Începând cu 1 ianuarie 2010, în acest sector nu se vor mai acorda bani pe cap de animal, tot aşa cum cele mai multe ajutoare de stat vor înceta, în conformitate cu Tratatul de aderare, pentru perioada 2007-2009. Însă vor apărea alte forme de sprijin, acceptate de Uniunea Europeană.
Astfel, unele ajutoare de stat existente vor putea fi continuate, dar cu modificări:
- plata primelor de asigurare pentru asigurarea şeptelului;
- acordarea de despăgubiri pentru animalele tăiate, ucise – afectate de boli;
- conducerea registrelor genealogice, sub forma de finanţare servicii;
- ajutoare legate de îndeplinirea cerinţelor suplimentare privind bunăstarea animalelor.
Conservarea resurselor genetice la animale va trece la PNDR, Axa 2 Agromediu, pentru că astfel se vor lua fonduri europene.
Bunăstarea animalelor
Crescătorii vor beneficia de ajutoare de stat pentru bunăstarea animalelor numai în cazul porcinelor şi păsărilor, pentru că legislaţia europeană (Regulamentul Comisiei Europene nr. 1857/2006) nu permite şi pentru alte specii
Ca să poată fi acordate aceste ajutoare, trebuie depăşite standardele minime impuse de UE. Normele europene impun, de exemplu, cum să fie apa, cum să fie furajele sau densitatea maximă. Dacă aceşti parametri sunt depăşiţi cu costuri suplimentare, acestea se acoperă cu ajutoare de stat.
În cazul ameliorării raselor de animale, se vor acorda ajutoare pentru prestări de servicii, pentru controlul oficial al producţiei (COP) şi pentru cei care deţin registrele genealogice pe specii şi rase.
Schema de acordare a ajutoarelor de stat pentru plata primelor de asigurare se referă la întreprinderile mici şi mijlocii (IMM). Practic, este vorba de cei care îşi asigură, prin contract de asigurare, animalele, păsările, familiile de albine, peştii şi vieţuitoarele acvatice la societăţile de asigurare. Sprijinul constă în plata primelor de asigurare a factorilor de risc asiguraţi.
Menţionăm că, în vederea legiferării noilor forme de sprijin de la bugetul de stat, MAPDR a pregătit mai multe proiecte de hotărâri de guvern, care trebuiau să intre în vigoare până la 1 ianuarie 2010.
Despăgubiri
Să mai spunem că, în cazul unor pierderi, despăgubirile se acordă numai în baza unui bilanţ contabil, pe media ultimilor trei ani contabilizaţi. Dacă declaraţiile de venit pe ultimii trei ani au fost mai mici decât cele reale, fermierul va pierde corespunzător din valoarea despăgubirilor. El nu poate să ceară mai mulţi bani decât acea medie. Persoanele fizice neautorizate nu pot beneficia de ajutoare în caz de calamitate, pentru că nu au contabilitate.
Sprijin pentru acţiuni fitosanitare
Elena Tatomir, directorul Direcţiei Politici de Piaţă în Culturi de Câmp, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, susţine că, în perioada 2010-2013, România mai poate acorda ajutoare de stat, dar în conformitate cu Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Unele dintre acestea se referă la prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor, dar şi la despăgubirea pierderilor provocate de boli şi dăunători. În acest scop, Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect de hotărâre care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2010.
Actul normativ prevede acordarea ajutoarelor de stat destinate despăgubirii producătorilor agricoli pentru compensarea costurilor rezultate în urma achiziţionării şi utilizării produselor de protecţie a plantelor, pentru prevenirea răspândirii şi combaterii bolilor şi dăunătorilor la culturile agricole, precum şi a costurilor pentru distrugerea culturilor agricole.
Compensarea pierderilor de producţie cauzate de boli la culturile agricole, are loc numai în condiţiile în care autorităţile publice (organismele oficiale) au recunoscut în mod oficial existenţa unui focar. Menţionăm că beneficiarii acestor ajutoare sunt întreprinderile mici şi mijlocii active în producţia primară de produse agricole.
Conform noii HG, ajutor de stat înseamnă orice măsură care îndeplineşte criteriile prevăzute în art. 87 alin. (1) din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene, iar schemă de ajutor, orice act pe baza căruia – fără să fie nevoie de măsuri suplimentare de punere în aplicare – pot fi acordate ajutoare individuale întreprinderilor mici şi mijlocii“.
Ajutorul de stat se acordă pentru combaterea:
- ploşniţei-cerealelor (Eurygaster spp) la grâu şi orz, cu prioritate pentru culturi semincere;
- focului bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) în pepiniere producătoare de material săditor pomicol;
- vărsatul frunzelor de prun (Plum pox virus) în pepiniere producătoare de material săditor;
- nematozilor cu chişti (Globodera pallida şi G. rostochiensis), nematodului tulpinilor şi tuberculilor de cartof (Ditylenchus destructor) la cartoful de sămânţă;
- manei (Plasmopara viticola) în plantaţiile de viţă-de-vie din soiuri nobile;
- rozătoarelor mici, în culturile agricole, inclusiv plantaţiile pomicole;
- gărgăriţei (Bothynoders punctiventris) şi cercosporiozei (Cercospora beticola) la sfecla-de-zahăr.
Pagini realizate de Traian DOBRE
În urma anunţului făcut de ANSVSA cu privire la decizia Comisiei Europene de a aproba exporturile de carne proaspătă de porc şi produse care conţin acest tip de carne provenită din zonele libere de pestă porcină clasică, începând cu 1 ianuarie 2010, doresc să-mi exprim un punct de vedere propriu. În opinia mea, această decizie este de fapt un moment de cumpănă. Prima zi a anului 2010 va permite exportarea produselor din carne de porc obţinute numai în sistem lohn, ceea ce înseamnă ca materia primă – carnea – folosită la procesare să provină din piaţa UE, şi nu autohtonă.
Pentru ţările care au aderat la UE în 2004, primii cinci ani de aplicare a Politicii Agricole Comune (PAC) au fost consideraţi în general un succes major. În schimb, în România, la aproape trei ani de la aderare, situaţia sectorului agroalimentar nu s-a îmbunătăţit substanţial din niciun punct de vedere, deşi anumite încercări ale unei apropieri de modelul european de agricultură sunt vizibile.
