fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Crescătoriile intensive, viitorul acvaculturii

Share Button

peste• La Mihăileşti se află o exploataţie piscicolă întinsă pe 1.200 ha

Una dintre cele mai mari exploataţii piscicole din România se află la Mihăileşti, judeţul Giurgiu, pe lacul de acumulare situat pe cursul râului Argeş. Luciul de apă concesionat de dr. ing. Gheorghe Ştefan, care este şi preşedintele Patronatului Peştelui din România, numără 1.200 ha, cu un volum de 75 milioane de metri cubi de apă.

Pe lângă exploatarea în sistem clasic a peștelui din lac, întreprinzătorul a avut ideea înființării primei crescătorii intensive de crap din țara noastră. Aceasta este practic o adaptare a sistemelor similare, folosite pe plan mondial, pentru păstrăv, doradă și somon.

În lipsa unor date tehnice, Ștefan a conceput singur o grupare de cuști metalice – viviere, cum se mai numesc ele – a căror parte superioară este menținută la suprafață de flotoare. Activitatea a început în aprilie 2011. Ideea i-a venit ca urmare a nemulțumirii generate de producțiile mici de pește obținute în România, comparativ, de exemplu, cu cele din Bulgaria sau Ungaria. La înființarea acestora, a folosit numai fonduri personale, considerând că birocrația exagerată ar fi dus la întârzieri și chiar pierderi, cu toate că ar fi beneficiat de 50% fonduri europene. Întreaga construcție este concepție proprie, perfecționată în timpul execuției.

Comparaţii între metoda clasică şi cea de creştere a peştelui în viviere

În crescătoriile clasice, cum este cea de pe Lacul Mihăilești, producțiile sunt de numai 300-500 kg/ha, în mod excepțional atingând puțin peste 1.000 kg/ha de apă. Aici, înainte de repopularea cu puiet, se recoltau anual aproximativ 300 t de pește, nu mai mult, pentru că suprafața de apă este foarte mare și nu se poate scoate toată producția, așa cum se întâmplă în cazul lacurilor mici.

„Nu este o activitate ușoară, mai ales când peștele este recoltat în sezonul rece, la temperaturi de zero grade Celsius. Însă balta are pește! Încurajant este faptul că populația din România a început să consume mai mult pește, ceea ce constituie o hrană bună, sănătoasă. Astfel, și acvacultura s-a dezvoltat, prin unități care au accesat fonduri europene. Chiar și diversitatea în piscicultură s-a mărit. Au apărut ferme intensive și superintensive, unele în hale cu circuit închis“, ne-a declarat piscicultorul.

Domnia sa a menționat că, în anul 2011, a repopulat lacul cu 5 milioane de puieți predezvoltați (0,5-2 g/buc), 40 t de puieți de o vară (80-90 g/buc), plus 20 t de puieți de două veri (350-400 g/buc). Recoltarea a început în 2012. Producția anticipată, pentru 2013, este de cel puțin 500 t/an.

În sistem intensiv, ne-a informat interlocutorul nostru, de pe aceeași suprafață de apă se obține cam de 400 de ori mai mult pește decât în sistemul clasic. Astfel, în viviere, pe numai 2.000 de metri pătrați, întreprinzătorul a obținut o producție de aproximativ 80 t de crap, echiva­lentul a 400 t/ha.

Profitul net într-o astfel de investiție este de 1 euro/kg de pește. Deci, la 80 t recoltate, înseamnă 80.000 de euro/an.

Costurile investiției se amortizează într-un an și jumătate. Se recuperează integral toți peștii, iar forța de muncă este redusă, la numai unul sau doi salariați.

„Din punctul meu de vedere, viitorul acvaculturii va fi creșterea intensivă și superintensivă, nu cea clasică“ – a afirmat Ștefan.

O afacere în continuă dezvoltare

În 2012 a avut 20 de cuști, fiecare cu câte 2.000 de crapi. Anul acesta, densitatea va crește la 2.200 de pești într-o vivieră. Acest lucru este posibil pentru că lacul are potențial.

„Am făcut măsurători ale oxigenului solvit în lunile caniculare de vară și am constatat că se menține concentrația optimă datorită curenților subacvatici. Astfel, producția totală se va mări cu cel puțin 10%, fără nicio investiție suplimentară“, ne-a relatat Ștefan.

Domnia sa a adăugat că a cumpărat deja materiale necesare și a început construirea a încă zece cuști. Astfel, la vară, suprafața intensivă va ajunge la 3.000 mp. Acest lucru înseamnă o producție totală de aproximativ 130 t de crap pe sezon.

Vivierele sunt legate între ele cu punți metalice de trecere. Există încă o vivieră mai mică, mobilă, folosită la transportul peștelui viu din largul apei la mal.

Hrănirea peștilor o face cu furaje din Austria, care conțin 30-32% proteină și vitamine. Ca urmare, producția se ridică la peste 30 kg de pește pe metrul cub de apă. Spre deosebire, hrana clasică este compusă din porumb, grâu, tărâțe și floarea-soarelui, cu aport redus de proteină.

Ferma mai dispune de un depozit în care se află furajele și un atelier mecanic unde sunt confecţionate flotoarele, ancorele, întreaga instalaţie necesară creşterii crapului în sistem intensiv.

„Competiţia este necesară“

Peștele recoltat este valorificat prin marile lanțuri de magazine, în principal prin două rețele de supermarket, Metro și Selgros, unde vinde peste 3 tone săptămânal. Transportul peștelui viu este făcut cu o autovivieră prevăzută cu două bazine și instalație de aerare a apei.

Pentru comunitatea locală, Gheorghe Ștefan a cumpărat o rulotă din Germania, pe care a instalat-o la intrarea în fermă. Aici vinde direct consumatorilor din zonă și chiar celor din București, care vor neapărat pește viu.

„Îi sfătuiesc pe cei care practică acvacultura să vândă direct peștele recoltat, fiind o afacere de succes. Înființarea unui magazin se poate face cu bani europeni, prin Fondul European pentru Pescuit, Axa II, cu condiția să fie construit în interiorul fermei. De exemplu, fitofagii se vând cu 5 lei/kg la angro și cu 7,5-8 lei/kg la magazinul propriu. Dacă un piscicultor are nevoie de sfaturi, îi stau la dispoziție cu informațiile necesare şi îi pot furniza instalaţiile necesare pentru o fermă de creştere intensivă a crapului. Nu îmi doresc să fiu singurul din România care produce crap în sistem intensiv, deoarece competiția este necesară. Cu cât vor fi mai mulți producători, cu atât mai mult va crește consumul de pește“, a spus interlocutorul nostru, la încheierea vizitei noastre la Mihăilești.

Sectorul piscicol în România

Interlocutorul nostru a afirmat că România are cea mai mare suprafață de apă dulce utilizată în acvacultură, de 100.000 ha, comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. Până în 1990, țara noastră producea 700-800 kg/ha de pește, chiar și 1.000 kg/ha în unele locuri, producţie care s-a redus în prezent la 400-500 kg/ha.

Datele statistice arată că, la ora actuală, producția internă de pește se află undeva la 20.000 t, dar se importă mult mai mult ca urmare a cererii procesatorilor.

„Consumul de pește a scăzut inexplicabil la un moment dat, mai ales după 2005. Probabil din cauza pieței negre, pentru că există mult pește la vânzare care nu este contabilizat integral“, a declarat piscicultorul.

În opinia sa, pe lângă comerțul ilegal, în România există peste un milion de pescari sportivi, ceea ce face din pescuit cel mai popular sport de la noi în ceea ce priveşte numărul de participanți. Toți prind pește pentru consum, care nu apare în datele statistice.

Traian DOBRE

5 Comments

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.