Eurostat – Mai puțin de jumătate dintre români mai cred că e bine în UE

Sub 50% dintre români mai cred că apartenența la Uniunea Europeană este un lucru benefic pentru ei. Totuși, două treimi din populație crede totuși că România a beneficiat de pe urma statului de membru UE, arată rezultatele unui Eurobarometru realizat de Parlamentul European.

Scădere puternică

Doar 49% dintre români cred că apartenența țării la UE este un lucru bun, o scădere puternică de la un procent de 59% în aprilie, potrivit celui mai recent sondaj sociologic realizat la comanda Parlamentului European, preluat de euractiv.ro. În alte state membre, apartenența la Uniunea Europeană este văzută mult mai favorabil, cu 62% din populație apreciind că statutul țării lor de membru UE este un lucru bun, în creștere de la 60% în aprilie, și doar 11% îl apreciază drept un lucru rău. În România, 21% dintre cetățeni cred că apartenența la UE este un lucru negativ, față de un procent de 14% în primăvară. Totuși, în cazul în care ar avea loc un referendum pe această temă, 65% ar vota pentru rămânerea în Uniune.

„În general, la nivel european, sprijinul faţă de UE a crescut semnificativ după referendumul din Marea Britanie din 2016, fapt ce sugerează atât îngrijorarea crescândă a europenilor în legătură cu impactul Brexit-ului, cât şi o creştere a nivelului de conştientizare a beneficiilor apartenenţei la UE datorită negocierilor dificile pentru ieşirea Marii Britanii din UE“, consemnează Eurobarometrul.

Dintre români, 64% cred că țara a beneficiat de pe urma statutului de membru UE, din nou o scădere importantă față de aprilie, când 71% din populație vedea beneficii. Media UE este ceva mai ridicată, la 68%, în urcare față de rezultatul din primăvară.

Munca, principalul beneficiu

Printre beneficiile aduse de apartenența la UE, românii rețin în special noile oportunități de muncă, contribuția UE la creșterea economică și la îmbunătățirea nivelului de trai și mai puțin lupta împotriva schimbărilor climatice sau a terorismului. Românii nu sunt mulțumiți de cum funcționează democrația în țara noastră (64%), față de aprecierea privind funcționarea democrației în UE – de care doar 37% dintre români se declară total nemulțimiți, în timp ce 51% sunt „total mulțumiți“. Este oarecum explicabil, dat fiind că 75% din populație tinde să nu aibă încredere în partidele politice. 32% dintre europeni (43% în România) au o imagine pozitivă despre Parlamentul European, 21% (17% în România) au o imagine negativă, în timp ce 43% dintre europeni (36% în România) au o imagine neutră, iar 48% dintre europeni (63% în România) ar dori ca Parlamentul European să aibă un rol mai important.

Gradul de informare şi interesul faţă de alegerile europene din 2019 sunt în creştere: 41% dintre europeni, comparativ cu 32% în aprilie 2018 (53% dintre români, comparativ cu 43% în aprilie 2018) au identificat corect luna mai a anului viitor drept perioada în care vor avea loc alegerile, în timp ce 51% dintre euro­peni, comparativ cu 50% în aprilie 2018 (57% dintre români, comparativ cu 55% în aprilie 2018) se declară interesaţi de aceste alegeri. În legătură cu temele pe care le doresc discutate în campania electorală, europenii au identificat următoarele priorităţi: imigraţie (menţionată de 50% dintre respondenţi), economie (47%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (47%), combaterea terorismului (44%) şi protecţia mediului (40%). Temele prioritare identificate de români sunt: economie (53%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (44%), promovarea drepturilor omului şi a democraţiei (38%), protecţia consumatorului şi siguranţa alimentară (36%) şi protecţia socială (35%).

Un sfert dintre români riscă sărăcia

Ca o completare la sondajul de mai sus, vine o altă cercetare sociologică realizată tot de Eurostat. Potrivit acesteia, anul trecut, peste 35% dintre români era expuși riscului de sărăcie și excluziune socială.

Și asta în condițiile în care, la nivelul Uniunii Europene, 112,9 milioane de persoane (22,5% din populația UE) erau supuse riscului de sărăcie și excluziune socială, adică se încadrau cel puțin într-una dintre următoarele categorii: persoane aflate în risc de sărăcie, persoane ce se confruntă cu privaţiuni materiale grave şi persoane ce trăiesc în familii cu o intensitate a muncii foarte scăzută (în care adulţii au utilizat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă în cursul anului anterior). Tendința este de descreștere a ponderii populației supuse riscului, atât în România cât și în Uniunea Europeană, arată datele Eurostat. Totuși, peste o treime din populație era, în 2017, expusă riscului de sărăcie și excluziune socială în trei state membre UE: Bulgaria (38,9%), România (35,7%) și Grecia (34,8%). La polul opus, cele mai mici ponderi ale populației expusă riscului erau în Cehia (12,2%), Finlanda (15,7%) și Slovacia (16,3%).

Nicio noutate…

Potrivit datelor statistice, unul din șase europeni risca sărăcia în 2017, adică venitul disponibil era mai redus decât pragul național al riscului de sărăcie. Circa 23,6% dintre români au un venit disponibil (după plata transferurilor sociale) mai mic de 7.388 lei/an, în cazul unui adult singur, sau 15.516 lei/an (o familie formată din doi adulți și doi copii cu vârsta sub 14 ani). Aproape 20% dintre locuitorii României se confruntă cu privațiuni materiale grave, adică nu-și pot plăti facturile, nu-și pot încălzi adecvat locuința sau nu își permit să plece pentru o săptămână în vacanță. Procentul este triplu comparativ cu media europeană de 6,9%, și doar în Bulgaria (30%) și Grecia (21,1%) sunt mai mulți cetățeni în stare de deprivare materială severă. În schimb, la capitolul intensitatea muncii, România stă mai bine decât media UE. Astfel, doar 6,9% dintre românii în vârstă de până la 60 de ani locuiesc în gospodării cu intensitate redusă a muncii, în timp ce ponderea medie la nivel european este de 9,3%.

Bogdan PANȚURU