Termoizolații din lâna oilor nemțești. Pe când din lâna oilor românești?

Share Button

Anul acesta la IndAgra a fost prezentă pentru prima oară o societate a cărei activitate este concentrată pe construirea caselor de lemn. Însă la târg a venit cu scopul de a face lobby pentru folosirea termoizolațiilor din lână de oaie. Deocamdată, termoizolații nemțești. Pentru că, spune Mihai Palagi, reprezentantul Silvania International din Valea Ilvei, Bistrița-Năsăud, în România există o singură fabrică de prelucrare a lânii în Bacău (aflată într-o reorganizare a cărei finalitate nu se cunoaște încă, posibil chiar să se închidă), în consecință prelucrarea lânii românești în țară nu este posibilă. Totuși, completează interlocutorul nostru, a venit la târg pentru a le arăta ciobanilor cum arată proiectul unei astfel de fabrici și ce trebuie făcut în România pentru ca lâna oilor să nu mai fie irosită.

Străinii pot. Românii, de ce nu?

În discuția purtată cu Mihai Palagi am aflat că inițiativa importării acestor termoizolații din Germania vine pe fondul unui interes crescut față de casele 100% ecologice. Mentorul afacerii cu case din lemn, dar și cel care a hotărât să aducă acest sistem de termoizolații în România este administratorul societății, Emil Iugan.

„Împreună am călătorit foarte mult în țări precum Germania sau Austria, iar unul dintre lucrurile pe care le-am văzut acolo a fost și acest sistem de termoizolații pe care l-am adus la Indagra și pe care încercăm să îl promovăm pe piața românească. De fapt, sperăm ca acest concept să fie înțeles și să putem realiza acest sistem în România din lâna oilor noastre. Este păcat să vedem că străinii produc acest sistem de izolații din lână și că noi, o țară cu tradiție în creșterea oilor, aruncăm lâna“, spune Mihai Palagi.

Inițiativa bistrițenilor nu se rezumă doar la promovarea termoizolațiilor pe piața românească, ci presupune chiar înființarea unei fabrici de prelucrare a lânii.

„Sperăm să ducem la bun sfârșit acest proiect al fabricii de prelucrare a lânii. Avem o parte din bani pentru realizarea ei, o să depunem proiectul și poate reușim să obținem și finanțare. În momentul de față este întocmit, mai trebuie doar să facem niște adaptări, dar sperăm ca la anul sau cel mult în doi ani să inaugurăm această fabrică. Cât despre lână, pentru început vom încerca să prelucrăm măcar producția de la nivelul Bistriței-Năsăud.“

Lâna românească pleacă la export la prețuri de nimic

Deocamdată variantele crescătorilor de oi privind valorificarea lânii sunt foarte limitate. Fie o vând către intermediari la prețuri de nimic care exportă apoi producția la prețuri mult mai mari, fie o aruncă. Cert este că în ambele situații ciobanii au de pierdut.

„Există un centru de colectare a lânii și la Sângeorz Băi. Cei de acolo colectează lâna, o presează în baloți și apoi o trimit în India. Prețul oferit crescătorilor de oi este unul foarte mic, undeva la 0,60 de euro per kilogram.“ Și uite așa apare paradoxul. Lâna românească, vândută pe nimic de ciobani, pleacă la export, dar importăm în schimb termoizolații din lână de oaie din Germania la prețuri pe care probabil că puțini români și-l permit.

Metrul pătrat de termoizolație de lână cu o grosime de 10 mm grosime costă aproximativ 20 de euro. Sumă în care intră prețul producătorului și transportul.

„Este un preț probabil destul de mare pentru piața românească, dar dacă o să reușim să realizăm acest sistem de izolație în țară prețul m² de izolație de lână va fi până în 10 euro.“

Potrivit dlui Palagi, termoizolațiile se fac din orice tip de lână, în consecință și lâna românească se poate folosi în acest sistem.

Cât va ține entuziasmul crescătorilor de oi

Standul cu termoizolații de lână de oaie a atras atenția la IndAgra. Mihai Palagi admite că atât crescătorii de oi prezenți la târg, cât și vizitatorii au fost interesați să afle mai multe despre termoizolații. Însă nu omite să precizeze că cel puțin entuziasmul ciobanilor ar putea să dispară ușor-ușor.

„M-am întâlnit în cadrul târgului cu cel puțin 200 de crescători de oi. Toți au venit aparent entuziasmați și ne-au spus că anul viitor ne aduc toată lâna. Le-am spus că primul motiv pentru care am adus termoizolațiile a fost acela de a le prezenta oamenilor cum arată produsul final. Lâna oilor este un produs foarte bun care poate fi folosit în termoizolații. Vă dau un exemplu. Vata bazaltică, deși este un termoizolator foarte utilizat, are un coeficient de transfer termic de 0,034, în vreme ce lâna are un coeficient de 0,032. Dacă vrem să realizăm așa ceva în România ciobanii trebuie să înființeze asociații sau cooperative și să acceseze fonduri guvernamentale sau europene cu ajutorul cărora pot face proiecte. O fabrică de producere a termoizolațiilor costă până la 5 milioane de euro, în funcție de capacitatea sa. Cert este că, din discuțiile pe care le-am avut cu câțiva dintre proprietarii de oi, unul singur s-a dovedit cu adevărat interesat. A spus că va aduna mai mulți crescători de ovine și va încerca să îi convingă să facă o asociație.“

Laura ZMARANDA

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *