Cooperativele agricole: Un puzzle greu de rezolvat în România!
Sintagma „o țară ca afară“ a devenit tot mai des întâlnită în România ultimilor ani, plini cu… de toate. Cu toții vrem, cu toții cerem, se discută și se diseminează la cel mai înalt nivel. Ce rămâne, practic, în urma acestor dezbateri diseminate cu mască și mănuși sau fără?
Rapoartele, cercetările, analizele, studiile, realitatea de la firul ierbii și istoria ne arată că formele de asociere reprezintă soluția pentru majoritatea domeniilor. Pentru agricultură, însă, asocierea și unirea fermierilor care să tragă la aceeași căruță – în aceeași direcție – reprezintă elemente vitale. Altminteri, rămânem la stadiul de glumă cinică: avem cu ce, avem unde, avem de ce, avem când, dar nu avem cu CINE.
Deși pare un puzzle mult prea dificil pentru cei care dețin frâiele agriculturii, cooperativa agricolă este, poate, soluția cea mai eficientă în acest moment. Sau clusterul, dar pesemne că este mult prea sofisticat pentru România anilor 2020, așa că ne putem concentra pe ce știm deja: cooperativa. Pentru unii, cooperativa este doar un termen „comunist“, „ceaușist“ și poate că nu este bine să ne întoarcem în trecut. Dacă trecem peste, realizăm că o formă de asociere cum este cooperativa poate însemna unire, pas cu pas. Așa cum era scris pe tricolor la un moment dat…
De eficiența formelor de asociere cum este cooperativa sunt convinși și mai-marii europeni, care se declară de aceeași parte a baricadei cu fermierii mici și mijlocii –, pe care îi sprijină la nivel declarativ și prin programe greu de accesat pentru cei mai mulți.
Care sunt propunerile și cum pot fi susținute asocierile agricole prin viitoarele fonduri ale Uniunii Europene? Ei bine, fondurile UE post-2021 (noua Politică Agricolă Comună), dar și regulile ce vor fi impuse ar putea fi soluția mult așteptată. De altfel, problema formelor asociative s-a discutat, recent, în dezbaterea „Asocierea fermierilor – soluție pentru agricultura verde și modernă“, organizată de eurodeputații Renew Europe, Cristian Ghinea și Vlad Botoș și platforma „O Țară ca Afară“.
„De opt ani urmăresc evoluția asocierilor din agricultură și cred că aceasta este soluția pentru o dezvoltare sănătoasă în rural. Există proiecte care au funcționat, dar e nevoie de sprijin consistent în viitor. Cred că formula cu Grupuri de Acțiune Locală este una eficientă, de aceea am propus și am obținut, în Comisia de Agricultură a Parlamentului European, includerea proiectelor pe axa Leader între cele eligibile pentru finanțare în perioada de tranziție – adică 2021-2022. În esență, înseamnă mai multe fonduri pentru GAL-uri“, a spus Cristian Ghinea.
Raportul prezintă în detaliu situația și evoluția cooperativelor și asociațiilor din România și propune soluții. Situația s-a îmbunătățit recent, însă doar un procent de 1% dintre fermierii români fac parte dintr-o structură asociativă, contrastând puternic cu media UE de 34%.
De altfel, aproape jumătate din cooperativele existente sunt funcționale, mai exact 673 au depus bilanțul în 2019. Și numărul de membri la nivel național este extrem de redus față de alte țări, 7.500 membri este foarte puțin.
Ministrul Agriculturii: „Nu există altă variantă“
De importanța cooperativelor este convins și actualul responsabil al Agriculturii, Adrian Oros. Încă de la începutul mandatului său de ministru, din toamna anului 2019, a susținut importanța cooperativelor agricole. Mai mult decât atât, ministrul este din Cluj, acolo unde formele de asociere tip cluster au dovedit că „unde sunt mulți, puterea crește…“. Ministrul consideră că o astfel de formă de asociere este chiar singura soluție și este în puterea noastră.
„Putem și noi, în Planul Național Strategic, să prindem măsuri care să stimuleze fermierii să intre în cooperative. Nu există altă variantă pentru ca fermierii mici să reziste, am căutat peste tot în Europa și este singura soluție. Am avut și până acum stimulente prin fondurile europene, intensitatea de sprijin prin orice măsură creștea cu 20% dacă fermierul intra în cooperativă. Trebuie să menținem, chiar să creștem această intensitate, fiindcă nu putem altfel decât să îi stimulăm, nu-i putem obliga“, a spus ministrul Adrian Oros, prezent la dezbaterea menționată.
Propunerile raportului lansat recent sunt ca în noul Program Național Strategic post-2020 să fie incluse trei intervenții destinate formelor asociative, pe următoarele paliere:
- Susținerea înființării de noi forme asociative cu scop economic (cooperative agricole și food hub-uri) prin includerea de cheltuieli eligibile care să cuprindă mixul de facilitare-consiliere-costuri directe-mici investiții de început, necesare pentru demararea activității;
- Capitalizarea asocierilor existente – sprijin pentru investiții. Cooperativele și food hub-urile care au capacitatea de a implementa un proiect de investiții din fonduri europene ar trebui să aibă acces la finanțare și să concureze doar cu alte cooperative în acest sens;
- Conectare la cunoaștere, inovare și atragere de know-how. Formele asociative ar trebui să beneficieze de proiecte dedicate prin PNS de informare, consiliere, cooperare cu institute de cercetare, alte cooperative, import de inovație din UE și altele.
Teoretic, sună bine. În practică, rămâne de văzut ce se întâmplă după votul final pe noile regulamente de tranziție ale Politicii Agricole Comune din plenul Parlamentului European, de la sfârșitul anului. În octombrie a fost votul final – poziția PE asupra reformei Politicii Agricole comune (regulamentele de bază), iar acestea acum se află în faza de negocieri cu Consiliul și Comisia Europeană. Noua PAC introduce Planurile Naționale Strategice (PNS) care vin cu mai multă flexibilitate în modul de utilizare a fondurilor și statele membre vor putea să își adapteze programele. Pentru România, PNS este în curs de elaborare acum, la Ministerul Agriculturii. Și, la final, nu trebuie să uităm că cea care decide este Comisia Europeană, care va aproba fiecare plan strategic și va monitoriza progresul.
Care este situația ultimilor ani
În linii mari, lucrurile se mișcă în direcția care trebuie, iar asocierea în scop economic a fermierilor – în special a celor mici și mijlocii din România – trebuie susținută pentru a se dezvolta atât cantitativ, cât și calitativ, în special în domenii strategice, de înaltă valoare adăugată.
Potrivit Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE), în ultimii șapte ani sectorul cooperativelor a crescut semnificativ din punct de vedere numeric, dar cu performanțe economice modeste: în 2014 existau 743 cooperative agricole, dintre care doar 178 funcționau în realitate (înregistraseră venituri). În 2017 erau înregistrate deja 1.083 cooperative agricole, dar doar jumătate depuseseră bilanț în anul anterior.
Totodată, în urma unui raport de cercetare realizat, CRPE a colectat date financiare atât pentru sectorul cooperativelor agricole, cât și despre Grupurile de Acțiune Locală (GAL). Analiza datelor arată că, la mijlocul anului 2020, în România existau 1.686 cooperative agricole, dintre care doar 49% erau funcționale. Potrivit CRPE, dintre acestea, doar 332 de cooperative din România ar fi eligibile pentru un împrumut bancar (au declarat profit în anul anterior). Un sfert dintre cooperative au o cifră de afaceri sub 10.000 de euro.
Studiul mai relevă faptul că cele mai multe cooperative din România activează în sectorul cerealelor și a plantelor tehnice (cultură mare), dar cele de producție, marketing și prelucrare în domeniul fructelor și legumelor au înregistrat un salt spectaculos în ultimii 3 ani. Totodată, cooperativele din domeniul zootehnic cunosc un recul îngrijorător: de exemplu, în 2020 sunt înregistrate de aproape 3 ori mai puține cooperative pentru creșterea bovinelor de lapte decât în 2016.
Mai mult decât atât, măsurile de sprijinire a formării și dezvoltării cooperativelor agricole în cadrul strategiilor GAL-urilor s-au dovedit foarte eterogene în implementare. De pildă, în eșantionul de respondenți care au participat la cercetarea realizată de CRPE, 33 de cooperative s-au înființat în urma lansării măsurii dedicate de către 50 de GAL-uri.
Concluziile reprezintă analiza raportului de cercetare „Evoluția sectorului cooperativelor agricole din România – perioada 2017- 2020“, care cuprinde două cercetări: Radiografia sectorului cooperativelor agricole în 2020 și Susținerea cooperativelor agricole prin intermediul strategiilor GAL 2014-2020.
CRPE a analizat, începând cu 2014, o dată la trei ani, dezvoltarea întregului sector al cooperativelor agricole (CA) din România, evidențiind dimensiunea sa, performanțele, trend-urile.
În teorie stăm bine…
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 a inclus susținerea formării de cooperative agricole printre prioritățile sale, în măsuri naționale și, mai ales, pe axa LEADER, în strategiile de dezvoltare locală. Mai mult, Legea cooperativelor agricole a suferit începând cu 2016 câteva amendamente succesive care au clarificat funcționarea lor și, mai ales, au oferit stimulente și facilități fiscale agricultorilor pentru a se asocia.
Simona Nicole DAVID
