fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Birocraţia omoară multe proiecte agricole

Share Button

Constituite ca un motor de dezvoltare locală, GAL-urile au menirea de a înlesni accesul fermierilor către banii acordaţi prin proiecte europene şi naţionale. Misiune deloc uşoară. Se pare că în cele din urmă birocraţia vine de hac nu doar fermierilor, ci şi celor cu ceva mai mult ştaif. Vă supunem atenţiei un interviu cu doi reprezentanţi ai Grupului de Acţiune Locală Microregiune Dâmboviţa Sud-Vest, Gabriel Predescu şi Elena Dinuţă.

Teleorman, judeţul cel mai sărac al GAL-ului

– Care este istoria Grupului de Acţiune Locală Microregiunea Dâmboviţa Sud-Vest?

– În 2013, preşedintele Grupului Georgiana Iacobuţă a conceput o strategie pentru Găeşti şi încă 12 comune. Scopul era de a aduce prin absorbţia fondurilor europene plus valoare în aceste comune. La început a fost mai dificil, dar din 2014 prin GAL s-a reuşit deschiderea a opt sesiuni de depunere de proiecte. Ca urmare au fost semnate 58 de proiecte care s-au şi finalizat. Practic, 39 de proiecte au fost depuse pe Măsura 112, 3 proiecte pe Măsura 312 destinată IMM-urilor şi pe măsura destinată pensiunilor agroturistice a fost întocmit un singur proiect, este vorba despre o pensiune agroturistică construită la Perşinari. A mai existat şi un proiect de colaborare pe Măsura 421 cu alte patru GAL-uri.

– Aţi identificat o predilecţie către un anumit domeniu de activitate?

– Una dintre cele mai accesate măsuri este cea destinată tinerilor fermieri, iar explicaţia constă în faptul că este una dintre cele mai simple de accesat. Tinerii cu care am colaborat şi-au exprimat dorinţa de a dezvolta afaceri în legumicultură pentru că aici au cea mai mare cotaţie şi nu au nevoie de foarte multe documente. Anul trecut pentru această măsură au fost alocate aproape 1,5 milioane de euro. Suma a fost absorbită în totalitate. Pentru creşterea animalelor cererea este mai mică întrucât trebuie îndeplinite mai multe criterii.

– Câte comune sunt în apartenenţa GAL Găeşti?

– Este vorba despre 13 comune. Polul sărăciei, dacă putem spune aşa, este în Teleorman, acolo unde au fost depuse doar două proiecte pe Măsura 112. Explicaţia pentru această subdezvoltare este că oamenii vor, dar nu au cu ce.

Bani puţini, documente din abundenţă

– Este important să aveţi o relaţie deschisă cu fermierii.

– Şi aşa este. Fermierii ne solicită sprijinul, avem o relaţie bună. Prin prisma întrevederilor cu ei am aflat că îşi doresc să mai acceseze fonduri şi pe alte măsuri. Problema este că foarte mulţi se tem de birocraţia în care ar putea fi prinşi.

– Există vreo şansă să se schimbe ceva în sensul acesta?

– Ar fi ideal ca procedura de accesare a fondurilor să fie simplificată, dar nu cred că se va întâmpla prea curând asta. Birocraţia ar trebui redusă, iar oamenii care trebuie să lucreze cu fermierii ar trebuie să fie mult mai deschişi în a-i ajuta. Dar uneori se întâmplă chiar opusul. Li se cer foarte multe documente, anexe, declaraţii pe proprie răspundere, iar fermierul nu are timp să alerge după atâtea hârtii. Nu ar trebui să mai existe atâta rigiditate în instituţiile care monitorizează aceste proiecte. Sunt impedimente care pot fi înlăturate.

– Ce fonduri v-au fost alocate?

– Din nefericire, banii alocaţi sunt puţini. Pentru a dezvolta toate proiectele pe care le are GAL Găeşti ar fi nevoie de 4 milioane de euro, iar prin noul PNDR primim aproximativ 2,8 milioane. Anul trecut proiectele pe Măsura 112 au primit maximum 40.000 de euro. Proiectele mai mari ca valoare derulate prin GAL Găeşti au fost cele pe achiziţii de utilaje şi un proiect în valoare de 180.000 de euro pentru modernizarea unei fabrici de mobilă. La GAL-ul Găeşti absorbţia fondurilor europene este de aproape 100%.

Laura ZMARANDA

Revista Agrobusiness nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 14-16

One Comment

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.