Vorbe înţelepte despre agricultură

Share Button

Conferinţa Mediafax Talks about Agriculture (Mediafax vorbeşte despre agricultură) i-a pus faţă în faţă pe Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu organizaţii profesionale din domeniul agricol şi fermieri. S-a discutat despre nivelul prognozat al recoltei pentru acest an sau despre efectele pe care un an agricol bun le-ar avea asupra evoluţiei preţurilor. La dezbatere au participat reprezentanţi ai APIA, FGCR şi ai unor bănci.

Producţia vegetală, 10 miliarde euro

Anul acesta va fi unul bun atât pentru producţia de cereale, cât şi pentru cea de plante tehnice, legume şi fructe. La ora actuală, valoarea producţiei vegetale din câmp depăşeşte 10 miliarde de euro, a apreciat Valeriu Tabără.

Domnia sa a precizat că, deşi are informaţii din ţară că media la hectar la grâu este de peste patru t/ha, raportările oficiale către minister sunt mai mici, de numai 3,7-3,8 t/ha.

Producţia de grâu până în 2020

Conform strategiei Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), producţia naţională de grâu ar trebui să crească, în perioada 2014-2020, cu 40% faţă de nivelul de anul trecut şi să ajungă la opt milioane de tone, din care jumătate să fie exportate. Cu export de patru milioane tone, România ar intra în clubul exportatorilor mondiali de grâu, dar acest lucru nu este foarte simplu. În acest scop ar trebui să reînfiinţăm bursele de cereale, cu precădere în Portul Constanţa sau în cele dunărene.

Grâu foarte bun pentru panificaţie. Grâul din acest an este excelent din punct de vedere calitativ, corespunzător pentru panificaţie, a declarat Aurel Popescu, preşedintele Patronatului din Industria de Morărit şi Panificaţie – Rompan.

Apoi, domnia sa i-a cerut ministrului să intervină pentru mărirea rezervelor de grâu din ţară, astfel încât să existe necesarul intern asigurat din recolta din 2011.

În opinia sa, contrară regulilor comunitare de piaţă, nu ar trebui să exportăm grâul bun, iar „în primăvară să ne uităm lung după vapoarele cu grâu din Paraguay; trebuie să ne păstrăm necesarul în ţară şi să ne mărim rezervele“.

În ceea ce priveşte taxarea inversă la cereale, preşedintele ROMPAN consideră că se văd efectele pe lanţ, dar dacă măsura ar fi fost extinsă până la raft, „era un lucru excepţional“.

Piaţa neagră s-a redus cu 70-80%

Vânzările de cereale pe piaţa nefiscalizată au scăzut cu 70-80% după introducerea taxării inverse, a declarat Nicuşor Şerban, vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

„Taxarea inversă este o măsură corectă doar în condiţiile în care statul respectă termenul de 30 de zile pentru rambursarea TVA la fermieri. În condiţii legale, fermierii creditează statul timp de 30 de zile. Noi cumpărăm din toamnă îngrăşăminte, seminţe şi motorină, plătim TVA aferent şi vor fi mari probleme dacă nu se respectă perioada prevăzută“, a spus Şerban.

Vicele LAPAR a adăugat că autorităţile trebuie să pună pe primul plan asigurarea necesarului de apă pentru agricultori în construirea strategiilor de relansare a agriculturii.

Printre problemele cu care se confruntă fermierii s-a menţionat şi lipsa de organizare în asociaţii a agriculturilor, pentru că nu au reuşit să se strângă în asociaţii şi nu au spaţii de depozitare. Astfel, în momentul recoltării, se strâng cantităţi mari de produse pe care sunt nevoiţi să le vândă la preţul din acel moment.

O altă problemă ridicată de Şerban s-a referit la transportarea îngrăşămintelor, pentru care este necesară o autorizaţie specială. În schimb, pentru utilizarea acestora nu este nevoie de nicio formă legală.

În relaţia cu băncile, Nicuşor Şerban a afirmat că nu înţelege de ce în condiţiile unei Politici Agricole Comune, cu reguli comune, fermierii români sunt discriminaţi nu numai cu subvenţii mai mici, dar şi în privinţa relaţiilor cu banca.

„Eu iau credit cu 8% dobândă şi fermierul din alte ţări cu 2-3% de la aceeaşi bancă“, a precizat vicepreşedintele LAPAR.

I s-au plâns ministrului

Traian Ghinoiu, preşedintele LAPAR Gorj, s-a plâns că pe piaţă se vinde sămânţă falsificată. Spre exemplificare, a afirmat că în judeţul Gorj unii vând sămânţă proastă, necertificată, dar frumos ambalată. Odată pusă în brazdă, se alege praful de recoltă, pentru că productivitatea este extrem de redusă.

De asemenea, Ghinoiu s-a arătat nemulţumit de HG nr. 432/2011, care nu poate fi pusă în practică. În cazul fermei sale, loturile sunt întinse pe vreo 10 km şi lucrează cu două sau chiar trei combine la recoltat. Ar însemna să cumpere două-trei cântare electronice. Or, acei bani ar putea fi investiţi în utilaje noi.

Un reprezentant al Grupului de producători Matca din Galaţi i-a cerut ministrului să ia măsuri pentru colectarea şi depozitarea de legume. Motivul ar fi că întreaga producţie trebuie scoasă la vânzare, iar preţurile scad până la producerea de pagube.

Menţionăm că evenimentul, desfăşurat la Hotel Hilton, a fost organizat de Mediafax împreună cu MADR şi a avut ca parteneri BRD, CEC Bank, FGCR, DuPont şi UniCredit Leasing, cu sprijinul LAPAR, al Structural Consulting Group şi al FNPAR.

Taxare inversă, inclusiv pentru carne

Tabără a anunţat, în premieră, că România a solicitat Uniunii Europene aprobarea introducerii taxării inverse şi la carne, alături de legume şi fructe. Domnia sa a adăugat că se impune o astfel de măsură, după ce taxarea inversă la cereale a fost aprobată recent.

Potrivit statisticilor oficiale, România pierde anual în jur de 250 milioane de euro numai din sectorul de legume şi fructe proaspete. Însă cifrele vehiculate de reprezentanţii patronatelor din sector se ridică la peste un miliard de euro. Aplicarea taxării inverse la legume şi fructe va avea ca efect reducerea considerabilă a fraudei fiscale şi îmbunătăţirea modului de funcţionare a pieţei legumelor şi fructelor, prin eliminarea practicilor neconcurenţiale.

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *