Discrepanțe salariale greu de suportat

Nu știm ce reguli s-au folosit în România atunci când s-au stabilit ori au fost negociate salariile. În mod normal, nivelul veniturilor ar trebui corelat cu puterea economică a țării. La noi însă această regulă de aur a fost dată peste cap fie de intervenții guvernamentale nefundamentate, fie de presiuni din partea unor categorii socioprofesionale, fie pe principiul „fiindcă putem“! Excludem în parte mediul privat, unde lucrurile țin de forța agentului economic, dar și aici pot fi nuanțări. Cert este că s-a ajuns la discrepanțe salariale uriașe, asta ca să nu le spunem direct „discriminări“.

Recent, Ziarul Financiar a realizat, cu sprijinul companiei de recrutări Lugera, ambele având la dispoziție date ale Institutului Național de Statistică, o analiză care spune că angajații din sectorul „administrație publică și apărare“, peste 211.000 la număr, au ajuns la un salariu mediu net de 4.961 de lei în luna iunie, mai mult cu 57,89% față de salariul mediu net la nivel național, care a fost de 3.142 de lei! Salariații din sănătate și asistență socială au ajuns și ei la un salariu mediu de 3.859 de lei net în iunie 2019, ceea ce înseamnă 23% peste nivelul salariului mediu pe economie, iar în educație – la 3.657 de lei, cu 16% mai mult decât media națională. Statisticile ne mai spun și alt lucru care ascute discrepanțele între categoriile socioprofesionale din România: 1,4 milioane de angajați din mediul privat primesc salariul minim, de 1.263 de lei net pe lună! Și, ca să vă faceți o impresie și mai clară, aflați că în România, în sectorul public mai ales, inclusiv companiile de stat, există venituri la care un om obișnuit n-ar spera nici în zece vieți. De exemplu, la Curtea Constituțională veniturile lunare sunt între 24.126 și 58.637 lei, la Autoritatea de Supraveghere Financiară se obține o leafă medie lunară de 9.730 lei net, la Conpet salariile sunt între 8.449 lei și 22.061 lei, la Nuclearelectrica, între 26.312 și 38.028 lei, un medic de spital județean poate încasa în jur de 17.526 lei/lună etc. Și exemplele pot continua cu Transgaz, Romgaz, Curtea de Conturi etc. Și ca să vă facem ziua și mai urâtă aflați că, oficial, cea mai mare pensie de serviciu aflată în plată este de 73.890 de lei brut/lună (66.701 lei net) și aparține unui fost magistrat din Argeș, care a fost și comandantul Penitenciarului Colibași (cifrele se regăsesc într-un răspuns al Ministerului Muncii, prin Casa Națională de Pensii Publice, oferit parlamentarului Claudiu Florin Roman). Pensia netă a acestui român de lux (fără motiv) este de 56 de ori mai mare decât pensia medie netă la nivel național (1.181 lei/lună). Ministerul Muncii a mai precizat că, anul trecut, au fost bugetați peste 9 miliarde de lei (aproximativ 1% din PIB sau un sfert din bugetul alocat Educației) pentru plata pensiilor speciale (8 miliarde pentru plata pensiilor militare de stat și 1 miliard – pensiile de serviciu). În total, în România se plătesc, anual, aproape 160.000 de pensii speciale.

32% dintre români trăiesc mai greu decât anul trecut

Haideți să vedem ce mai spune un sondaj Best Jobs, preluat de Mediafax. Ei bine, 32% dintre români (vorbim despre angajați) afirmă că situația lor financiară s-a înrăutățit în anul 2019, iar 10% afirmă că au avut un declin major. Alți 37% susțin că situația lor financiară este aceeași ca-n 2018, iar 20,7% au văzut o îmbunătățire în… „buzunarul“ lor. Jumătate dintre cei intervievați au declarat câștiguri de mai puțin de 2.500 de lei pe lună net, aproape un sfert au un salariu de până la 3.500 de lei pe lună net, iar restul depășesc acest nivel. De asemenea, trei din zece români spun că peste 45% din salariul lunar se duce pe… datorii. Pentru a se încadra în banii pe care îi câștigă lunar, oamenii taie cel mai mult din bugetul de călătorii (64% dintre respondenți), de haine (57,6%), relaxare la teatru, film, concerte etc. (47,8%), mese în oraș (47%), sport (17,2%), alimente (13,5%), sănătate (12,7%), transport (8,9%), educație, cărți, studii etc. (7,20%), gaze, curent, apă, căldură (4,61%). Dar tot ei spun că n-ar renunța pentru nimic în lume la abonamentul de telefonie (66%), Internet (58,2%), cablu (41,8%), mașina personală (23,1%).

Cum ne spune INS că trăim?

Institutul Național de Statistică are alte modalități de calcul. Acesta ne spune doar că, în luna iunie 2019, câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.127 lei, iar cel mediu nominal net a fost de 3.142 lei. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (8.245 lei), iar cele mai mici – în fabricarea articolelor de îmbră­căminte (1.776 lei). Cele mai semnificative creșteri salariale s-au înregistrat după cum urmează: cu 47,2% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului; între 9,0% și 12,5% în captarea, tratarea și distribuția apei, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze; între 3,5% și 5,5% în fabricarea substanțelor și a produselor chimice, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a, activități de spectacole, culturale și recreative, telecomunicații, agricultură, vânătoare și servicii anexe, tranzacții imobiliare. Cele mai semnificative scăderi ale veniturilor sunt în extracția cărbunelui superior și inferior (15,4%), intermedieri financiare (14,4%), extracția petrolului brut (14,1%), fabricarea produselor din tutun (6,5%) etc.

Maria BOGDAN