Top 10 cele mai bogate comune din România

Share Button

dumbravita-timisÎn România sunt câteva zeci, poate ceva peste suta de comune care frapează prin numărul mare și multitudinea de vile și locuințe somptuoase, sugerând un standard ridicat al nivelului de trai. Chiar dacă puzderia de case inspiră avuție, nu în toate localitățile aceasta se transferă și asupra bugetului local. Nu este exemplul cel mai bun, dar comunele Buzești – Teleorman, Snagov și Sintești – Ilfov, Ivești – Galați, Certeze – Satu Mare etc., localități în care s-au construit palate, conace boierești și adevărate imperii imobiliare, au bugete locale modeste. Atât de modeste încât primăriile nu au avut bani pentru a asigura infrastructura primară (apă, canal, gaze, electricitate). În altele, plus-valoarea individuală, venită concomitent sau după dezvoltarea economică, se reflectă în bugetul local în mod proporțional: Florești – Cluj, Ariceștii Rahtivani – Prahova, Șelimbăr – Sibiu, Dragomirești Vale – Ilfov etc. Localitățile devenite faimoase prin spiritul gospodăresc al locuitorilor (Banatul de Munte, Bucovina sau Maramureș, de pildă) nu fac subiectul acestui articol.

 Clasamentul MDRAP

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a furnizat, în acest an, un Top 10 al celor mai bogate comune din România. Din punctul nostru de vedere, clasamentul nu reflectă cu fidelitate puterea economică a fiecărei localități pentru simplul motiv că au fost luate în calcul și finanțările europene sau de la bugetul central (PNDR, OUG7), altele decât cotele din TVA și IVG (impozit pe venit) defalcate obligatoriu către comune sau pentru echilibrarea bugetelor locale. Acestea sunt o componentă fluctuantă în totalul veniturilor: pot să fie într-un an, iar în următorul să dispară. Așadar, după MDRAP, cele mai bogate 10 comune din țară sunt, în ordine: Miroslava, Iași – venituri/cheltuieli de 56,2 mi­lioane de lei; Chiajna, Ilfov – 55,1 mil. lei; Dragomirești, Ilfov – 49,3 mil. lei; Lumina, Constanța – 41,3 mil. lei; Florești, Cluj – 48,8 mil. lei; Cumpăna, Constanța – 37,3 mil. lei; Ariceștii Rahtivani, Prahova – 29,4 mil. lei; Valu lui Traian, Constanța – 28,8 milioane de lei; Dumbrăvița, Timiș – 28,7 milioane de lei; Giroc,Timiș – 28,1 milioane de lei (n.n. – au fost analizate cifrele din execuțiile bugetare din 2015, nu cele din bugetele locale inițiale).

Top 10 revista Lumea satului

O privire de ansamblu arată că, într-adevăr, cea mai puternică dezvoltare o au comunele din apropierea marilor aglomerări urbane: București, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Constanța, Ploiești. Puterea econo­mică a unităților administrativ-teritoriale (UAT) rurale este legată direct de ponderea pe care județele o au la constituirea PIB național, indicator care reflectă un anumit standard de viață (PIB/cap de locuitor). Iar acest clasament arată în felul următor: Timiș, Cluj, Constanța, Ilfov, Brașov, Prahova, Sibiu, Alba, Iași, Argeș etc. Aici vom găsi și cele mai puternice comune din România nu doar ca nivel al PIB-ului, dar și sub aspectul altor indicatori: locuri de muncă, rata șomajului, infrastructură de servicii și drumuri, educație și sănătate. Excepție ar face poate Ilfov, care a crescut fulgerător economic, iar primăriile n-au avut timp să asigure alimentarea cu apă, de exemplu. Este cazul Chiajnei, comună care are grădină zoologică, echipă de fotbal în divizia națională, parcuri logistice, super­market-uri etc., dar nu dispune de apă în sistem centralizat, canalizare ori energie electrică 100%. Spre comparație, comuna Brazi, din Prahova, aproape că nu mai are ce face cu banii: a asfaltat fiecare ulicioară, a construit școli și a trecut deja la investiții mai pretențioase, cum ar fi sală olimpică, centuri ocolitoare, parcuri de agrement. Analizând bugetele locale, bazate strict pe veniturile certe, inclusiv cotele din buget obligatorii, inclusiv cele pentru învățământ ori de natură socială, după caz (aziluri, stațiuni de tratament, orfelinate etc.), topul nostru este oarecum modificat și arată în felul următor: Chiajna, Ilfov – 62-64 mil. lei, buget de venituri și cheltuieli; Florești, Cluj – venituri de 58,66 milioane de lei, cheltuieli – 60,587 mil. lei; Valu lui Traian Constanța – venituri de 35,8 mil. lei, cheltuieli de 33,74 mil. lei; Dragomirești Vale, Ilfov – venituri de 34,23 mil. lei, cheltuieli de 36 mil. lei; Dumbrăvița, Timiș – venituri și cheltuieli de 32,25 mil. lei (singura comună care are linie de troleibuz); Ariceștii Rahtivani, Prahova – venituri și cheltuieli de 29,526 mil. lei (localitatea deține peste 250 ha de… fabrici!); Miroslava, Iași – venituri de 28,135 mil. lei, cheltuieli de 36,271 mil. lei; Șelimbăr, Sibiu – venituri de 25,104 mil. lei, cheltuieli – 34,75 mil. lei; Brazi, Prahova – venituri de 23,8 mil. lei, cheltuieli de 36,9 mil. lei (diferența reprezintă excedent bugetar din anii anteriori). Comunele Cumpăna și Lumina, din Constanța, sunt două exemple de urmat în privința proiectelor europene derulate, fiecare dintre acestea ajungând la bugete record de 41 de mil. lei (Lumina) și 37,7 mil. lei (Cumpăna). Urmează o serie de 30-40 de comune care au bugete cuprinse între 15-22 mil. lei. Dar banii nu înseamnă totul. Comuna Ciugud, din Alba, este considerată una dintre cele mai bine dezvoltate localități din țară, cu toate serviciile complete, deși, atenție, are un buget anual de doar 5,1 milioane de lei!

Maria BOGDAN

Revista Agrobusiness nr. 13, 1-15 iulie 2016 – pag. 18-19

One Comment

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *