Cum s-a „evaporat“ o parte din terenul fostelor sere Tătărani

Înainte de 1989, în comuna Bărcănești-Prahova existau două mari unități legumicole, cu sere întinse pe câteva sute de hectare. Una dintre acestea, amplasată în satul Tătărani, aproape în prelungirea sudică a Ploieștiului, rebotezată după privatizare SC Serplo SA, a fost preluată de Consiliul Județean Prahova (CJPh). Asta după ce serele au fost rase de pe fața pământului. Ideea este că, după 12 ani de la modificarea statutului juridic al fostelor sere, nici nu s-a dat vreo întrebuințare terenurilor,  dar aproape că este o nebuloasă în legătură cu ceea ce s-a întâmplat cu toată suprafața preluată!

Să recapitulăm: pe 19 aprilie 2004, prin Legea nr. 104, a fost aprobată Ordonanța Guvernului nr. 39/19 ianuarie 2004 (aplicabilă din data de 3 februarie 2004) privind transferul pachetului de acțiuni și al terenurilor deținute de stat la Societatea Comercială Serplo SA  în proprietatea privată a județului Prahova și în administrarea Consiliului Județean Prahova. Anexa OG menționează suprafața supusă transferului, respectiv 206 ha, din care 185 ha teren arabil și 21 ha alte suprafețe. În același an, prin HCJ nr.10, CJ Prahova înființează un parc industrial, denumit tot Serplo, structura acționariatului fiind următoarea: CJ Prahova, o cotă de participare de 72,0947%, corespunzătoare unui număr de 1.729.818 acțiuni; Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului – 27,7508% (665.842 de acțiuni); alți acționari – 0,1545% (3.708 acțiuni). Tot în 2004, Consiliul Județean face diligențe pentru a prelua, cu titlul de transfer gratuit, pachetul majoritar de la AVAS, lucru care se și întâmplă. În noiembrie 2004 județul vorbește despre desfășurarea, pe cele 206 ha, a unui proiect care nu s-a aplicat niciodată, „deconta­minarea pânzei de apă freatică în zona industrială Serplo Ploiești“.

E bine să reținem cifra de la nivelul anului, respectiv 206 ha.

2004-2008, două contracte eșuate și o inginerie financiară cu 15,8 ha

Între anii 2005 și 2008, sub mandatul președintelui Florin Anghel, sunt derulate mai multe schimburi, alipiri de terenuri, contracte, proiecte imobiliare, toate sortite eșecului, vom vedea mai târziu de ce. Prima dată, în octombrie 2005, se efectuează un schimb de terenuri cu Serplo, iar potrivit matematicii simple, Consiliul Județean Prahova ar mai fi rămas cu 202,7 ha. Dar în documente se vorbește în continuare tot despre 206 ha. În anul 2007 CJPh încheie două contracte de asociere:

– 102,15 ha (contractul nr. 6334/3 mai 2007) sunt incluse într-un proiect cu o firmă portugheză  pentru realizarea proiectului „ansamblul rezidențial în comuna Bărcănești, satul Tătărani“. Acesta ar fi fost compus din 724 de locuințe cu regim de înălțime de P + 1, locuințe colective în imobile de P + 2 – P + 4 cu 1.688 de apartamente, hotel cu S + P + 5 nivele de 300 de locuri, complex comercial de tip Mall, cu S + P + 2 nivele etc. Între timp, se produc modificări ale contractului inițial, astfel că județul concesionează către firma portugheză 67,86 ha, către care vinde 15,8 ha, cu o sumă ridicolă, 1,5 milioane de euro. Prin niște inginerii financiare, respectivul teren este revândut, în 2008, cu 9,5 milioane de euro, unei firme în care se regăsesc grupați tot portughezii și câțiva apropiați ai conducerii de atunci a CJPh (un fel de „băieți deștepți“ ai vremurilor respective);

– 9 ha sunt obiectul altui contract, câștigat de două firme, una din Câmpina, alta din Brazi, prin care acestea cumpără de la CJPh 75 ha, cu condiția construirii unui stadion la standarde UEFA pe restul de 14 ha. Nici cartierul de locuințe și nici stadionul nu au fost realizate pesemne și pentru faptul că la alegerile din 2008 s-au schimbat și conducerea, și prioritățile CJPh. Și aici se impune să reținem cifrele: 102,15 ha + 89 ha = 191,15 ha.

CJ – într-o alergătură de felul „prinde orbul, scoate-i ochii”! Cele 15,8 ha rămân pierdute

În perioada 2008-2012, noua conducere a CJPh (Mircea Cosma), la sesizarea Curții de Conturi, care a înștiințat și DNA despre această situație, începe demersurile pentru recuperarea terenurilor și a pagubelor constatate în urma verificărilor. Rezultatul:

– în cazul terenului de 89 ha preluat de firmele din Câmpina și Brazi, lucrurile au fost extrem de simple, prin rezilierea pe cale amiabilă a contractului (pentru neîndeplinirea clauzelor din contract) și cedarea inte­grală a terenului și bunurilor materiale preluate;

– în cazul firmei portugheze și a celor din încrengătura ploieșteană a urmat un proces finalizat în 2012, prin care lusitanii erau obligați să ramburseze către autoritatea județeană prejudicii de 8,55 milioane de euro. Dacă CJPh a primit sau nu vreun ban nu se știe; cert este că toate societățile implicate în contract au fost dizolvate și nu mai există vreo entitate la adresele indicate în documentele inițiale. E un fel de „prinde orbul, scoate-i ochii“! Un lucru se cunoaște sigur: și acest contract de asociere a fost desființat de instanță. În mod normal, având în vedere și latura penală a afacerii, CJPh trebuia să reintre în posesia întregii suprafețe, respectiv, 102,15 ha. Și acest lucru nu s-a întâmplat. În 2012, din nou are loc un episod de plan măreț, eșuat și acesta: CJ Prahova, primăriile Ploiești și Bărcănești și Uniunea Generală a Industriașilor din România au lăsat un nou proiect de construire, pe 175 ha, a unui centru sportiv și cultural ca-n povești (vezi foto). În 2013, Consiliul Județean înființează „Parcul Industrial Tătărani“, pe suprafața de 89 ha. În hotărârea de consiliu nu se face nicio referire la diferența de teren, până la 2016 ha. Reținem așadar 89 ha!

Unde au dispărut totuși alte 14,84 ha?

În data de 26 august, cu un răspuns primit pe 4 octombrie, am solicitat Consiliului Județean Prahova informații referitoare la „ce s-a întâmplat cu diferența de teren de la 89 ha la 206 ha, respectiv cu 117 ha și cine a exploatat, dacă a exploatat, din 2004 și până astăzi, suprafața arabilă și ce beneficii a avut Consiliul Județean Prahova de pe urma acestui teren?“ Răspunsul a fost pe bucăți, o secvență de la Arhitectul-șef și alta de la Direcția Generală Tehnică și de Patrimoniu. Primul, cel de la Arhitectul-șef, excede cu mult întrebarea, extinde răspunsul, mai exact îl face neclar, dar în final vorbește despre o suprafață de 89 ha arabil care „reglementează terenurile aparținând SC Parc Industrial Bărcănești“. Al doilea, mai simplu, spune că județul deține în proprietate „un teren situat în județul Prahova, comuna Bărcănești, sat Tătărani, în suprafață de 86,36 ha, conform HCJ 96 și 103 din 2007 și 100/2011“. Hotărârile din 2007 fac referire la afacerile cu firma portugheză, iar cea din 2011 vorbește limpede că terenul vândut de către CJPh portughezilor și prahovenilor implicați în afacerea din 2007, cu 1,5 milioane de euro și apoi revândut, pe filiera de firme, cu 9, 5 milioane de euro, e bun pierdut! Un fel „să fie și-un lup mâncat de oaie!“ Dar chiar și așa, tot nu ieșim la liman! 89 ha – parcul industrial + 86,36 ha – proprietatea privată a județului + 15,8 ha pierdute în inginerii financiare = 191,16 ha. Unde să fie diferența până la 206 ha, adică 14,84 ha? CJ n-a știut să răspundă. Mai mult, scrie negru pe alb, referindu-se la restul întrebărilor: „Menționăm că nu deținem alte informații privind datele solicitate de petentă“, „petenta“ fiind autoarea acestui articol. Cine să știe atunci, dacă nu proprietarul terenului?

Maria BOGDAN