Codul Silvic trebuie să aducă viziune și obiective concrete pentru păduri

Dezbaterea proiectului pentru noul Cod Silvic trebuie să continue și să așeze sectorul pădure-industrii bazate pe lemn pe o traiectorie clară către obiective în concordanță cu principiile europene și țintele de mediu, economice și sociale asumate de România, după cum arată Asociația Industriei Lemnului – Prolemn, într-un document pe care-l prezentăm, pe scurt, în continuare.

Recent, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a organizat un proces consultativ pe proiectul noului Cod Silvi. Potrivit Prolemn, procesul consultativ a îmbrăcat forma unei prezentări a punctelor de vedere a diferitelor organizații, în multe cazuri fără a fi concretizate în amendamente. Adesea prezentările nu au fost urmate de nicio dezbatere asupra propunerilor respective. Instituțiile cu rol de control (Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei) nu au prezentat amendamente, arătând că acestea vor fi transmise în scris și vor fi prezentate în cadrul unei întâlniri separate cu Ministerul Mediului.

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn a arătat că, în aceste condiții, procesul consultativ nu se poate numi o „dezbatere“, care ar fi presupus o prezentare de către Minister a tuturor amendamentelor transmise, în cadrul unui document de lucru, urmată de o discuție structurată asupra acestor amendamente. Este modelul clasic al dezbaterii parlamentare asupra oricărui proiect legislativ: depunerea de amendamente urmată de dezbatere a acestora. Pornind de la acest model parlamentar de dezbatere, Asociația Industriei Lemnului – Prolemn a solicitat și solicită în continuare Ministerului o nouă rundă de dezbatere asupra amendamentelor depuse în cadrul procesului consultativ.

Ca apreciere de ansamblu, considerăm că proiectul noului Cod Silvic necesită o perioadă mai mare de dezbatere, de maturizare, pentru a se transforma dintr-un studiu-concept într-o reglementare aplicabilă, pentru a atinge nivelul de claritate, previzibilitate în aplicare și concretețe necesare unui act normativ. Un sondaj derulat de Comunitatea Forestierilor – Fordaq, cu 287 de respondenți, a arătat că doar 3% dintre aceștia consideră proiectul ca fiind matur. Diferența de 97% dintre respondenți consideră proiectul lipsit de claritate, prea stufos și prea puțin concret, interpretabil, cu imperativul prelungirii perioadei de dezbatere asupra acestuia, arată reprezentanții Prolemn.

Pe fond, apreciem că proiectului noului Cod Silvic îi lipsesc obiectivele, unele solicitate prin Regulamente Europene. Modalitatea europeană de a reglementa: studii de fundamentare și de evaluare de impact, stabilire de obiective pe baza studiilor de fundamentare, traiectorii pentru atingerea obiectivelor, măsuri de implementare și asigurarea finanțării.

Exemple…

Un exemplu este Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor şi silvicultura (LULUCF). Regulamentul stabilește un obiectiv global la nivelul UE de 310 milioane de tone CO2, echivalent de absorbții nete în sectorul LULUCF în 2030, de la aproximativ 260 milioane de tone echivalent CO2 în prezent, obiectiv defalcat apoi pe obiective naționale. Creșterea fixării de carbon se poate realiza exclusiv prin creșterea suprafeței pădurilor, prin activarea creșterii pădurii prin lucrări de îngrijire și a ponderii utilizării resursei de lemn în produse cu perioadă lungă de întrebuințare. Este un obiectiv care se poate urmări doar prin păduri administrate activ, nu prin măsuri de conservare – lemn mort.

Un alt regulament, pentru a cărui neaplicare România se află în procedură de pre-infringement, este Regulamentul 1999/2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice. Astfel, acest regulament prevede la art. 20 traiectorii și obiective:

(4) traiectoriile privind cererea de bioenergie, defalcată pe căldură, energie electrică și transporturi, precum și privind oferta de biomasă, pe materii prime și proveniență (făcând distincție între producția internă și importuri); pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei și a impactului acesteia asupra absorbantului LULUCF;

A treia linie de reglementări europene cu impact major este cea care impune implementarea rețelei de arii naturale protejate Natura 2000 și strategia pe biodiversitate. Aici există un echilibru în abordare europeană – directiva 92/43/CEE (…)

Sunt doar 3 arii tematice esențiale pe care proiectul noului Cod Silvic nu propune obiective, măsuri, traiectorii:

1)  Codul Silvic nu propune obiective concrete privind extinderea fondului forestier, deși România are o rezervă de 2 milioane ha terenuri care nu au nici folosință agricolă și nici forestieră. Suplimentar celor 2 milioane ha terenuri pârloage, există 500.000 ha pășuni împădurite, despre care Codul Silvic spune doar că nu se supun regimului silvic. (…)

2) A doua linie majoră de acțiune lipsită de obiective este cea de stimulare a valorificării superioare a masei lemnoase, de stimulare a utilizării lemnului în cascadă prioritar în industrie, de eficiență energetică a utilizării resursei de lemn, de obiective pentru energie regenerabilă prin utilizarea de biomasă recoltată sustenabil. Obiectivul care lipsește: valorificarea masei lemnoase sub formă fasonată, Prolemn solicitând ca masa lemnoasă fasonată să fie valorificată prioritar din depozite. De asemenea, programe de creștere a eficienței energetice a utilizării resursei de lemn.

3) A treia linie majoră: România a instituit o rețea extinsă de arii naturale protejate Natura 2000, mult peste obiectivul și media europeană de 30% arii protejate. Rețeaua Natura 2000 din România cuprinde deja 45% din fondul forestier național, adică aproape 3 milioane ha pădure, fără accesarea niciunei forme de sprijin pentru implementarea acestei rețele din fonduri europene. România merge pe compensații din fonduri naționale. Recent, a fost solicitată Comisiei Europene implementarea unei scheme de ajutor de stat de 200 milioane de euro pentru doar 400.000 ha, pentru restricții impuse prin legislație națională. În cvasitotalitatea cazurilor, sunt suprafețe care se suprapun rețelei Natura 2000, rețea mult mai întinsă. De ce risipește România resurse financiare naționale în loc să acceseze finanțarea europeană, în același timp lipsind de compensații proprietarii de păduri care s-au trezit fără voia lor incluși cu proprietățile lor în reteaua Natura 2000? Balanța între protecție și dezvoltare a fost dezechilibrată.

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn a propus o viziune, cu obiective și o traiectorie pentru gestionarea durabilă a pădurilor și valorificarea superioară a resursei de lemn:

Viziunea 2030: 10 ținte pentru sectorul pădure – lemn

10 ținte pentru sectorul pădure – lemn, ținte bazate pe păduri gestionate durabil, indiferent de tipul de proprietate în România, și pe utilizarea responsabilă a lemnului pe scară largă, în construcții, energie și alte aplicații industriale.

1. Pădurile gestionate durabil reprezintă baza bioeconomiei

România are un fond forestier unanim apreciat la nivel european pentru biodiversitate, stabilitatea pădurilor, structurile identic naturale. Suprafața pădurilor României, stocul de masă lemnoasă pe picior, starea de sănătate a pădurilor sunt pe un trend pozitiv. Susținerea unui management durabil al pădurilor prin programe de finanțare redusă, România alocând sub 1% din Planul Național Strategic pentru domeniul pădurilor față de o medie europeană de 5%. Gradul de acoperire cu păduri, de 29%, este departe de optim.(…)

2. O mobilizare crescută, sustenabilă a resursei de masă lemnoasă

Creșterea pădurilor și a stocului de lemn pe picior din pădurile României este pe o pantă ascendentă, datorită structurii pe clase de vârstă cu excedent de arborete în clasele a III-a și a IV-a de vârstă, conducând la o creștere a stocului fixat de CO2. Evoluția structurii pădurii pe clase de vârstă, accesibilizarea fondului forestier, efectuarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, o silvotehnică îmbunătățită, cercetarea și inovarea pot conduce la o așezare pe un trend ascendent a recoltei sustenabile a masei lemnoase, către o valoare de de cel puțin 22 milioane mc anual în orizont 2030.

3. Susținerea creșterii economice durabile. Produse din lemn pentru un mediu curat și sănătos

În prezent, domeniul pădurilor și industriile bazate pe resursa de lemn generează o cifră de afaceri anuală de 7,1 miliarde de euro, cu o pondere în PIB-ul României de 3.5% și exporturi în valoare de 3,5 miliarde de euro anual. (…)

4. Susținerea comunităților locale, a economiei zonei rurale, locuri de muncă sigure și atractive, legătura între zonele rurale și urbane

Economia bazată pe păduri și resursa de lemn reprezintă un angajator atractiv, oferind locuri de muncă interesante, legate cu activități de cercetare, inovare și dezvoltare atât în mediul rural, cât și în mediul urban. (…) Din punct de vedere social este importantă asigurarea securității energetice pentru cele 3,5 milioane de gospodării din România care se încălzesc cu biomasă (lemn de foc).

5. Mediu sănătos, impact vital în combaterea schimbărilor climatice – bilanțul gazelor cu efect de seră. (…)
6. Materiale de construcții regenerabile pentru o viață mai sănătoasă

(…) Fiecare metru cub de lemn stochează o tonă de CO2 în structura sa pentru minimum 35 de ani. La sfârșitul perioadei de viață a construcției, lemnul poate fi ușor reciclat, în utilizări energetice sau panouri tehnice (PAL). Dar, concomitent, prin utilizarea lemnului evităm folosirea unui metru cub de beton, pentru a cărui producere – ciment, transport etc. – literatura de specialitate a evaluat că vor exista emisii de aproape o tonă de CO2. Din această cauză, lemnul în construcții se consideră că are factor de substituție de 2 tone CO2 / mc utilizat. Dacă se folosește lemnul și pentru elementele de structură și se înlocuiește astfel și fierul, factorul de substituție ajunge la 2,8 tone CO2 / mc utilizat!

7. Energie regenerabilă pentru societate

Utilizarea biomasei agricole și forestiere este o uriașă oportunitate de decarbonare și de reducere a costurilor în acest segment de activitate, oportunitate și mai pregnantă în contextul crizei de aprovizionare cu gaze și petrol. În prezent, biomasa furnizează 60% din energia regenerabilă produsă în România, dublu față de Hidroelectrica. În Europa, dar și în România, 35% din totalul energiei (termice, electrice, transporturi) se folosește în sectorul rezidențial, pentru încălzire și răcire, în principal în gospodăriile populației. În România, aproape jumătate din gospodării sunt încălzite cu lemne. (…)

8. Mai multă valoare adăugată prin servicii ecosistemice, altele decât lemnul

Noi modele economice, de integrare cros-sectoriala a serviciilor ecosistemice ale pădurilor, pot fi implementate, exemple concrete fiind sectoarele apei, hranei și turismului, combaterea schimbărilor climatice, alte produse ale pădurii – ciuperci și fructe de pădure.

9. Către ZERO deșeuri: economie circulară

Până în 2040, rata de colectare a produselor pe bază de lemn poate atinge 90% față de 50% în prezent, contribuind cu 70% din reutilizarea tuturor materialelor reciclabile, în linie cu obiectivele europene. Această economie circulară fixează carbon și înlocuiește alte materiale mai intensive din punct de vedere energetic. Utilizând materiale inovative, biodegradabile, pe bază de celuloză lemnoasă, putem scăpa de poluarea adusă de materialele din plastic.

10. Diversificarea tehnologiilor și logisticii de producție

O multitudine de utilizări, noi produse bazate pe lemn, disponibile ca produse finite sau integrate în alte lanțuri industriale, conduce la noi lanțuri de valorificare a lemnului.

Pe lângă utilizările clasice ale lemnului – în construcții, bioenergie, mobilă, decorațiuni interioare și exterioare, PAL, MDF, OSB, paleți, binale – au apărut foarte multe utilizări noi în industria ambalajelor biodegradabile care înlocuiesc plasticul, vâscoza din celuloza de lemn care înlocuiește materialele textile sintetice, foarte mulți biocombustibili de generație nouă. Tehnologia gazului de sinteză (syngas, gaz verde obținut prin piroliza biomasei lemnoase), concomitent cu producția de biochar (îngrășământ organic), este deja matură în Europa.

Bogdan PANȚURU