CE avertizează că sunt decalaje foarte mari între regiunile de dezvoltare din România

România rămâne a doua țară cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor exprimat în puterea de cumpărare standard din Uniunea Europeană, chiar dacă acesta a crescut la 58% din media UE în 2016, arată Raportul de țară din 2018 (Semestrul european 2018) al Comisiei Europene. În intervalul 2007-2016, PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut cu aproape 20%, comparativ cu media Uniunii Europene: dacă în 2007 acesta se situa la cca 40% din media europeană, în 2016 a ajuns la 58%. În interiorul țării, avertizează CE, se mențin decalaje foarte mari de la o regiune de dezvoltare la alta sub aspectul nivelului de trai (câștig mediu pe gospodărie și persoană).

PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în puterea de cumpărare standard menține România pe locul 26, din 27 țări membre ale UE (fără Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord), în urma noastră plasându-se doar Bulgaria. Practic, românii sunt la 58% din puterea de cumpărare a UE și la distanță uriașă față de nivelul de trai din Luxemburg (țara cu cel mai ridicat standard de viață din UE), Irlanda, Austria, Olanda, Danemarca, Germania ori Suedia. Dintre fostele țări comuniste, cetățenii din Cehia, Slovenia, Slovacia, Estonia sau Lituania au un nivel de trai cu cel puțin 17% mai ridicat decât al nostru.

Decalaje puternice între regiunile țării

Raportul de țară al Comisiei Europene atrage atenția asupra existenței unor decalaje foarte mari între regiunile de dezvoltare în interiorul României. Mai exact, în momentul de față vestul țării are un PIB pe cap de locuitor situat la aproximativ 60% din media UE, iar sud-vestul, sud-estul, sud-Muntenia, nord-vestul și centrul țării au o medie de aproximativ 50%. Cea mai săracă zonă rămâne nord-est, cu un PIB pe cap de locuitor situat la aproximativ 40% din media UE. Excepție face regiunea București-Ilfov, care în 2017 a atins un nivel de aproape 140% din media UE. Conform celor mai recente date ale Băncii Mondiale, PIB-ul pe cap de locuitor al României, raportat la paritatea puterii de cumpărare (PPP), a fost în 2016 de 23.027 de dolari. Însă cel real s-a situat la 9.486 de dolari.

Venitul mediu net pe gospodărie: 3.392 lei

Să detaliem: în anul 2017 veniturile totale medii lunare au fost, în termeni nominali, de 3.392 lei lei pe gospodărie și de 1.291 lei pe persoană, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Cheltuielile totale ale populației s-au situat, în medie, la 2.874 lei lunar pe gospodărie (1.094 lei pe persoană) și au reprezentat 84,7% din nivelul veniturilor totale. Veniturile bănești au fost, în medie, de 3.062,29 lei lunar pe gospodărie (1.166 lei pe persoană), iar veniturile în natură au reprezentat 329 lei lunar pe gospodărie (125 lei pe persoană). Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (61,2% din veniturile totale ale gospodăriilor).

Nivel de trai dublu în Capitală față de restul țării

Față de 2016, veniturile medii pe gospodărie au crescut, în 2017, în medie, cu 15,24%. Cum aprecia și Comisia Europeană, creșterile au fost determinate de majorările salariale din sectorul bugetar, de creșterea salariului minim și de scăderea impozitului pe venit: „salariul minim a ajuns la un nivel cu peste 100% mai mare, în termeni nominali, decât cel din 2012. Salariul minim brut a crescut de la 700 lei (cca 162 euro), în 2012, la 1.450 lei (cca 315 euro), în 2017 și la 1.900 lei (cca 413 euro) în 2018, în această sumă fiind incluse și contribuțiile angajatorilor la fondul asigurărilor sociale. Rata de creștere a salariului minim în perioada 2012-2017 a depășit rata de creștere a salariului mediu și a adus numărul lucrătorilor care primesc salariul minim la aproximativ 30% în 2016, ceea ce face ca distribuția salariilor să fie comprimată la limita de jos de salarizare.“ Revenind la veniturile din 2017, se observă o discrepanță teritorială a acestora. Cele mai mici resurse de trai, comparativ cu media națională, le au locuitorii din regiunile Nord-Est și Sud-Vest Oltenia, care au realizat venituri cu 561,3 lei, respectiv cu 402,52 lei mai puțin decât media națională (vezi tabelul de mai sus). În schimb, locuitorii din jurul Capitalei au câștigat în gospodărie cu 1.404,24 lei mai mult decât media națională și aproape dublu față de cei din regiunile Nord-Est și Sud-Vest Oltenia. Sub media națională câștigă și românii din regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia și Vest. Notă separată fac regiunile Nord-Vest și Centru, cu câștiguri pe gospodărie mai mari decât media națională.

Estul și sudul, polul sărăciei în România

Deși salariul minim a crescut inclusiv anul trecut, iar lefurile bugetarilor s-au dublat în unele sectoare, faptul că nu același lucru s-a întâmplat și în mediul privat este reflectat în valoarea veniturilor medii/persoană. Acesta a fost cel mai mare în bogata regiune București-Ilfov și cel mai mic acolo unde a fost localizat și polul sărăciei în România, respectiv, regiunea Nord-Est (Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Vaslui și Bacău), Sud-Vest Oltenia (Olt, Vâlcea, Gorj, Dolj și Mehedinți) și Sud-Est (Vrancea, Galați, Brăila, Buzău, Tulcea, Constanța).

CE avertizează: investițiile insuficiente vor frâna creșterea PIB

Comisia Europeană arată că PIB-ul real al României a crescut cu 6,7% în 2017, după ce în 2016 a avansat cu 4,8%, atingând astfel un nou punct maxim în perioada ulterioară crizei. Deși se preconizează o diminuare a creșterii PIB-ului real, aceasta se va menține în continuare peste creșterea potențială, situându-se la 4,5% în 2018 și la 4,0% în 2019. Totuși, spune raportul de țară al CE, creșterea PIB nu a fost generată de dezvoltarea sectorului de producție, ci a fost determinată de consumul privat, sprijinit de reducerile taxelor indirecte și de majorările salariale. Ca urmare, pe termen lung progresele insuficiente în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor structurale de sprijinire a investițiilor și tranziția către o economie cu o valoare adăugată mai mare vor afecta sever creșterea economică.

Maria BOGDAN