reclama youtube lumeasatuluitv

Din declaraţia Reţelei de Biotehnologie a Fermierilor (RBF)

Share Button

Apel al fermierilor  europeni

Asociaţia Biotehnologică a Fermierilor din întreaga Europă solicită libertatea de a alege între agricultura tradiţională, cea organică şi cea biotehnologică. Fermierii trebuie să aibă acces la instrumente tehnologice de ultimă generaţie pentru a face faţă provocărilor legate de producţia alimentară durabilă cu care se confruntă Europa. Facem apel la Comisia Europeană şi la Parlamentul European pentru a ne permite să devenim mai competitivi şi mai viabili. Administraţiile naţionale trebuie, de asemenea, să ofere un sprijin politic şi public semnificativ pentru a ne întări capacitatea de a îndeplini aşteptările actuale şi viitoare în ceea ce priveşte productivitatea agricolă.

Inovaţia este esenţială pentru sprijinirea unei agriculturi competitive în UE. Trăim în vremuri marcate de provocări globale fără precedent, mulţi fermieri fiind afectaţi de scăderea preţurilor de vânzare şi creşterea preţurilor factorilor de intrare (îngrăşăminte, energie şi alte input-uri). UE trebuie să-şi ajute fermierii să rămână competitivi şi să hrănească europenii la preţuri rezonabile. De asemenea, UE ar trebui să sprijine – nu să blocheze – accesul la inovaţie, inclusiv la biotehnologia verde, care în alte regiuni este utilizată cu succes de mai bine de un deceniu.

Culturile modificate genetic oferă o serie de avantaje importante în ceea ce priveşte producţia şi mediul. Un raport recent a demonstrat că producţia de soia, porumb şi bumbac modificate genetic este cu 20%, 7%, respectiv cu 15% mai mare decât în cazul soiurilor nemodificate genetic. O producţie mai mare înseamnă utilizarea unor suprafeţe mai mici de teren pentru producţia alimentară.

Fermierii din UE pot gestiona coexistenţa culturilor modificate genetic şi a celor nemodificate genetic. Fermierii din unele ţări din UE – Germania, Spania, Republica Cehă, Polonia, România, Slovacia şi Portugalia – au avut ocazia de a experimenta avantajele biotehnologiei verzi şi au experienţă directă în gestionarea coexistenţei culturilor modificate genetic şi a celor nemodificate genetic.

Agricultura din UE rămâne în urmă faţă de alte părţi ale lumii. Zeci de rapoarte din partea unor organisme publice comunitare şi naţionale recunoscute atestă siguranţa şi utilitatea culturilor biotehnologice. În 2008, 13,3 milioane de fermieri din întreaga lume au cultivat 134 milioane de hectare de plante biotehnologice în 25 de ţări. Cât timp ne vor lipsi liderii europeni de posibilitatea de a face acelaşi lucru?

Multor fermieri europeni încă nu li se permite să cultive soiuri biotehnologice; în cel mai fericit caz, accesul este limitat la un unic soi obţinut prin biotehnologie verde, autorizat în UE. Această situaţie ipocrită înseamnă că europenii importă din ce în ce mai multe organisme modificate genetic din afara UE, fermierii noştri îşi pierd competitivitatea globală şi suntem din ce în ce mai puţin în măsură să răspundem noilor cerinţe de durabilitate a mediului pentru agricultură. Aceasta nu are sens nici din punct de vedere ecologic, nici din punct de vedere economic.

Europa a fost dintotdeauna un motor al agriculturii. Odată cu criza ecologică şi economică, schimbarea din instituţiile Uniunii Europene oferă acestui continent o şansă unică de a-şi realinia politica în favoarea unei agriculturi durabile şi competitive, care să nu întoarcă spatele inovaţiei şi tehnologiei într-un ceas în care acestea sunt imperios necesare. Facem un apel insistent la noua generaţie de lideri europeni: investiţi în viitorul agriculturii noastre şi lăsaţi-ne să utilizăm instrumentele necesare pentru a ne îndeplini misiunea.

Prin urmare, facem apel la liderii UE şi naţionali să adopte măsuri urgente pentru:

• Apărarea, în toate ţările europene, a principiului libertăţii fermierilor de a-şi alege propriile culturi.

• Ridicarea imediată a interdicţiilor privind utilizarea plantelor modificate genetic în întreaga Europă, deoarece acestea nu au nicio bază ştiinţifică şi nu sunt justificate nici în legislaţie.

• Accelerarea procesării şi aprobării cererilor depuse cu privire la noile produse modificate genetic în Uniunea Europeană şi acordarea accesului la instrumentele pe care fermierii din multe alte părţi ale lumii le utilizează de mulţi ani.

• Asigurarea unei dezbateri reale şi deschise pe marginea viitorului politicii agricole pentru Europa, care să aibă la bază realitatea ştiinţifică şi economică, nu diverse poziţii politice, şi care să nu ignore rolul crucial pe care l-ar putea juca biotehnologia plantelor.

Dr. Nicolae HRISTEA, director executiv
Asociaţia Profesională AgroBiotechRom

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.