cemrom doloflor

Ferma de sub apă

Share Button

Ferma piscicolă „Alexandar Park“ se află undeva în nordul județului Giurgiu, la câțiva kilometri de Ghimpați. Bazinele sale se înșiră cumva în lungul șoselei ce duce către localitatea Schitu. Însă ceea ce nu se vede, dar am descoperit la fermă sunt pasiunea și dăruirea tânărului inginer Cornel Mihai Mocanu, directorul societății.

De fel din Galați, acum opt ani s-a hotărât ca ferma să-i devină cămin, lui și familiei sale. Ca atare, stă la fermă zi și noapte, împreună cu soția și cu fiica de 11 ani, care învață la școala din Ghimpați. „Încă din copilărie mi-au plăcut animalele, peștele. Așa că, în mod firesc, m-am îndreptat către piscicultură“, povestește Cornel Mocanu.

Ferma de la Schitu i s-a părut o provocare pe măsura lui. Înființată în 1972, pe o suprafață de 180 ha, din care 160 ha luciu de apă, are 24 de bazine. În 2008, când a fost cumpărată de actualul proprietar, era în mare parte nefuncțională. „Proprietarul a avut încredere în mine și m-a lăsat să fac ceea ce am considerat că trebuie făcut. Așa am ajuns ca acum să fie funcționale toate bazinele. Producția este cuprinsă între 4 și 5,5 tone de crap/hectar, la care se adaugă și aproximativ 500 kg de sânger sau novac. Sigur că e loc de mai bine și că ne dorim să facem lucrurile și mai bune“, spune directorul fermei.

Ceea ce nu spune decât mai târziu și cu destulă reținere, ca și cum ar fi un lucru de rușine, este că în bazinele fermei a desfășurat opt proiecte de cercetare. În urma unora dintre acestea și-a obținut și doctoratul în piscicultură.

Munca de pe și de sub apă

Ferma piscicolă „Alexandar Park“ are ca obiectiv creșterea crapului. „A crapului de calitate“, precizează Cornel Mocanu. Doar adiacent, pentru a valorifica mai bine potențialul ecologic al bazinelor, se mai cresc și specii din complexul sud-asiatic, respectiv novac și sânger, care sunt mari consumatoare de fitoplancton.

Pentru a avea produse de calitate, respectiv un pește sănătos și gustos, cu o productivitate bună, trebuie ca tehnologia să fie bine pusă la punct și respectată cu strictețe. Unul dintre factori îl reprezintă igiena bazinelor. În fiecare toamnă, în bazinele principale se scade nivelul apei și se adună tot peștele, care este mutat în bazinele de iernat. Bazinele golite se decolmatează. Mâlul este întins pe diguri, spre a fi sterilizat în mod natural de razele soarelui și de ger. În primăvară se face și o dezinfecție a bazinelor. „În modul acesta evităm apariția unor agenți patogeni în populațiile de pește“, spune Cornel Mocanu. Apoi, la începutul primăverii, bazinele sunt umplute cu apă din râul Câlniștea sau de la barajul Ghimpați. Apa este trecută printr-un dispozitiv special de filtrare pentru a evita ca în bazine să pătrundă specii străine.

La sfârșitul lui martie, bazinele proaspăt umplute sunt populate cu larve, achiziționate de la un centru de specialitate. Până în octombrie, așa-numitul „crap de vara întâi“ ajunge la 300-500 grame. Acesta se recoltează și se mută în bazinele de iernat. În anul următor, în septembrie – octombrie, ajunge la două-trei kilograme.

Facturi la energie cât pentru o fabrică mare

Însă până acolo, calea e destul de lungă. Calitatea apei trebuie controlată în permanență. În cazul în care cantitatea de azot dizolvat crește peste anumite limite, se intervine chimic pentru neutralizare. Dar marile probleme apar pe timpul verii. „În lunile iulie, august, chiar septembrie, când temperaturile cresc, algele se dezvoltă accelerat. Uneori constituie o barieră care împiedică efectuarea schimbului de gaze între apă și atmosferă. Pe de altă parte, peștele este deja mai mare și consumă mai mult oxigen. Ca atare, se ajunge în situații în care oxigenul dizolvat în apă scade sub limitele admise“, ne povestește dl Mocanu. Atunci se pun în funcție aeratoarele. Aceste dispozitive flotante iau aer din atmosferă și îl amestecă cu apa. Sunt foarte eficiente, dar și consumul este pe măsură. Factura pentru energia electrică a fermei se ridică, în lunile de vară, până la 40.000 RON/lună!

Hrana peștilor este de cea mai bună calitate și este produsă din soia. „Folosim doar proteină vegetală, niciun fel de proteină de origine animală. Asta asigură calitatea materialului biologic“, mai spune directorul fermei.

Cei mai mari dușmani, păsările

Cele mai mari probleme pentru piscicultori nu sunt însă nici calitatea apei, nici vremea, ci păsările ihtiofage. „Într-o vreme apăruseră până și niște pelicani, veniți de Dumnezeu știe unde! Avem și câteva vidre. Dar cei mai distructivi sunt cormoranul mare și cormoranul mic. O astfel de pasăre atacă pești cu greutatea de până la 800 de grame și consumă până la cinci kilograme/zi. Și sunt mii!“, se plânge fermierul. Cel mai eficient mod de a lupta contra lor s-a dovedit a fi angajarea a doi oameni, care, cu schimbul, îi sperie prin zgomotul pe care îl produc. Dispozitivele electronice n-au avut succes.

O altă metodă o constituie construirea unor plase deasupra apei. Pentru un bazin de șase hectare, întocmirea unei astfel de rețele durează în jur de o lună. Dar  firele se distrug repede, astfel încât o plasă nu durează decât un sezon, cel mult două.

Au existat și probleme cu furtul piscicol, dar până la urmă s-au rezolvat. „În primul rând am instalat un gard împrejurul fermei. A fost o investiție destul de însemnată, căci vorbim despre un perimetru de șapte kilometri, dar astfel am rezolvat cu chestiunile de genul „m-am rătăcit și eu pe-aici“. Apoi am instalat o cameră dublă de supraveghere, inclusiv cu termoviziune, astfel încât ferma e monitorizată permanent. Astfel Poliția a putut interveni și întocmi dosare unor hoți“, spune dl Mocanu.

Perspective de viitor

Deocamdată, ferma nu face față solicitărilor. „Ne mândrim cu faptul că peștii pleacă vii din fermă și, de cele mai multe ori, ajung vii la beneficiar. Vara, principalii cumpărători sunt administratorii bălților de pescuit sportiv-recreativ din zonă. În sezonul rece, căci noi pescuim și sub podul de gheță când e cazul, ne solicită distribuitorii de pește“, explică directorul fermei.

Cât despre proiecte de viitor, există mai multe, ca după sufletul, pasiunea și energia lui Cornel Mocanu. „Anul acesta am accesat pentru prima dată fonduri europene, iar acum, în toamnă, am început și investiția. Este vorba de o pensiune și o bază de pescuit sportiv-recreativ. Ne gândim și la un restaurant în care oamenii să poată servi chiar aici preparate din peștele recoltat din bazinele noastre. Întregul proiect se ridică la cca 900.000 de euro, dintre care jumătate ar reprezenta finanțarea comunitară.“

Un alt proiect, dar care depinde de proprietarul terenului de sub luciul de apă, respectiv Agenția Națională pentru Pescuit și Piscicultură, ar fi compartimentarea unora dintre bazine, astfel încât să poată fi exploatate mai eficient. Iar visul cel mai ambițios este acela de a se ajunge la selecția și producția de material de reproducție. Un proiect pe măsura celui care conduce ferma de la Schitu!

Alexandru GRIGORIEV

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.