Carmen Avram: Comisia ignoră nevoile României privind irigațiile
După doi ani de secetă severă și temperaturi extreme, care au pârjolit Europa toată, și după despăgubiri de sute de milioane de euro acordate de Comisie, din bani europeni, executivul european denotă superficialitate în abordarea unei realități îngrijorătoare: criza apei.
Ultima dovadă în acest sens e modul în care a înțeles Comisia Europeană să acorde derogări pentru terenul pârloagă. Adică, „le permite“ fermierilor ca, în loc de păstrarea a 4% din teren nelucrat – cum era până acum – să înființeze, pe cel puțin 7% din acest teren, culturi principale sau secundare, care să respecte noi condiții de mediu, după cum informează europarlamentarul Carmen Avram, într-un comunicat.
Dacă s-ar fi informat riguros, atrage atenția Carmen Avram, Comisia Europeană ar fi aflat că, în practică, această derogare este chiar mai păguboasă decât cea inițială. Atât pentru mediu, cât și pentru fermieri. Pentru că, „fix în perioada acestor culturi, adică vara, nu prea mai plouă. În România, de exemplu, 30% din suprafața țării e afectată de secetă puternică. În 2023, în anumite zone, 300 de zile nu a căzut picătură de ploaie. Din ce să răsară acea cultură secundară?“, a întrebat eurodeputatul român. În plus, Carmen Avram a condamnat și decizia Comisiei Europene de a împiedica România să facă investiții în sisteme secundare de irigații pe două treimi din suprafața arabilă de 2 milioane de hectare care are nevoie urgentă de apă. În acest moment, din motive neclare, Comisia consideră eligibilă pentru finanțare doar o treime din această suprafață arabilă.
„Deci, criza apei nu e determinată doar de schimbări climatice sau de lipsă de fonduri ci, mai ales, de lipsă de voință politică. Ea nu costă nimic. Dar când nu există, costă mult: vezi miile de fermieri ieșiți în stradă în toată Uniunea Europeană“, a conchis Carmen Avram.
Criza apei și secetele în UE, ca urmare a crizei climatice mondiale, și necesitatea unei strategii sustenabile și reziliente în domeniul apei pentru Europa a fost dezbătută în Plenul Parlamentului European, în contextul protestelor fermierilor europeni, care condamnă, printre altele, și lipsa de acțiune a Bruxelles-ului privind impactul secetei asupra culturilor agricole.
(I.B.)