Politici agricole

De la „fermă la furculiță“, un echilibru mai bun între natură, sistemele alimentare și biodiversitate

Share

De la „fermă la furculiță“ sau, cum spun birocrații europeni, F2F are următoarea deviză: „Hrana noastră, sănătatea noastră, planeta noastră, viitorul nostru“. Acordul Verde European are în vedere un sistem alimentar al Uniunii Europene mai sănătos și mai durabil.

Criza coronavirusului a arătat cât de vulnerabili suntem toți și cât de important este să restabilim echilibrul dintre activitatea umană și natură. În centrul Acordului verde, strategia de la „fermă la furculiță“ indică un echilibru nou și mai bun între natură, sistemele alimentare și biodiversitate; pentru a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor și, în același timp, pentru a spori competitivitatea și reziliența Uniunii Europene.

Ce ne spun oficialii europeni?

Pesticidele din agricultură contribuie la poluarea solului, a apei și a aerului. Comisia Europeană trebuie să ia măsuri pentru a reduce cu 50% utilizarea și riscul pesticidelor chimice și mai periculoase până în anul 2030. Sigur că niciun fermier nu crede că se poate îndeplini o astfel de sarcină până în 2030.

Nu se știe însă dacă statele care au un consum mai mic de pesticide au aceleași restricții ca și statele care au utilizat în exces aceste produse de protecția plantelor. Dacă ar fi așa fermierii din statele cu o agricultură durabilă, cum este chiar și cea a României, ar fi pedepsiți de două ori. Poate stabilirea unei medii europene permite fermierilor din statele care au poluat mai puțin să-și mențină instrumentele de producție ca și până acum, iar statele mari poluatoare să reducă consumul sub acest prag.

În cazul produselor de protecția plantelor, Comisia Europeană își propune să acționeze în direcția:

  • reducerii pierderilor de nutrienți cu cel puțin 50%, asigurându-se în același timp că nu au loc fenomene de deteriorare a fertilității solului;
  • reducerii consumului de îngrășăminte de sinteză cu cel puțin 20%.

Comisia va reduce vânzarea de antimicrobiene atât pentru sectorul de creștere a animalelor, cât și în acvacultură cu 50%.

Agricultura ecologică este o practică ce trebuie dezvoltată în continuare. Comisia va ajuta sectorul agricol ecologic al UE să crească la 25% din suprafața agricolă totală utilizată până în 2030.

Comisia ne propune crearea unui mediu alimentar care să ducă la alegerea unei alimentații durabile și sănătoase.

Peste 950.000 de decese (una din cinci) au fost atribuite dietelor nesănătoase din UE, în 2017. O dietă sănătoasă, bazată pe consumul de legume și fructe în stare proaspătă, reduce riscul bolilor care pun viața în pericol și totodată reduce impactul asupra mediului.

Tot Comisia propune adăugarea de etichete pe produsele alimentare, astfel încât să permită consumatorilor să aleagă diete sănătoase și durabile.

Comisia va propune menționarea informațiilor nutriționale obligatorii pe ambalaj și va dezvolta un cadru durabil de etichetare a alimentelor care să răspundă atât aspectelor sociale, cât și de mediu ale produselor alimentare.

Intensificarea luptei împotriva risipei alimentare este o altă prioritate. Comisia își propune să reducă la jumătate risipa de alimente prin propunerea unor ținte obligatorii din punct de vedere juridic în întreaga UE până în 2023.

Cercetare și inovare. Peste 10 miliarde de euro sunt alocate în cadrul „Orizontului Europa“, bani ce vor fi investiți în cercetare și dezvoltare în domeniul alimentelor, bioeconomiei, protejării resurselor naturale, agriculturii, pescuitului, acvaculturii și mediului. Transferul de cunoștințe va fi esențial. Serviciile de consultanță agricolă ale PAC și rețeaua de date privind sustenabilitatea fermelor vor fi esențiale pentru asistarea fermierilor în tranziție.

Promovarea tranziției globale. Faptul că alimentele europene sunt renumite pentru sustenabilitatea dovedită ne poate oferi un avantaj competitiv și poate deschide noi oportunități de afaceri pentru fermierii europeni. UE va colabora cu țări terțe și cu actori internaționali pentru a sprijini o mișcare globală către sistemele alimentare durabile. Un cadru durabil de etichetare a alimentelor va facilita alegerea consumatorilor

De ce UE sprijină cercetarea și inovarea în domeniul bioeconomiei?

Bioeconomia înseamnă utilizarea resurselor biologice regenerabile de pe uscat și de pe mare, cum ar fi culturi, păduri, pești, animale și microorganisme pentru a produce alimente, materiale și energie.

Dezvoltarea mai puternică a bioeconomiei va ajuta UE să accelereze progresul către o economie circulară și cu emisii de carbon reduse. Economia circulară – când un produs ajunge la sfârșitul duratei sale de viață, materialele din care el este făcut – e păstrată de câte ori este posibil. Aceste produse pot fi folosite din nou și din nou, creând astfel o valoare suplimentară.

Bioeconomia va contribui la modernizarea și consolidarea bazei industriale a UE, creând noi lanțuri de valoare și procese industriale mai ecologice, mai rentabile, protejând în același timp biodiversitatea și mediul.

Bioeconomia europeană durabilă are următoarele avantaje:

  • asigură securitatea alimentară și nutrițională;
  • gestionează durabil resursele naturale;
  • reduce dependența de resurse neregenerabile, nesustenabile;
  • se adaptează la schimbările climatice;
  • consolidează competitivitatea europeană și creează de locuri de muncă.

Strategia contribuie la realizarea Acordului verde european, precum și la implementarea strategiilor de inovare industrială, circulară și de energie curată.

Planul de acțiune pentru bioeconomie conține 14 acțiuni concrete:

  • consolidarea și extinderea sectoarelor bazate pe bio, deblocarea investițiilor și piețelor;
  • mobilizarea celor interesați în dezvoltarea și implementarea unor soluții durabile pe bază de bio;
  • lansarea unei platforme de investiții tematice în bioeconomie circulară de 100 milioane euro;
  • facilitarea implementării inovațiilor bazate pe bio;
  • promovarea și dezvoltarea standardelor;
  • dezvoltarea unor substanțe pentru materialele bazate pe resursele fosile care sunt bio-bazate, reciclabile și biodegradabile marine;
  • implementarea rapidă a bioeconomiilor locale în toată Europa;
  • lansarea unei agende strategice de desfășurare a implementării sistemelor alimentare și agricole durabile, silvicultură și produse pe bază de bio;
  • lansarea de proiecte pilot pentru desfășurarea bioeconomiilor în zonele rurale, costiere și urbane;
  • sprijinirea regiunilor și statelor UE cu scopul de a dezvolta strategii de bioeconomie;
  • promovarea educației, formării și abilităților în întreaga bioeconomie;
  • îmbunătățirea cunoștințelor privind biodiversitatea și ecosistemele;
  • monitorizaarea progresului către o bioeconomie durabilă;
  • promovarea bunelor practici pentru a opera bioeconomia în limite ecologice sigure;
  • îmbunătățirea beneficiilor biodiversității în producția primară.

Previziunea Comitetului permanent pentru cercetare agricolă (SCAR) a fost esențială în dezvoltarea strategiilor naționale de cercetare și inovare în domeniul bioeconomiei pentru țările UE și pentru Comisie. SCAR reprezintă 37 de țări, membrii săi fiind ministerele – sau alte organizații precum consiliile de cercetare – din toate țările UE sau țări candidate și asociate, ca observatori.

Țările UE cu o strategie națională de bioeconomie sunt: Austria, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Letonia, Olanda și Spania

Țările din afara UE cu o strategie națională de bioeconomie sunt: Norvegia și Regatul Unit.

Inițiativa BIOEAST oferă un cadru strategic comun de cercetare și inovare pentru a lucra cu bioeconomii durabile în țările din Europa Centrală și de Est.


Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *