Alimentatie

Caietul de sarcini pentru atestarea produsului tradițional

Share

Seria articolelor dedicate produselor tradiționale românești continuă. În articolul de față aveți informații legate de întocmirea caietului de sarcini care este necesar pentru a obține atestarea tradițională. Elementele pe care acesta trebuie să le conțină sunt următoarele:

  • numele produsului, care trebuie să fie unic;
  • descrierea caracteristicilor produsului tradiţional, prin indicarea principalelor însuşiri orga­noleptice, fizico-chimice şi microbiologice, care să definească tradiţionalitatea acestuia, respectiv: aspect, consistenţă, culoare, gust, aromă, miros, conţinut în apă, substanţe grase, sare, proteine, aciditate, densitate; floră bacteriană specifică, unde este cazul;
  • descrierea caracteristicilor materiilor prime care să nu conţină în compoziţia acestora adaosuri de aditivi alimentari, coloranţi, arome, vitamine, minerale, îndulcitori; provenienţa materiilor prime, precum şi indicarea principalelor însuşiri organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice, respectiv aspect, consistenţă, culoare, gust, aromă, miros, conţinut de apă, bacterii specifice;
  • descrierea caracteristicilor ingredientelor folosite în procesul de fabricaţie, care să nu prezinte în compoziţia lor adaosuri de aditivi alimentari, coloranţi, arome, vitamine, minerale, îndulcitori; indicarea ingredientelor folosite şi a principalelor însuşiri organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice, unde este cazul, ale acestora;
  • descrierea metodei de producţie specific locală, autentică şi invariabilă, precum şi descrierea procesului tehnologic tradiţional, unde se vor trece toate fazele de producţie, inclusiv operaţiunile executate manual;
  • descrierea elementelor specifice privind ambalarea, în scopul asigurării calităţii, originii şi elementelor de identificare, respectiv materialul din care este confecţionat ambalajul, proprietăţile şi influenţa acestuia asupra produsului finit;
  • descrierea elementelor care definesc specificitatea produsului finit, respectiv: însuşirile organoleptice (culoare, gust, miros, aromă, consistenţă, aspect); însuşirile fizico-chimice (apă, proteină, grăsime şi altele); fotografia şi descrierea desenului pe secţiune care să reprezinte caracteristicile specifice produsului, forma; modul de producţie şi/sau de prelucrare care să reflecte un procedeu tehnologic de producţie şi/sau de prelucrare tradiţional prin care produsul să se distingă de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii;
  • cerinţele minime şi procedurile de verificare şi control al tradiţionalităţii produsului;
  • capacitatea de producţie realizată – raportată pentru un an, respectiv 365 de zile, care nu poate depăşi cantitatea medie de 150 kg/litri pe zi total produs tradiţional atestat şi nu mai mult de 400 kg/litri pe zi total produse tradiţionale atestate, cu excepţia producerii pâinii şi produselor de panificaţie tradiţionale care nu pot depăşi cantitatea medie de 300 kg pe zi total produs tradiţional atestat şi nu mai mult de 800 kg pe zi total produse tradiţionale atestate;
  • date, înscrisuri, referinţe bibliografice cu referire la vechimea produsului, care trebuie să demonstreze transmiterea unei tradiţii de la o generaţie la alta şi din care să rezulte legătura istorică a produsului tradiţional cu locul de producţie sau o declaraţie de notorietate din partea unei asociaţii locale a producătorilor de produse tradiţionale.

Drd. ing Ioana TOMA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *