fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Cu investiții de peste 45 mil. lei, Drajna are ambiția să devină destinație turistică de succes

Share Button

Drajna este a doua comună din Prahova care a semnat contracte de finanțare europeană pentru cinci proiecte, în valoare cumulată de aproximativ 14,5 milioane de lei, sumă care echivalează cu de două ori bugetul de venituri al localității pentru anul 2019. Și s-ar putea, dacă vor fi declarate eligibile alte patru proiecte depuse la ADR Sud-Muntenia, prin măsurile oferite de Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, să devină chiar prima din zona de sud a țării!

Pentru județ, acest număr de proiecte într-o singură unitate administrativ-teritorială din spațiul rural reprezintă realmente o performanță. În afară de Drajna și Gorgota (așezare despre care am vorbit în numărul anterior al revistei), premiate și la nivel regional pentru acest succes, mai există patru comune (Drăgănești, Cornu, Puchenii Mari și Cocorăștii Colț) care au câte trei investiții finanțate din fonduri europene și șapte care au obținut finanțări pentru 2 proiecte. Până în prezent, la nivelul județului, prin Programul Național de Dezvoltare Regională au fost semnate contracte pentru 27 de proiecte publice, în valoare de 18, 6 mil. euro. La acestea se adaugă în jur de 80 de proiecte prin GAL și 40 prin POR.

O comună cu 11 sate greu de administrat

Revenind la Drajna, localitatea este una dintre așezările bine dezvoltate ale județului Prahova. Dar nu atât cât să devină etalon cel puțin pentru așezările din zona colinară a României. Ori să rivalizeze, de exemplu, cu satele turistice Moieciu, Fundata, Viscri sau cu cele din nordul Bucovinei. Drept este că, având 5.608 ha și 11 sate, cu 5.375 de locuitori – Drajna de Jos, Drajna de Sus, Ogretin, Poiana Mierlei, Cătunu, Făgetul, Podurile, Piatra, Pițigoi, Plai, Ciocrac –, așezarea e greu de administrat fie doar prin prisma investițiilor publice. Dispunerea într-un relief accidentat, cu risc de alunecări de teren, cu câteva cătune răsfirate pe o rază de câțiva kilometri, face aproape imposibilă atingerea unor standarde minime de dezvoltare/confort (canalizare, apă, drumuri modernizate) pe întreg teritoriul. De altfel, și ghidurile pentru fondurile europene sau naționale impun niște condiționalități privind densitatea populației sau numărul de locuitori, astfel că din start cătunelor izolate le este limitată șansa de dezvoltare. Așa că n-o să avem aici sau în alte comune din Subcarpați un… Ciugud. Dar există proiecte pentru a duce utilitățile în oricare zonă se poate tehnic. Și au fost dintotdeauna eforturi, în fine, măcar de 15 ani încoace, pentru a investi în școli, grădinițe, centre culturale, sănătate, sport, apă, drumuri. Plus că localnicii răspund în mod similar acestei tendințe, construind sau modernizând gospodăriile cât să ofere un aspect general plăcut.

Infrastructură publică „bogată“

Și dacă tot am vorbit despre infrastructura publică și de utilități, să spunem că localitatea dispune de trei grădinițe, trei școli gimnaziale, trei terenuri sportive, câte trei dispensare și farmacii, un centru cultural, cinci biserici ortodoxe și un spital de Pneumoftiziologie. Ultimul este plasat într-o clădire monument de interes național, conacul Filipescu Drăjneanu sau Castelul Filipescu Kretzulescu, construit la sfârșitul secolului al XVII-lea și refăcut la sfârșitul secolului al XIX-lea. Însă Drajna mai are câteva comori nefructificate deocamdată pentru ceea ce-ar însemna zona turistică: moara de apă Warthiadi, care datează de la începutul secolului al XIX-lea), și Castrul Roman de la Drajna de Sus, tocmai pus în evidență printr-o investiție a Consiliului Județean Prahova, prin Muzeul Județean de Istorie și Arheologice. Ce mai are sau ce nu mai are Drajna? Nu dispune de alimentare cu gaze, extinderea canalizării e în fază de proiect de execuție și are o rețea de 42 de kilometri de drumuri comunale/sătești, a căror modernizare pică-n sarcina autorităților locale.

5 proiecte europene finanțate, 4 în așteptare

Și aici și-a intrat în rol primarul Violeta Gonțea, alături de echipa de la Primăria Drajna, pe care a format-o într-un anumit fel. Iar filozofia sa se rezumă la o singură propoziție: „Fondurile europene sunt cele mai sigure pentru dezvoltarea unei localități.“ Așa că s-au mobilizat toți să pregătească documentațiile (și nu-s deloc puține, pentru cine e-n temă) premergătoare întocmirii proiectelor, să depună cereri de finanțare, să alerge din Drajna la Ploiești, Târgoviște (AFIR regional), Călărași (sediul ADR) și București, iar rezultatele au început să apară. „Bugetul local – preciza primarul –, în afară de cheltuielile de funcționare, am căutat să-l păstrăm pentru proiecte locale de mică anvergură, dar mai ales pentru cofinanțarea proiectelor europene.“ În clipa de față, sunt semnate contracte de finanțare pentru cinci investiții. Trei sunt prin intermediul PNDR 2014-2020, valoarea acestora fiind de 2,3 mil. de euro: modernizare străzi – 943.346 euro; cămin cultural – 394.682 euro; înființare rețea de canalizare – 982.425 euro. Un al patrulea proiect, în valoare de 3,4 mil. lei, a fost obținut prin intermediul POR 2014-2020 și se referă la reabilitarea Moarei de Apă Warthiadi. În fine, prin GAL „Plaiurile Ramidavei“, Primăria a achiziționat și un buldoexcavator, partea de finanțare europeană ridicându-se la 50.000 euro. Primarul Gonțea ne spunea că a mai depus alte patru proiecte tot prin instrumentele financiare permise de POR, acestea aflându-se în faza de evaluare la ADR Sud-Muntenia: „Prin PNDR n-am mai avut ce măsuri să accesăm, le-am epuizat pe toate, așa că ne-am orientat la POR. Am depus documentații și sper să ne fie aprobate pentru construirea unei săli de sport, a unei grădinițe cu program prelungit, iar pentru Spitalul de Pneumoftiziologie am depus două proiecte, unul pentru eficientizarea energetică a pavilionului și altul pentru ambulatoriul de specialitate.“ Trebuie să mai spunem că, deocamdată, nu a început niciun șantier: „Am constatat că partea de depunere a documentației nu este cea mai grea, ci ceea ce urmează după aprobarea finanțării, respectiv, achiziția publică pentru încredințarea lucrării. Adică sunt termene lungi de la depunere până la deschiderea ofertei, alte termene pentru contestații și condiționalități specifice, cum ar fi faptul că trebuie o licitație pentru întocmirea proiectului de execuție și altă licitație pentru execuția propriu-zisă a lucrării. Noi suntem în această fază, dar sper să finalizăm totul în acest an și să ne apucăm de treabă. Aceste chestiuni ar putea fi rezolvate după ce va fi aplicată o ordonanță emisă tocmai pentru a simplifica aceste proceduri.“ Trebuie să mai spunem că Drajna a avut sau are și câteva proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL): „Când am venit la Primărie, din rețeaua de drumuri comunale era asfaltat un tronson de 700 m. Am avut un proiect prin PNDL I (n.n. – în valoare de 12,9 mil. lei) prin intermediul căruia am modernizat 9,5 km de căi rutiere de interes local, iar prin PNDL II mai avem un proiect de 8,4 mil. lei tot pentru drumuri. Tot prin PNDL II avem o finanțare de 11 mil. pentru extindere rețea de canalizare și stația de epurare și o alta de 0,55 mil. lei pentru reabilitarea și etajarea unei școli.“ Am întrebat-o pe Violeta Gonțea care este ținta pe care și-a propus-o pentru Drajna: „S-o fac zonă turistică de mare atractivitate. În momentul în care aveam toată infrastructura pusă la punct, cu monumentele istorice și arheologice de care dispunem, cu implicarea mediului privat care, apropo, în acest răstimp n-a stat nici el degeaba, avem toate șansele să devenim o destinație turistică în această parte de județ.“

Maria BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.