În vizită la plantația de coacăze negre de la Dărmănești

Începând cu anul 2015, Iulian Fodor (foto) produce și comercializează coacăze negre la poalele munților Nemira, în Dărmănești, județul Bacău. Suprafața cultivată este de circa 4.000 mp, iar producția în anul patru a ajuns la aproximativ 600-800 kg. În continuare aflăm de la el cum a început să cultive coacăz și cum se descurcă cu distribuția producției.

…totul a început cu sapa și coasa

– Care este povestea acestei culturi și de ce coacăze?

– De ce coacăze? Dacă vă uitați la proprietățile acestei plante veți vedea că este „bună la toate“, după cum spuneau bătrânii. Și totul a plecat de la extractul de muguri de coacăze negru pe care îl dădeam copiilor pentru alergii; ulterior, am găsit diverse asocieri cu alte plante și efectele lor miraculoase. Totul este simplu, noi complicăm lucrurile!

– Pentru a înființa această plantație ați folosit fonduri proprii?

– Plantația a fost înființată cu fonduri proprii deoarece inițial, în toamna anului 2015, am început cu o suprafață mică de aproximativ 1.000 mp pentru a testa atât terenul, cât și piața, iar în primăvara lui 2016 am primit o ofertă bună și am mai plantat încă 1.000 de butași. În primăvara anului trecut ne-am extins cu o suprafață de 1.000 mp, pe care am plantat coacăz roșu, de la care încă așteptăm să vedem ce ne oferă.

– Ce ne puteți spune despre tehnologia de cultivare pe care o folosiți?

– Am început totul cu sapa și coasa pentru că la început de drum bănuții sunt puțini, după care din profitul obținut ne-am tehnologizat încetul cu încetul, iar lucrările pe care trebuie să le facem sunt ceva mai ușor de realizat, terenurile sunt bune pentru cultură, acest lucru se vede și din stadiul în care se află plantele, iar zona este una foarte puțin poluată datorită faptului că industria din zonă a dispărut și munții sunt la o aruncătură de băț.

– Ce soiuri folosiți?

– Avem câte un soi pentru fiecare, negru și roșu, sunt soiuri de ultimă generație obținute în institutele de cercetare din Polonia, de unde au și fost importate.

– Pe ce suprafață cultivați și ce producție aveți?

– Momentan avem o suprafață cultivată de circa 4.000 mp, din care predominant este coacăzul negru și de unde avem o productivitate de aproximativ 600-800 kg, fiind deocamdată în anul 4. Sperăm ca aceasta să crească în anii următori.

„Natura la ea acasă!“

– Ce tratamente fitosanitare folosiți și când?

– Coacăzul este un arbust care are o oarecare protecție, deci este rezistent la boli, prin urmare evităm să aplicăm tratamente fitosanitare și, dacă le aplicăm, o facem doar la avertizare și doar cu substanțe de contact și nu sistemice, reducând astfel la maximum remanența în fruct a acestora din urmă. Vrem să ofe­rim clienților noștri produse de cea mai bună calitate, după cum spune și logoul nostru, „Natura la ea acasă!“, cât mai apropiate calitativ de cele din natură.

– La această cultură, unde ați întâmpinat cel mai mult probleme?

– Acestea au apărut din momentul în care ne-am hotărât să plantăm, dar toate problemele au cel puțin o soluție și atunci trebuie să o găsim pe cea mai bună. Bănuiesc că cea mai mare problemă la toți producătorii este desfacerea produselor deoarece prețurile oferite la en-gros sunt foarte mici și nu acoperă prețul de producție, iar atunci trebuie să ne orientăm spre piața de en-detail, unde comenzile sunt mai mici, dar prețul este mai bun.

– Cum se face distribuția și cât costă un kg de coacăze?

– După cum spuneam și mai sus, preferăm piața en-detail deoarece obținem un preț mai bun, 12 lei/kg, și unde ținem legătura cu clienții noștri de la an la an, iar aceștia, la rândul lor fiind mulțumiți de produsele oferite, ne aduc alți clienți.

Se dorește o linie de prelucrare a produselor

– Ce perspective de viitor aveți și ce recomandați celor care vor să își înființeze o plantație de coacăze?

– Deocamdată, dorim să vedem unde se ajunge cu producția în anul cinci, care este considerat de specialiști un an de vârf, și în funcție de acest lucru decidem dacă ne extindem sau nu. Ne mai dorim să înființăm și o linie de prelucrare a acestor produse, din care să scoatem ceea ce este mai bun. Pentru acest lucru am lansat o campanie de strângere de fonduri pe platforma gogetfunding.com – Gustul Moldovenesc. Totodată, sunt de părere că cel mai simplu și ușor pentru a supraviețui este crearea unei asociații, care are un impact mult mai mare în orice direcție – producție, desfacere, accesare fonduri etc.

Beatrice Alexandra MODIGA