Un brand de succes fabrica de conserve Leader Internaţional – Caracal

Share Button

Tot mai multe legume şi fructe ajung în ultima vreme de pe tarabe sau chiar din unele ferme direct la groapa de gunoi. Motivul? Decapitalizarea, ca să nu spunem sărăcirea progresivă a populaţiei în ultimii 15-20 de ani, ce a condus la scăderea puterii de cumpărare a acesteia. Consecinţele? Descurajarea agricultorilor de a mai produce şi de a… îndestula pieţele cu rodul muncii lor. Pe deasupra, creşterea importurilor, cu efectele bine cunoscute asupra balanţei comerciale a ţării. Soluţia? Asocierea producătorilor şi valorificarea organizată şi eficientă a producţiei. Sigur, nu spun o noutate. Este însă un îndemn spre adoptarea unor idei de afaceri profitabile.

Un exemplu în acest sens îl constituie Grupul Hortifruct, o organizaţie alcă­tuită din mai mulţi membri, producători de legume şi fructe, condusă de Horia CULCESCU. Respectivul grup produce şi valorifică în stare proaspătă, dar cea mai mare cantitate de fructe şi legume o procesează, depozitează şi comercializează inclusiv prin marile unităţi de profil. Un mod de abordare a pieţei pe care niciodată un simplu producător nu-l va reuşi.

Grupul a preluat încă din 2002 fabrica de conserve din Caracal, judeţul Olt, cunoscută acum sub denumirea de LEADER INTERNAŢIONAL. O achiziţie care, în urma unor importante investiţii, a adus o însemnată plusvaloare produselor procesate şi, respectiv, venituri suplimentare membrilor acestei organizaţii.

Condusă încă de la început de Luminiţa VLAD (foto), în calitate de director general, o inimoasă economistă de doar 29 de ani acum, unitatea reuşeşte să proceseze aproape întreaga producţie de legume şi fructe a membrilor grupului şi nu numai. Iată ce-am mai aflat de la domnişoara Luminiţa, cum am înţeles că i se adresează oamenii de prin părţile locului, în urma unui scurt dialog:

– Procesaţi mai toate sortimentele de legume şi fructe. Care este sursa principală de aprovizionare a materiei prime şi în ce o transformaţi?

– În primul rând, fermele proprii. Avem o fermă de legume în câmp, la 80 km de fabrică, mai exact la Turnu Măgurele, serele de la Bucureşti, livada de la Ostrov, apoi fermele celorlalţi membri ai grupului. Avem aşadar suficientă materie primă pe care o transformăm în zeci de sortimente de conserve de castraveţi, mazăre, fasole, tomate, diverse sortimente de compoturi de fructe, dulceţuri, sucuri etc., capacitatea de producţie a fabricii fiind de circa 20 de tone pe oră.

– Pentru o asemenea capacitate şi diversitate de produse trebuie să ai şi o dotare pe măsură…

– …Fără îndoială. Avem cinci linii principale pentru conservele de spanac, mazăre, fasole păstăi, castraveţi, tomate, dar ele pot fi uşor adaptate astfel încât pe liniile respective să se poată procesa şi obţine şi alte produse în afară de cele pentru care au fost construite. Suntem singurii procesatori din ţară care deţin o astfel de instalaţie.

– Înţeleg că este vorba de o investiţie importantă. Când a fost realizată?

– Fabrica a fost construită în 1968, fiind până prin anii ’90 cea mai importantă din ţară. Sigur, după atâţia ani, s-au impus importante investiţii pe care le-am realizat şi care au fost finalizate în 2008. Toate instalaţiile sunt fabricate în Italia, iar investiţia s-a ridicat la 8 milioane de euro. Am accesat un proiect SAPARD de 4 milioane de euro, valoarea maximă admisă pentru un astfel de proiect, dintre care 2 milioane fonduri nerambursabile, diferenţa fiind realizată cu fonduri proprii.

– Cu câţi oameni lucraţi acum în fabrică?

– La început lucram cu 600, dar, pe măsura finalizării proiectului, numărul de muncitori s-a redus la 200. Este o problemă forţa de muncă în zonă. O parte din populaţie a plecat în afara ţării, alţii însă se complac în situaţia de asistaţi social. Cu cei 200 lucrăm în trei schimburi nouă luni pe an, din martie până în noiembrie.

– Cum şi unde valorificaţi ceea ce produceţi?

– Avem două canale de distribuţie: prin reţeaua marilor reţele comerciale din ţară şi prin parteneri externi în mai multe ţări din lume.

– Este rentabilă activitatea pe care o desfăşuraţi?

– Este, pentru că ne producem singuri materia primă. Încheiem contracte şi cu alţi producători, pe care de altfel ne străduim să-i organizăm în grupuri pentru a ne fi şi nouă, dar şi lor mai uşor în ceea ce priveşte aprovizio­narea şi, respectiv, valorificarea producţiei.

– O activitate complexă, pe care nu e uşor s-o stăpâneşti. Reuşiţi să-i faceţi faţă?

– Sigur, nu e uşor să conduci 200 de muncitori, mai mult femei, cu care să faci şi producţie la nivelul despre care v-am vorbit. Dar, dacă încă sunt aici, înseamnă că am reuşit.

I. BANU

One Comment

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *