reclama youtube lumeasatuluitv

Cât câştigă un tânăr crescător de animale dintr-o zonă defavorizată?

Share Button

Tânără, deşteaptă şi energică – aşa poate fi caracterizată, pe scurt, Elena Valentina Vintilă, mic fermier din comuna Brăduleţ, judeţul Argeş, o zonă submontană defavorizată, în care nu rezistă decât oamenii puternici şi chibzuiţi. Viaţa este grea, iar micii fermieri nu îndrăznesc să se gândească la afaceri de mare anvergură, preferând politica paşilor mărunţi.

După cum vom vedea, o investiţie se limitează la câteva vaci, o sută de oi şi o sută de capre, eventual câteva utilaje mici. Vacile nu sunt din rase productive, pentru că nu li se pot asigura furaje, hrănirea lor limitându-se la fân şi iarbă de pe păşune.

Idei preluate din străini

Ca mulţi tineri din România, Elena şi-a încercat norocul pe meleaguri străine, în Grecia, unde a lucrat vreo trei ani ca menajeră. Nu i-a convenit sau nu s-a adaptat şi a revenit în ţară. Apoi, în 2010, a demarat o afacere proprie şi s-a înregistrat ca persoană fizică autorizată (PFA). Astăzi are 28 de ani şi o fermă de 12 UDE (unitate de dimensiune economică).

„M-am născut într-o familie de oieri. Şi tata, şi unchiul, şi fratele meu au turme de oi. Din acest motiv, după terminarea şcolii generale am urmat un liceu cu profil veterinar la Curtea de Argeş, obţinând atestat de asistent veterinar. În loc să lucrez într-un cabinet am preferat să am animalele mele şi producţia mea“ – ne-a declarat tânăra întreprinzătoare, mândră de realizările ei.

Ideea accesării fondurilor europene s-a născut în Grecia. Acolo, oameni binevoitori i-au deschis mintea Elenei şi i-au explicat avantajele pe care le poate obţine dacă începe o activitate pe cont propriu. Acesta a fost momentul în care s-a hotărât să revină în ţară.

Pentru început, părinţii i-au dat „zestre“ o sută de oi. Din banii ei a cumpărat trei vaci cu lapte, apoi încă trei şi câţiva purcei. De asemenea, a luat teren în arendă. În etapa imediat următoare a întocmit un proiect pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri. I s-au aprobat 25.000 de euro, din care a primit deja 15.000 de euro.

Din aceşti bani, conform planului de afaceri din proiect, a achiziţionat 1,5 ha de livadă cu pruni, o mulgătoare, un generator electric (pentru acţionarea mulgătorii), un atomizor (pentru tratamente la pomi) şi o motocoasă. În contul celei de a doua tranşe, de 10.000 de euro, a cumpărat deja o sută de capre şi încă trei vaci cu lapte.

Procesare şi dezvoltare

„Deocamdată, procesez laptele de la animalele mele şi încă 200 l/zi de la animalele altor săteni. Este vorba de lapte de vacă, de oaie şi de capră. Astfel obţin brânză de burduf, brânză telemea şi caşcaval afumat“ – a spus tânăra Vintilă.

Elena îşi doreşte să extindă procesarea, eventual să construiască o fabrică mică, pentru că nu există aşa ceva în zonă. În acel moment va avea nevoie de o cisternă, pentru colectare. Deocamdată foloseşte – ca toată lumea din comună – calul cu căruţa pentru transportul local al bidoanelor cu lapte.

Visul ei nu se opreşte aici. În viitorul apropiat, pe lângă mărirea numărului de vaci cu lapte, probabil la vreo 20, vrea să cumpere viţei din rase specializate pentru carne, pentru care va fi necesar şi un grajd nou. De asemenea, intenţionează să ajungă la 200 de oi şi 200 de capre. „Caprele sunt foarte productive şi se caută la piaţă laptele şi brânza de capră“ – a menţionat ambiţioasa fermieră.

Livadă şi păşune în acelaşi timp

Pe lângă zootehnie, livada joacă un rol important în activitatea Elenei Vintilă, pentru că, pe pământ, nu pot creşte decât unii pomi fructiferi (pruni şi rareori meri) şi iarbă. Plantaţiile sunt foarte rare comparativ cu livezile de la câmpie, de unde şi producţiile reduse. Iniţial nu am înţeles acest lucru. Apoi, am observat că spaţiul dintre pomi este folosit pentru păşunat. Întreprinzătoarea dispune de 8,5 ha numai cu pruni, dintre care 7 ha luate în arendă.

Când a fost vorba despre recoltă, Elena nu a putut să ofere date certe, pentru că este primul an în care va beneficia de pe urma fructelor. Însă am aproximat numai vreo 26 tone de prune, foarte puţin comparativ cu livezile normale, din care jumătate vor fi vândute la piaţă, cu 3 lei/kg. Cealaltă jumătate va fi pusă la fermentat şi se vor obţine peste 4.000 l de ţuică, vândută la piaţă cu 10 lei/l.

Îngrăşămintele sunt naturale, provenite de la animale. Tratamentele sunt puţine şi rare, deoarece mediul este mai curat decât la şes. Astfel, cheltuielile în acest scop abia ajung la 500 de lei pe trimestru, adică 1.000 de lei pe sezon.

Îngrijirea animalelor

Cheltuielile pentru îngrijirea animalelor sunt destul de mari. Furajele oilor se ridică la 60 de lei/zi pentru porumb şi la 30 de lei/zi pentru fân în timpul iernii (timp de şase luni). Vara sunt folosite păşunile. Sumele alocate sunt la fel şi pentru capre. Vacile beneficiază de 40 de lei/zi iarna, iar vara sunt duse la păşune.

Tratamentele pentru oi însumează 2.000 de lei/an, pentru capre 500 de lei/an, iar pentru vaci 200 de lei lunar. Păstorul de capre este plătit cu 1.000 de lei/lună, la fel şi cel de oi. În cazul văcarului, alocarea este 500 lei/lună. Cel mai bine plătit este baciul, cu 1.200 de lei/lună, cel care face brânza şi caşcavalul.

Afacerea, în cifre

Livadă

• Suprafaţă: 8,5 ha. l Cheltuieli directe: 1.000 lei.

• Producţie de prune posibilă: 26 t.

• Producţie de ţuică: 4.000 litri. l Vânzare ţuică: 10 lei/l.

• Încasări posibile din vânzarea prunelor: 39.000 lei.

• Încasări posibile din vânzarea ţuicii: 40.000 lei.

Zootehnie

• Număr de vaci: 9. • Cheltuieli directe: 9.720 lei.

• Număr de oi: 100. • Cheltuieli directe: 18.470 lei.

• Număr de capre: 100. • Cheltuieli directe: 16.970 lei.

Rezultate globale

• Cheltuieli directe totale: 46.160 lei.

• Cheltuieli totale cu personalul: 44.400 lei.

• Încasări totale din produse: 326.675 lei.

• Venit brut: 236.115 lei.

Notă: Nu au fost luate în calcul: formele de sprijin, arenda și plata zilierilor, profitul din procesare și abatorizare, precum nici cel din vânzările de tăurași, berbecuţi, iezi, miei și lână.

Producţie mică, dar rentabilă

Elena însăşi vinde produsele la piaţa din Curtea de Argeş. Nu are angajat niciun vânzător (poate în viitor, când ferma se va dezvolta). Producţia de lapte este redusă, dar rentabilă. În medie, ferma produce zilnic 60 l de lapte de oaie, procesat integral, din care se obţin 15 kg de brânză telemea, vândută cu 16 lei/kg.

În cazul vacilor, producţia medie zilnică este de numai 90 l, dintre care 20 l sunt vânduţi cu 2,5 lei/l, iar 70 l sunt procesaţi, rezultând 7 kg de caşcaval afumat. Preţul la piaţă este de 25 lei/kg. Caprele dau, în medie, 150 l de lapte, dintre care 20 l sunt vânduţi cu 3,5 lei/l. Din restul de 130 l procesaţi se obţin 16 kg de brânză telemea, al cărei preţ de vânzare este de 18 lei/kg.

Traian DOBRE

6 Comments

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.