Comerţul ilegal de pesticide, o afacere de un miliard de euro pe an

Comerţul ilegal de bunuri şi contrafacerile datează încă de când oamenii s-au apucat de afaceri. Indivizi sau grupuri organizate găsesc dintotdeauna o bună oportunitate de a face bani din falsificarea unor bunuri. Cele mai afectate sunt firmele renumite, ale căror produse sunt copiate şi vândute drept bune de consum, deşi prezintă un nivel mare de risc.

Aceste mărfuri sunt livrate de o reţea internaţională organizată şi au devenit o afacere generatoare de peste un miliard de euro pe an. Transporturile sunt realizate folosind documente frauduloase şi asta pentru că legislaţia mondială, în general, şi cea europeană, în special, sunt foarte permisive.

Cum se prezintă pesticidele contrafăcute?

În general, acestea ajung în Europa în containere, sub formă de produse la vrac, gata pregătite pentru reambalare şi etichetare în ţara de destinaţie. Însă, ele pot fi livrate şi numai bune de pus pe piaţă. Avem de-a face cu copii ilegale sofisticate ale unor produse de marcă, împachetate întocmai precum cele pe care le imită, de la cele mai simple până la cele mai sofisticate forme.

Există o multitudine de modalităţi de contrafacere a produselor de protecţia plantelor – PPP cum sunt acestea denumite mai pe scurt, ale căror ingrediente nu au fost încă testate cu privire la gradul de contaminare şi risc. Au fost întocmite liste întregi cu astfel de produse, dar o măsură de identificare a lor nu este suficientă. Este nevoie de o colaborare strânsă, la nivel mondial, a tuturor celor implicaţi în acest proces.

Falsurile europene

Problema pesticidelor contrafăcute în Europa capătă de la un an la altul dimensiuni tot mai mari. Această practică se manifestă în toate sectoarele industriei, unde sunt raportate tot mai multe cazuri de acest gen. În 2006, de exemplu, numărul sesizărilor a crescut cu 16%. China este principala sursă de pesticide contrafăcute şi ilegale. Multe dintre ele sunt exportate în Brazilia şi mai departe împrăştiate prin diferite reţele.

Pesticidele contrafăcute ajunse în UE sunt introduse într-un comerţ paralel, ilegal. Majoritatea statelor europene sunt afectate, punctele fierbinţi fiind Spania, Polonia, Ucraina şi ţările baltice. La Budapesta, de exemplu, în 2009 a fost confiscată o cantitate mare de pesticide contrafăcute ce urmau să fie transportate în China, deşi comportau un risc mare asupra personalului avionului. Vârful de aisberg însă l-a reprezentat, în 2009, captura din Ucraina, de 560 tone de pesticide contrafăcute.

Pericolul vizează şi România, care are frontieră comună cu Ucraina dar şi restul ţărilor din Europa de Est. Aici, în ultimii ani au fost eliminate de la comercializare produsele autentice, ele fiind înlocuite imediat cu altele ieftine, provenite din materiale contrafăcute.

Fenomenul este întâlnit frecvent şi în Africa, America Latină sau Asia şi este pus cel mai adesea pe seama lipsei de comunicare dintre organizaţiile guvernamentale de control. Sunt multe agenţii implicate în stoparea acestui fenomen, dar ele au la dispoziţie prea puţine resurse.

De ce Europa? Pentru că aici avem o piaţă valoroasă, cu numeroase produse specializate. Este uşor să imporţi produse chimice în Europa datorită numărului mare de porturi în care zilnic intră milioane de containere. Şansele de a confisca falsurile sunt mici şi asta şi pentru că autorităţile de reglementare şi vămile nu s-au pus încă de acord ce înseamnă un import legitim de pesticide. Sunt însă mai mulţi factori pentru care infractorii nu sunt prinşi. Ei se implică în acest comerţ ilegal şi din cauza faptului că legea nu se aplică aşa cum trebuie, ea axându-se mai mult pe reglementarea utilizării. În Marea Britanie, de exemplu, infractorii sunt penalizaţi cu amenzi de doar câteva sute de euro pentru pesticide provenite din substanţe care nu sunt nici măcar aprobate pentru folosire.

Riscuri la care suntem supuşi

Aceste produse ridică riscuri severe pentru cei care interacţionează cu ele, dar mai ales pentru fermierii care le aplică. Ele pot dăuna sau chiar distruge recolta tratată, pot lăsa reziduuri necunoscute în recolte, supunându-i astfel riscului şi pe consumatori. De altfel, aceştia sunt cei care se confruntă cu cele mai mari probleme din cauza contaminării cu pesticide care nu sunt doar ilegale, ci şi toxice. Pe lângă impactul pe termen lung asupra terenurilor şi culturilor, implicaţiile asupra mediului ambiant sunt şi ele numeroase. În final, produsele contrafăcute depreciază puternic integritatea unei mărci, precum şi reputaţia companiei şi a produselor sale.

Cum se apără industriile de profil?

Companiile mari, precum Du Pont, Bayer sau Syngenta, sunt printre primele care au avut de suferit din cauza acestui fenomen. Ele încearcă să mărească în primul rând gradul de conştientizare a celor din industria PPP şi să ofere sprijin agenţiilor implicate. Numeroase campanii au fost duse în ţările-cheie unde au loc importurile ilegale, precum Spania, Grecia, Italia, Polonia, transportatorii fiind ajutaţi să identifice acest tip de produse. În alte ţări au fost instituite linii telefonice permanente unde sunt raportate neregulile în domeniu. Asociaţia Europeană de Protecţia Plantelor (ECPA) solicită, printre altele, ca documentaţia vamală de import să fie în acord cu reglementările din domeniu privind aprobarea şi înregistrarea produselor şi recomandă interzicerea reambalării în comerţul paralel. E necesar ca înregistrarea acestor produse să fie cât se poate de transparentă, iar persoanele implicate trebuie să ştie să identifice aceste produse.

Uşa ferecată are totuşi o hibă

De curând, problema a fost dezbătută şi în Parlamentul European, unde s-a ajuns la concluzia că, pentru a controla traficul de pesticide ilegale şi utilizarea lor în Europa, sunt necesare îmbunătăţiri legislative substanţiale. În momentul de faţă există lacune serioase în legislaţia europeană ce privesc controlul transportului de produse chimice şi care lasă astfel o uşă deschisă pentru intrarea de pesticide falsificate. Este nevoie aşadar de un cadru mai bine conceput pentru a face faţă acestei ameninţări la adresa sănătăţii plantelor şi omenirii. Funcţionarii vamali solicită, la rândul lor, instrumente legislative pentru a opri traficul, dar nu punem mâna în foc că ei acţionează corect în toate cazurile.

Valentina ŞOIMU

One Comment

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email