Criza din Grecia, prin ochii unui fost ambasador

Mulţi dintre cei care ştiau că voi avea ocazia să vorbesc cu dl. Ion Brad m-au rugat să-l întreb, ţinând seama că a purtat povara muncii de ambasador în Grecia vreme de 10 ani, ce se întâmplă de fapt cu această ţară? Una pe care noi o vedeam strălucitoare, în afara oricărui pericol, dinspre care auzeam numai muzică şi petrecere. Astăzi, acolo viaţa socială este foarte tulbure, ba ameninţă cumva chiar existenţa Uniunii Europene. Iată răspunsul domniei sale.

„Sigur că am urmărit şi eu de la distanţă ce se întâmplă în Grecia. Cât am stat acolo, 9 ani şi trei luni, s-au schimbat opt guverne. Această alternanţă se efectua deci prin alegeri. Înaintea acestora aveau loc mitinguri la care participau sute de mii de oameni. Grecii sunt temperamente speciale: multă luciditate, dar şi inflamarea spiritelor, trăsătură tipic mediteraneană. Acum i-am văzut strânşi nu ca să aleagă un nou guvern, ci ca să-l conteste pe cel actual care este unul de stânga, venit după unul de centru-dreapta. Ce s-a întâmplat?

În caruselul acesta, în alternanţa aceasta de guverne, fiecare a promis altceva în plus faţă de ce aveau înainte. Dacă în 1973 economiile noastre erau dezechilibrate pentru că la noi existau industrie, agricultură, la greci pe atunci, în schimb, situaţia se echilibra din trei resurse: o treime era turismul, o alta se constituia din flota comercială maritimă, aceasta fiind a doua ca mărime din lume, şi a treia parte provenea din migraţia muncitorească, sute de mii de greci muncind în Germania. Cum spuneam, toate guvernele au promis mai mult, dar de unde au dat? Că o productivitate mai mare în industrie nu au avut, firmele locale fiind filiale ale marilor concerne din Occident.

Lor le-a mers bine, fiind foarte inspiraţi mai ales după aderarea la UE, când au ştiut să pretindă subvenţii speciale pentru agricultură, socotind că aceasta era înapoiată. Şi atunci fondurile europene au fost foarte generoase. Aşa au ajuns să trăiască într-un fals lux, bucurându-se aşadar de toate beneficiile, fără să facă un efort considerabil. Astfel au ajuns în timp la un grad foarte ridicat de îndatorare. Au contribuit aici şi Olimpiada, dar şi modernizarea uneia dintre liniile vechi ale metroului care lega Pireu cu nordul Atenei, care acum nu numai că e ultramodern, dar e şi gratuit.

Fiecare partid a creat o mulţime de facilităţi ca să aibă cât mai multe voturi. Până la urmă s-a descoperit, dar sunt sigur că acolo există şi mulţi anarhişti. Şi se poate ca mulţi dintre cei care au «dat foc» acolo să facă parte din această aripă anarhică. De asemenea, să nu uităm că Partidul Comunist din Grecia are încă zece la sută din Parlament, iar sindicatele cele mai active sunt în mâna acestuia. Iată nişte factori de natură politică şi socială care, pe lângă criza mondială, au condus la această situaţie. Ce e de admirat la ei este că întotdeauna au fost mândri, orgolioşi, nu se lasă călcaţi în picioare cu uşurinţă şi au ţinut mult la naţia lor.“

Ghe. VERMAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email