Agro BUSINESS

În cadrul sesiunii de primire a proiectelor aferente Măsurii 112 – Instalarea tinerilor fermieri, desfăşurată în perioada 1-29 iulie 2011 la oficiile judeţene ale Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) au fost depuse 4.083 de proiecte conforme. Valoarea totală a acestor proiecte se ridică la aproximativ 83,5 milioane de euro.

Astfel, alocarea de 50 milioane de euro pentru această sesiune a fost depăşită şi, pentru prima dată, punctajele obţinute de fiecare proiect vor fi cele care vor decide acordarea finanţării.

Tinerii fermieri au solicitat sprijin financiar pentru dezvoltarea unor activităţi diverse, dintre care cele mai accesate au fost acelea pentru apicultură şi ferme vegetale. De asemenea, beneficiarii Măsurii 112 au cerut fonduri nerambursabile şi pentru exploataţii horticole, dar şi de creştere a animalelor.

Următoarea sesiune pentru depunerea proiectelor de finanţare nerambursabilă aferente Măsurii 112 va avea loc în perioada 1 – 30 noiembrie 2011.

Precizare

În vederea implementării unor noi facilităţi pentru cei care accesează această măsură de finanţare, APDRP se află în plin proces de modificare a procedurilor aferente Măsurii 112. Astfel, pentru sesiunea din luna noiembrie, potenţialii beneficiari ai măsurii Instalarea tinerilor fermieri ar putea obţine un sprijin financiar de maximum 40.000 de euro/exploataţie agricolă.

Această modificare vizează şi sprijinul propus pentru instalarea tânărului fermier, care creşte de la 10.000 de euro la 12.000 de euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE. Peste această dimensiune, sprijinul pentru instalare poate creşte cu 4.000 euro/1 Unitate de Dimensiune Economică (UDE), comparativ cu 2.000 de euro pentru 1 UDE, sumă care se primea până în acest moment.

De asemenea, pentru a facilita accesul tinerilor la fondurile europene nerambursabile, nivelul minim de pregătire profesională a solicitanţilor eligibili se modifică, fiind necesar un certificat de calificare sau de absolvire a unui curs de formare de minimum 150 de ore în domeniul agricol. Aceste certificate pot fi prezentate atât de către absolvenţii de liceu, cât şi de absolvenţii şcolilor profesionale sau de arte şi meserii, altele decât cele cu profil agricol.

Toate aceste modificări au fost convenite cu direcţiile de specialitate din cadrul Comisiei Europene, aşteptându-se în acest moment o decizie oficială scrisă din partea acestora.

Îl cheamă Vasile Romanovschi şi este în oraşul Buhuşi un fel de vedetă a locului. „Se pricepe la toate, ştie şi toaca din cer“, spun cu admiraţie vecinii şi „nu stă o clipă locului“, completează zâmbind un bărbat de vreo 60 de ani. Acesta este, de fapt, fiul celui căutat, care ne conduce în grădina din spatele casei unde un bărbat mic de statură, uscăţiv, prăşeşte via printre rânduri. Bunicul Vasile, cum îl alintă toţi cunoscuţii, va împlini în curând 101 ani. Se opreşte din lucru bucuros că are musafiri şi mai poate schimba o vorbă. Aflu că dumnealui „ţine casa“ şi nu numai casa, ci şi grădina, care arată exemplar.

A venit din Basarabia când avea 15 ani, a lucrat în multe locuri, apoi din 1937 la celebra atunci fabrică de postav din localitate şi la CAP. Tot de aici a primit loc pentru casa pe care a ridicat-o singur şi căreia i-a adăugat în timp toate cele necesare unui trai civilizat.

Muncă pentru două vieţi

I-a plăcut să muncească la câmp, să vadă, spune dumnealui, cum creşte planta şi cum te răsplăteşte pentru efortul făcut.

„Acum totul e mai simplu, continuă domnul Romanovschi, am motocultor pe care îl folosesc la toate muncile grele, dar nu mă pot despărţi de asta“ şi bate cu latul palmei mânerul sapei. Intenţionează să-şi cumpere un minitractor şi crede că, dacă ar avea acum 3-4 ha de pământ, ar putea să se descurce de minune.

Plin de vioiciune îşi aminteşte de momente importante din viaţă: căsătoria cu femeia care i-a dăruit doi copii, războiul în cadrul Regimentului 4 Vânători, seceta şi, mai ales, munca fără preget care

l-a ajutat să învingă greutăţile, nu puţine, ale vieţii şi sigur să ajungă la această vârstă. Acesta să fie secretul vitalităţii? „Sigur, vine răspunsul. Secretul unei vieţi lungi este munca. Mă mir când văd acum bărbaţi ca brazii care umplu cârciumile sau plimbă o vacă pricăjită pe marginea şanţului. Dacă aş fi tânăr – vă spun drept – m-aş îmbogăţi prin munca mea. Şi să vă mai spun ceva, continuă bunicul Vasile, eu am vie şi în tinereţe am cântat cu diferite prilejuri la acordeon, dar niciodată, vă spun niciodată, nu am întrecut măsura, vinul pe care îl fac este pentru prieteni. Într-un cuvânt, am dus o viaţă, să zic, ordonată, care m-a mulţumit.

Proiecte, proiecte

De mulţi ani, eroul nostru ar vrea să facă o centrală eoliană. „Aici, pe Valea Bistriţei, sunt curenţi de aer care, folosiţi, ar aduce beneficii.“ Se gândeşte, de asemenea, să construiască un solar modern, aşa cum a văzut la televizor – „cu legumele se poate câştiga un ban bun.”

Dar moş Vasile Romanovschi are şi un necaz: de vreo doi ani poliţia nu i-a mai dat voie să circule pe şosea cu ATV-ul pe care îl are. „E adevărat că sunt cam în vârstă, zâmbeşte dumnealui, dar domnii poliţişti nu ştiu că eu am avut motocicletă din 1967 şi n-am avut nicio sancţiune.“

Ne despărţim în poarta casei. Bunicul Vasile dă o fugă la magazin să-şi cumpere mănuşi. Mâine începe stropitul viei.

Stelian CIOCOIU

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) anunţă deschiderea unor noi sesiuni pentru depunerea proiectelor care vizează Măsura 121 – „Modernizarea exploataţiilor agricole“ şi Schema de Ajutor de Stat N578/2009  aferentă Măsurii 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere“ din cadrul Programului Naţional de  Dezvoltare Rurală 2007-2013. Cererile de finanţare vor putea fi depuse la oficiile judeţene de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit în perioada 01 – 29 aprilie 2011.

Pentru această sesiune, alocarea totală pentru Măsura 121 este de 150 de milioane de euro, fiind defalcată pe fiecare din cele două sectoare principale agricole. Astfel, sectorul vegetal va beneficia de 56 de milioane de euro, iar cel de creştere a animalelor de 84 de milioane de euro.

Totodată, pentru a facilita accesul la sprijinul financiar oferit, beneficiarii Măsurii 141 – „Sprijinirea exploataţiilor agricole de semi-subzistenţă“ vor avea alocaţi separat 10 milioane de euro pentru această sesiune, pentru a depune proiecte şi pentru Măsura 121. În ceea ce priveşte Schema de Ajutor de Stat N578/2009, aceasta beneficiază de o alocare de 101 milioane de euro, din care 80,8 milioane de euro pentru sectorul agricol şi 20,2 milioane de euro pentru sectorul forestier.

Ce-i reproşează preşedintele FNPAR domnului Tabără

Decizia de a vă adresa această scrisoare deschisă a fost determinată de poziţia dumneavoastră în calitate de ministru al agriculturii, de a refuza constant dialogul cu organizaţiile profesionale reprezentative la nivel naţional şi european.

Vă reamintesc câteva probleme la care nu avem soluţii astăzi, deşi la învestitura dumneavoastră aţi dat termen de realizare:

- Nivelul subvenţiilor acordate agricultorilor printre cele mai mici din Europa;

- Confuzie în aplicarea măsurilor prevăzute de Politica Agricolă Comună actuală şi în negocierea viitoarei PAC după 2013;

- Lipsa dialogului cu organizaţiile profesionale reprezentative;

- Lipsa unei strategii agricole coerente şi uşor de pus în practică;

- Lipsa de transparenţă în luarea deciziilor pentru fiecare filieră agroalimentară;

- Deficienţe în interpretarea legislaţiei;

- Organizarea şi funcţionarea defectuoasă a sistemelor de irigaţii;

- Birocratizarea excesivă a măsurilor din PNDR (cu 20% din voturi ale organizaţiilor profesionale nu se poate influenţa decizia);

- Trecerea în planul al doilea al demersurilor privitoare la introducerea în cultură a soiei modificate genetic;

- Funcţionarea pieţelor produselor agricole şi evaziunea fiscală;

- Comasarea terenurilor agricole;

- Volatilitatea preţurilor produselor agricole şi funcţionarea lanţului agroalimentar;

- Măsuri coerente de instalare a tinerilor fermieri odată cu măsuri pentru pensionarea anticipată a agricultorilor;

- Stimularea reală a sectorului de cercetare-dezvoltare;

- Constituirea grupurilor de producători.

Răspunsul dumneavoastră la toate acestea a fost ambiguu.

Taxarea pârloagei

Impozitarea terenurilor agricole necultivate este tema cea mai dragă dumneavoastră din ultima perioadă. Există proprietari de teren care plătesc de ani de zile impozit pe terenurile agricole fără a realiza niciun venit de pe urma acestora, pentru că nu au posibilitatea să-l lucreze şi pentru că nu găsesc persoane dispuse să îl arendeze.

Ministerul Agriculturii a funcţionat în ultima perioadă doar ca o veritabilă agenţie de plăţi, deşi rolul acestuia este altul. Sarcina sa este de a elabora politici şi a adopta strategii sectoriale naţionale în toate domeniile de activitate. Domnule ministru, pe această cale vă transmit rugămintea de a medita la cele prezentate în această scrisoare deschisă şi poate că, fiind călăuzit de cele mai bune gânduri, veţi lăsa deoparte mândria şi vă veţi apleca cu responsabilitate asupra problemelor reale ale sectorului agricol.

Cu deosebită consideraţie,

Viorel MATEI,

Comisia Europeană a lansat cererea anuală de propuneri de proiecte care urmează să fie finanţate în cadrul programului LIFE+, Fondul European pentru Mediu. Se primesc propuneri care se încadrează într-una dintre cele trei componente ale programului: Natură şi biodiversitate, Politică şi guvernanţă în materie de mediu, Informare şi comunicare. În total, sunt disponibile fonduri în valoare de 267 milioane de euro, sub formă de cofinanţare, pentru acorduri de grant. Data limită de depunere a propunerilor este 15 iulie 2011.

Componenta LIFE+ Natură şi biodiversitate vizează ameliorarea stării de conservare a unor specii şi habitate pe cale de dispariţie. De asemenea, urmăreşte realizarea obiectivului UE, de stopare a pierderii biodiversităţii. Rata maximă de cofinanţare poate ajunge până la 75% pentru speciile şi habitatele prioritare. Însă, în mod normal, este de 50%.

Componenta LIFE+ Politică şi guvernanţă în materie de mediu promovează proiecte inovatoare sau pilot, care contribuie la dezvoltarea de strategii, tehnologii, metode şi instrumente în numeroase domenii, inclusiv cele ale aerului, apei, deşeurilor, climei, solului şi agriculturii. (T.D.)

Perspectivele care se întrevăd pentru agroturismul românesc sunt bune, iar contribuţia lui pentru dezvoltarea mediului ruralului este foarte importantă. În consecinţă, dezvoltarea agroturismului se impune în spaţiul rural, atât pe plan economic, cât şi social, ca o necesitate imperativă. Grupul Român pentru Investiţii şi Consultanţă, împreună cu ANTREC, a organizat recent o conferinţă naţională de prezentare a rezultatelor intermediare ale unui proiect menit să determine o dezvoltare a pieţei muncii în agroturism şi implicit sporirea calităţii serviciilor oferite de pensiuni.

Investiţia în resursa umană

Proiectul strategic „Resursa umană, investiţie valoroasă în turismul rural românesc“, cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, a fost implementat în urmă cu doi ani şi se va desfăşura până în 2012. Scopul principal îl reprezintă investiţiile în resursele umane din zonele rurale, în vederea dezvoltării unei pieţe a muncii flexibilă.

Una dintre activităţile esenţiale ale proiectului este derularea unui program amplu de formare profesională în domeniul turismului rural, în cinci regiuni ale ţării: Nord-Vest, Vest, Sud-Muntenia, Centru şi Nord-Est. Structura programului prevede cursuri de perfecţionare pentru manageri şi angajaţi din domeniul turismului rural. Acestora li se adaugă şi cursuri de formare şi recalificare pentru şomeri, persoane în căutarea unui loc de muncă sau persoane ocupate în agricultura de subzistenţă din mediul rural.

Prin aceste cursuri, beneficiarilor li se oferă posibilitatea de a acumula cunoştinţe practice în meserii specifice turismului rural (administrator de pensiune turistică, bucătar, ospătar, cameristă). În total 830 de persoane din cele cinci regiuni vizate vor beneficia de astfel de traininguri, din totalul de 2.030 de persoane din grupul-ţintă, aparţinând mai multor categorii sociale din mediul rural.

Alte deziderate

Pe lângă programul de formare profesională, obiectivele importante ale proiectului includ:

- dezvoltarea unei reţele multiregionale de centre de coordonare a serviciilor de dezvoltare a resurselor umane angrenate în turismul rural;

- realizarea unui studiu privind şomajul şi situaţia persoanelor ocupate în agricultura de subzistenţă în regiunile incluse în proiect;

- crearea unei baze de date cu unităţi turistice din zonele rurale şi a unui ghid de bune practici în domeniul turismului rural;

- oferirea de servicii de consiliere şi asistenţă în vederea iniţierii unei afaceri în domeniul turismului rural.

Un parteneriat solid

De la începutul proiectului şi până în prezent au avut loc campanii de informare şi conştientizare asupra posibilităţilor de formare şi ocupare în domeniul turismului rural şi asupra importanţei componentei de mediu în dezvoltarea durabilă a turismului rural. În acest răstimp au fost încheiate aproximativ 100 de parteneriate cu autorităţi locale, agenţii de ocupare a forţei de muncă, agenţii de turism, asociaţii de patronate şi ONG-uri.

Implementarea proiectului se face în colaborare cu 11 parteneri naţionali şi transnaţionali: ANTREC România şi structurile sale regionale (ANTREC Bihor, ANTREC Caraş-Severin, ANTREC Braşov, ANTREC Neamţ), Asociaţia de Turism Apuseni, SC Formare Managerială în Turism (FMT), Cardinal Jobs, SC Euro Link Consultants SRL, Organizaţia Naţională a Greciei pentru Turism (EOT) şi Reţeaua Atena de Experţi Colaboratori (ANCE).

Laura DOBRE ZMARANDA

Dorin Buruiană a pornit aventura privatizării în anul 1992. La nici 25 de ani, a înfiinţat firma gălăţeană Dorin, cu activitatea de bază materiale de construcţie. După câţiva ani de prosperitate, s-a lăsat la… vatră! Adică s-a orientat spre vatra părintească. Mai întâi, în 1999, şi-a construit o moară în comuna natală, Rediu. Nu era alta în zonă. Investiţia l-a costat 35.000 de dolari. Un an mai târziu, când a fost gata, a preluat asociaţia agricolă (fostul CAP), care avea 600 ha. Atunci a cumpărat şi primele tractoare, maşini şi utilaje agricole…

Germenele integrării

An de an s-a extins, preluând terenuri şi din comunele învecinate, iar acum

SC DORIN SRL deţine o suprafaţă de 2.100 ha. Între timp, Dorin Buruiană a cumpărat o fabrică de pâine în Galaţi, cu o capacitate de 80 t în 24 de ore. Şi-a creat şi o reţea de distribuţie formată din patru magazine amenajate în pieţele gălăţene şi aprovizionează şi comunele din împrejurimile municipiului. Bobul de grâu pe care-l cultivă, după ce este măcinat, ajunge pâine pe masa cumpărătorilor. Un sistem de producţie integrat…

Vocaţia spre fondurile europene

„Primul proiect european l-am întocmit pe Măsura 321, în anul 2006 – ne-a declarat Dorin Buruiană, şi a fost finalizat doi ani mai târziu. Valoarea totală – 750.000 euro. Cu aceşti bani am construit trei silozuri moderne, cu o capacitate finală de 2.500 t, şi am cumpărat o combină, două tractoare, semănători şi toată gama de utilaje şi echipamente agricole.”

Dorin Buruiană continuă să acceseze bani din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Acum are depus un alt proiect, tot pe Măsura 321, ce însumează 600.000 euro. Exploataţia lui agricolă are mare nevoie de încă un tractor, de utilaje agricole moderne.

„Pentru mine, 2010 nu a fost anul grâului, deşi am cultivat o suprafaţă de 1.200 ha. Apoi, am înfiinţat culturile „tradiţionale”: floarea-soarelui, pe 300 ha, rapiţă – 400 ha, porumb, pe 200 ha, plante furajere, pepeni… Acest ciclu agricol, una peste alta, am reuşit să-l închei cu bine!”, a precizat tânărul fermier.

Trebuie spus că terenurile exploataţiei nu sunt la irigat. Pentru aceasta, în 2008 Dorin Buruiană a încheiat un protocol cu SNIF pentru a prelua o staţie de pompare pentru irigarea a 1.300 ha. Întreaga valoare a amenajării însumează 3,7 miliarde lei vechi. Însă, când să se apuce de treabă, a venit criza şi astfel investiţia s-a… cam veştejit. Din cauza secetei din vară, terenurile au fost arse de soare, iar arătura pentru cultura rapiţei din toamnă abia a fost efectuată cu mari greutăţi…

Marian Muşat

Principalele activităţi derulate în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2010 privind Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 s-au referit la:

• În anul 2010 au fost lansate apeluri pentru depunerea Cererilor de Finanţare, după cum urmează:

− pentru măsurile 2.1, 2.6, 2.2, 2.5;
− pentru măsura 2.2;
− pentru măsurile 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 şi 3.5;

Un loc aparte îl reprezintă sprijinul care vizeză măsura 2.2 „Sprijin pentru înfiinţarea parteneriatelor public-private şi elaborarea strategiei locale integrate“;

Proiecte noi

În prezent este deschisă sesiunea de primire proiecte pentru:

Axa 1 – Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitar.

Axa 2 – Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor obţinute din pescuit şi acvacultură.

Axa 3 – Măsuri de interes comun.

- A fost semnat contractul pentru proiectul „Evaluarea intermediară a Programului Operaţional pentru pescuit 2007-2013, în perioada 2007-2010“;
- S-a revizuit Programul Operaţional pentru Pescuit, aprobat cu Decizia Comisiei (2010) 7916;
- S-au întocmit noi Ghiduri pentru Solicitanţi, în concordanţă cu Programul Operaţional pentru Pescuit revizuit.
- S-a semnat contractul de prestări servicii cu gestionarul Schemei de garantare;
- S-a implementat sistemul informatic de gestiune şi control în concordanţă cu POP revizuit
- Au fost organizate două întruniri ale CMPOP, în data de 9.02.2010 şi în data de 28.05.2010;
- Alte activităţi.

Bilanţul pe 11 luni

Cereri de finanţare depuse: 186 – valoare totală eligibilă de 219.502.671,89 euro, din care:

• Axa 1 – 14 – cu valoare totală eligibilă de 1.851.107,95 Euro.
• Axa 2 – 119 – cu o valoare totală eligibilă de 213.352.461,04 Euro.
• Axa 3 – 3 – cu o valoare totală eligibilă de 892.060,82 Euro.
• Axa 5 – 50 – cu o valoare totală eligibilă de 3.407.042,08 Euro din care:

- 24 CF – Sprijin pentru înfiinţarea parteneriatelor public-private şi elaborarea strategiilor de dezvoltare locală integrată a zonelor pescăreşti.
- 26 proiecte – Sprijin pentru întărirea capacităţii administrative şi pentru implementarea programului.

Contracte încheiate: Ele sunt în număr de 79 – cu o valoare nerambursabilă de 58.763.691,43 Euro, din care:

Axa 1 – 14 – cu o valoare nerambursabilă de 1.765.264,99 Euro.
Axa 2 – 119 – cu o valoare nerambursabilă de – 54.308.668,05 Euro.
Axa 5 – 26 – cu o valoare nerambursabilă de 2.689.761,38 euro.

Dr. ec. Marisanda PÎRÎIANU

La începutul lunii decembrie, Institutul de Economie Agrară a organizat sesiunea ştiinţifică anuală cu tema “ 20 de ani de cercetări de economie agrară şi dezvoltare rurală – Realizări şi proiecte“. Aceasta a fost împărţită în trei secţiuni: una privind starea filierelor agroalimentare din România, a doua cu privire la resursele din agricultură şi spaţiul rural românesc şi ultima despre dezvoltarea durabilă a acestuia. În cadrul fiecărei secţiuni au fost prezentate proiectele de cercetare pe temele aferente.

În deschiderea sesiunii a avut loc o scurtă prezentare a activităţii Institutului de Economie Agrară  care trebuie spus, este bine reprezentat în cadrul Institutului Naţional de Cercetări Economice.

S-a vorbit despre proiectele ştiinţifice care au fost finalizate în decursul acestor ani, despre realizările, dar şi problemele agriculturii şi cercetării, două sectoare decapitalizate, dar cu un potenţial imens. Concluzia cercetătorilor a fost că deşi toată lumea vorbeşte despre strategii, un program concret de redresare lipseşte. De-a lungul acestor ani, IEA a încercat să-şi spună punctual de vedere cu privire la evoluţia pe care ar fi trebui să o urmeze agricultura şi spaţiul rural.

Cel mai potrivit pentru a face această prezentare privind cei 20 de ani de activitatea a celor 40 de oameni de ştiinţă de la Institutul din cadrul INCE a fost cercetătorul cu cea mai mare vechime în această activitate, domnul Filon Toderoiu. El a vorbit despre proiectele abordate în cele 16 domenii de cercetare în care Institutul a fost implicat în elaborarea unor studii de  macroeconomie agroalimentară, formarea noilor structuri agrare, mecanisme şi instituţii ale pieţelor agricole, privatizarea şi restructurarea agriculturii, integrarea agroalimentară şi cooperaţia agricolă, finanţare,  fiscalitate, subvenţionare, dezvoltare rurală integrată şi durabilă, resursele economiei agroalimentare, strategii agroalimentare, Politica Agricolă Comună, comerţ şi competitivitate.

Valentina ŞOIMU

De mai bine de 15 ani, Agromec Ştefăneşti SA desfăşoară o activitate intensă în sectorul agricol, baza constituind-o comerţul cu tractoare (SAME, DEUTZ – FAHR, LAMBORGHINI), combine (DEUTZ – FAHR şi FENDT), remorci şi maşini agricole (Maschio, Gaspardo, Vogel & Noot, Horsch, Knoche, Pronar, Lemken, Himel, BCS, Casorzo, Mecanica Ceahlău, Mat Craiova, Tehnofavorit Bontida), precum şi cu piesele de schimb aferente acestora. În domeniul comerţului cu utilaje agricole, compania noastră este de cinci ani lider în vânzări pentru toţi marii producători autohtoni, având în prezent distribuitori în toată zona de sud a României.

Proiecte în toată lumea

Pentru a diversifica oferta noastră, în urmă cu un an ne-am hotărât să încheiem un parteneriat strategic cu un furnizor de sere din Israel. Am ales să colaborăm cu compania AZROM, care se numără printre principalele companii la nivel mondial în construcţia de proiecte de sere la cheie. Îmbunătăţirea şi perfecţionarea modelelor brevetate de AZROM se realizează periodic. În prezent, AZROM se poate mândri cu finalizarea de proiecte în mai mult de 50 de ţări din lume, în regiuni precum estul Australiei, America Centrală, precum şi în numeroase ţări din Asia, Europa şi Africa.

Soluţii adaptate pentru toate condiţiile

Pentru că deţine cunoştinţe pentru construirea serelor în condiţii climatice diferite, de la cele tropicale întâlnite în Africa, până la cele foarte reci din Europa, astăzi AZROM are capacitatea de a organiza amplasamente de producţie în diferite locuri din lume, pentru a se localiza cât mai aproape de clientul final.

Experienţa companiei permite echipei de ingineri să adapteze şi să selecteze echipamentele adecvate pentru crearea condiţiilor climatice optime, necesare fiecărei culturi. Structura serei reprezintă platforma pe care sunt montate sistemele suplimentare. Îmbinarea corectă a acestor elemente creează climatul propice de creştere, necesar fiecărui tip de cultură.

Dacă proiectul dumneavoastră a fost declarat eligibil pentru finanţare şi sunteţi în căutarea unui partener de încredere, AGROMEC ŞTEFĂNEŞTI SA şi AZROM îşi propun să vă ofere cele mai bune sisteme şi tehnologii necesare serei, care să întrunească cele mai înalte aşteptări ale dumneavoastră. Vom lucra împreună pentru a putea să vă maximizaţi producţia şi să vă recuperaţi cât mai repede investiţia făcută.

Un model specific pentru România

În ultimii doi ani, echipa AZROM s-a deplasat periodic în România pentru a studia condiţiile climatice locale. În cursul acestor vizite, reprezentanţii companiei au intrat în contact cu specialişti autohtoni şi fermieri pentru a se sfătui în pregătirea fundaţiilor pentru construirea de sere în diferite zone ale ţării. Aceste vizite profesionale au avut ca scop şi cunoaşterea nevoilor fermierilor pentru a avea siguranţa că modelul de seră ales pentru România împreună cu echipamentele şi sistemele suplimentare sunt cele mai potrivite pentru condiţiile din ţara noastră.

Astăzi, la un an de la debutul colaborării noastre, avem convingerea că împreună vom dezvolta proiecte de succes, asigurând furnizarea rapidă a serei, construirea ei, asistenţa tehnică post vânzare şi suportul agronomic al experţilor israelieni.

Telefon: 021.350.14.27; Fax: 021.350.14.28
E-mail: florin.toma@agros.ro;
Web: http://www.agromec-stefanesti.ro/

Dr. ing. Ştefan Poienaru, preşedintele Agrofam Holding din Feteşti (Ialomiţa), s-a implicat într-un proiect social cu urmări deosebite în lumea satului, unic în România. Este vorba de „Calificarea pentru agricultură – o şansă pentru viitor“, proiect în valoare de 2 milioane de euro şi  cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. În derularea acestuia este implicat şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, iar certificatele de competenţe obţinute la absolvire sunt recunoscute în România, dar şi în statele membre ale Uniunii Europene.

Lansarea a avut loc la Feteşti, în cadrul unui simpozion.

Durata proiectului este de trei ani, iar a cursurilor gratuite, de 12 luni. Aproximativ 75% din perioada de pregătire se va face pe teren, cu învăţarea multor lucrări practice.

O şansă pentru viitorul ţării

„Calificarea reprezintă o şansă pentru viitorul ţării. Noi ne-am propus să creştem calitatea resurselor umane din agricultură, prin asigurarea de competenţe şi capabilităţi specifice pentru angajaţii din acest sector. Astfel se obţin dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii economice, prin sprijinirea angajaţilor din domeniu, în vederea validării şi certificării competenţelor profesionale dobândite în alte contexte decât cele formale“, a spus Poienaru la deschiderea simpozionului.

Menţionăm că domnia sa este şi preşedinte al Asociaţiei Fermierilor din România (www.asociatiafermierilor.ro), aflată printre iniţiatorii îndrăzneţului program.

Obiectivele specifice

Adelina Popescu, iniţiatorul şi directorul programului, a prezentat pe larg fiecare etapă, spunând că unul dintre obiectivele specifice este conştientizarea angajaţilor din agricultură în legătură cu avantajele şi oportunităţile obţinerii unei calificări pentru dezvoltarea profesională. „De asemenea, se urmăreşte îmbunătăţirea accesului la servicii de evaluare şi sprijinirea angajaţilor din agricultură în vederea calificării prin validarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite în alte contexte decât cele formale.“

Cine poate participa

Programul se adresează în exclusivitate celor care lucrează în agricultură şi acoperă aproape toată ţara, prin cele patru zone incluse: Sud Muntenia, Sud-Est, Centru şi Vest.

Grupul ţintă este constituit din 1.600 de persoane. Ocupaţiile vizate pentru obţinerea de certificate de competenţe sunt în culturi vegetale, legumicultură, pomicultură, viticultură, ciupercării, crescător de animale (bovine, porcine, ovine, caprine), crescător de păsări, fermier în producţia vegetală, fermier în producţia zootehnică, mecanic agricol şi manager (şefi de ferme, şefi de sectoare, şefi de compartimente şi chiar directori).

Beneficiarii vor fi selectaţi în urma unor interviuri şi chestionare, pe baza cărora se vor identificagradul de pregătire profesională, necesităţile de formare şi calificare, aspiraţiile proprii, motivaţia, flexibilitatea etc.

Traian DOBRE

Trăind în secolul vitezei, când locul gospodinelor de altădată este luat de femeile moderne, care aleg să cumpere totul de-a gata, Iosif Mircea Freisz s-a gândit că ar putea să le „cânte în strună“ amintindu-şi de o mai veche pasiune a sa. Încă din copilărie mergea pe munte cu bunicii de la Văliug, de prin zona Semenicului, să culeagă bureţii ce creşteau precum ciorchinii pe lemnul de fag. Îi duceau acasă, unde îi pregăteau după diferite reţete: muraţi, uscaţi, conservaţi în apă cu sare, zacuscă sau tocană. Acum joaca din copilărie s-a transformat într-o afacere prosperă, din care rezultă conserve de toate felurile, având la bază ciupercile Pleurotus sau bureţii de fag, cum li se mai spune. Ele nu mai sunt însă culese din pădure, ci din cultura proprie.

Cum a pornit afacerea?

Ideea i-a venit când s-a văzut fără locul de muncă şi cu trei copii de întreţinut. A făcut o deplasare în Germania, unde a mers să vadă câteva tunele unde se cultivă ciuperci. Acestea diferă de o seră prin faptul că lumina zilei nu pătrunde în interior, toţi parametrii fiind reglaţi automat printr-un sistem special creat pentru această cultură. Multe alte date cu privire la ciupercile Pleurotus le-a cules din Ungaria. „Noi suntem în România în faza de pionierat în ceea ce priveşte tehnologia cultivării acestor bureţi, care diferă mult de champignon”, spune Mircea Freisz.

Accesând un proiect SAPARD în urmă cu cinci ani, a reuşit să-şi construiască un astfel de tunel din care o dată la trei luni obţine circa şase tone de Pleurotus. La început a vrut să le comercializeze în stare proaspătă, dar cum în zonă mai sunt mulţi ciupercari ambulanţi, şi-a dat seama că producţia lui ar fi mult mai bine valorificată cu ajutorul unei linii de procesare.

Prin acelaşi proiect a realizat şi o minifabrică dotată cu echipamentele necesare dispuse în 14 săli, fiecare cu specificul ei. Cei nouă angajaţi care lucrează aici procesează lunar 3-4 tone de ciuperci, respectiv 20-25 mii de borcane, în funcţie de cerere.

Procesatorii de bureţi, o raritate

Piaţa de desfacere o reprezintă magazinele, dar şi restaurantele din judeţele Arad, Timiş, Caraş-Severin şi, mai nou, din Capitală. Se pare că, în această zonă, Mircea Freisz este unicul procesator de Pleurotus. Dacă la început lucra singur, astăzi are câţiva „colaboratori” de la care cumpără cu tona restul de legume folosite la producerea conservelor. Pe viitor vrea chiar să înfiinţeze o asociaţie a ciupercarilor din vestul ţării pentru a beneficia de un sprijin din partea statului, dar şi pentru a se dezvolta împreună.

 A văzut cum funcţionează astfel de asociaţii în alte ţări şi a înţeles că şansele să răzbaţi când lucrezi de unul singur sunt mai mici. „Unul trebuie să facă producţie, unul distribuţie, altul procesare pentru că numai aşa poţi avea continuitate”, mai spune ciupercarul.

Primul produs obţinut în fabrică – după o reţetă tradiţională de mai bine de 150 de ani moştenită de la saşii din zona Semenicului, de la Gărîna – a fost salata de bureţi. La ora actuală, produce 14 sortimente, multe dintre ele fiind atestate ca produse tradiţionale.

„Produsele sunt sănătoase pentru că nu conţin coloranţi şi aditivi, în special zacusca de ciuperci, de vinete şi de fasole. Nu sunt produse bio, dar sunt tradiţionale, deoarece conservarea se face prin fierbere, iar culoarea este dată de legume”, mai spune el. Ultimele produse lansate sunt un sos italian Bolognese, la care în loc de carne se pun bureţi, şi tocana de ciuperci cu orez brun.

 Valentina ŞOIMU

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) ne-a informat că sesiunea a doua pentru depunerea de proiecte pe Măsura 125 – Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii agricole şi silvice se va desfăşura în perioada 2-31 decembrie.

Potenţialii beneficiari vor depune proiectele la sediile oficiilor judeţene ale APDRP (OJPDRP), acolo unde va fi amplasată investiţia.

Fondurile disponibile sunt de 148.774.185 de euro, repartizate pe următoarele submăsuri.

• „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii“ – 89.264.511 euro.

• „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii“ – 59.509.674 de euro.

Pentru prima submăsură au fost alocate 40.169.030 de euro strict pentru proiectele de investiţii în sisteme de irigaţii, restul de 49.095.481 de euro fiind disponibili pentru alte tipuri de investiţii, cum ar fi modernizarea drumurilor de acces, a drumurilor agricole de exploataţie etc.

(V.Ş.)

Comisia Europeană (CE) a aprobat finanţarea a 210 noi proiecte, în cadrul celei de a treia cereri de propuneri, pentru programul LIFE+ (2007-2013), Fondul European pentru Mediu. Proiectele provin din întreaga UE şi includ domenii precum conservarea naturii, politici de mediu, informare şi comunicare. Valoarea totală se ridică la 515 milioane de euro, la care UE va contribui cu 249,8 milioane de euro, pentru cofinanţare.

În România, vor beneficia de banii europeni proiectele Cleanwater, al Administraţiei Naţionale „Apele Române“ şi Institutului Naţional de Hidrologie şi Managementul Apei, precum şi Stipa, al Fundaţiei ADEPT Transilvania.

Proiectele din cadrul componentei LIFE+ Natură şi biodiversitate au alocate cele mai mari fonduri și vizează ameliorarea stării de conservare a unor specii şi habitate pe cale de dispariţie. Dintre cele 194 de propuneri primite, CE a ales pentru finanţare 84 de proiecte, depuse de parteneriate formate între organisme de conservare a naturii, autorităţi guvernamentale şi alte părţi interesate. Proiectele urmează să se realizeze în 24 de state membre şi reprezintă o investiţie totală de 224 de milioane de euro, din care UE va asigura în jur de 124 de milioane de euro.

Menționăm că LIFE+ este instrumentul financiar european pentru mediu, cu un buget total de 2,143 de miliarde de euro, pentru 2007-2013. Pe parcursul acestei perioade, CE va lansa câte o cerere de propuneri de proiecte LIFE+ pe an.

(T.D.)

Biogazul, de obicei, nu poate fi utilizat ca un produs brut şi necesită mai multe etape de tratament pentru a extrage conţinutul de metan de la celelalte componente neviabile, nocive sau componentele deşeurilor. Spre exemplu, CO2 reduce conţinutul energetic al biogazului, H2S este coroziv şi poate cauza daune conductelor, pompelor şi altor echipamente, iar apa duce la condens. Componentele ce necesită îndepărtarea depind de folosirea finală a biogazului.

Modalităţi de utilizare a biogazului

Recuperarea căldurii

Recuperarea căldurii din biogazul care arde într-un boiler sau într-un furnal industrial este cea mai des folosită metodă. Conţinutul de metan poate fi de 20%, iar tehnicile de spălare sunt simple şi economice. În mod normal, arzătoarele de gaz sau injectoarele sunt folosite în acest scop. Se estimează că actualizarea termală a biogazului va fi viabilă din punct de vedere economic atunci când fluxul depăşeşte 100 Nm3/h.

Producerea electricităţii

Producerea electricităţii sau cogenerarea poate fi activată folosind un boiler pe bază de biogaz, urmat de o turbină pe bază de vapori. Această metoda clasică este uşor de configurat, iar constrângerile curăţirii sunt scăzute. O metodă recent dezvoltată constă în instalarea aprinderii prin scânteie sau a motoarelor cu două tipuri de combustibil. Această maşinărie este mai înceată, mai versatilă şi mai durabilă, dar de două ori mai scumpă decât fosta metodă a boilerului pe bază de biogaz şi necesită cel puţin 40% din conţinutul de metan.

Producţia combustibilului pentru automobile

Specificările legate de puritate sunt mult mai stricte decât pentru alte utilizări şi necesită un minim de 96% metan. În plus, conţinutul de vapori trebuie să fie mai jos de 15 mg/Nm3, în timp ce conţinutul de H2S nu ar trebui să depăşească 100 mg/Nm3, iar mărimea particulelor este limitată la 40 de microni(μm).

Injectarea în reţeaua gazelor naturale

Compoziţia finală a biogazului injectabil depinde de specificaţiile reţelei. Acele cerinţe sunt concentrate pe conţinutul de metan, dioxid de carbon, oxigen, sulf şi halogen. Ca şi în producţia de combustibili, injectarea reţelei de gaze este o valorizare totală, neafectată de nicio combustie. Cu toate acestea, tratamentele şi ţevile de legătură reprezintă o investiţie masivă de capital. Tehnologia devine profitabilă atunci când fluxul de biogaz depăşeşte 1.000 Nm3/h.

PROIECTUL FARMAGAS, PRINCIPALELE OBIECTIVE

Obiectivul general al proiectului FARMAGAS furnizează o soluţie de încredere în managementul deşeurilor agricole pentru promovarea producerii şi folosirii de biogaz.

Obiective specifice:

- furnizarea accesului fermierilor la sectorul informaţiilor despre biogaz;

- identificarea principalelor obstacole şi bariere în răspândirea tehnologiilor bazate pe biogaz;

- întărirea infrastructurilor existente de diseminare şi formare în domeniul biogazului;

- extinderea procesului de transfer al cunoştinţelor existente;

- transferul informaţiilor relevante derivate din cercetarea iniţiativelor europene către agricultorii locali.

Există multe oportunităţi neexploatate pentru economisirea energiei şi încurajarea folosirii Surselor de Energie Regenerabilă (RES) din Europa, dar condiţiile pieţei nu ajută întotdeauna la scoaterea la lumină a acestora. Programul Energie Inteligenţa Europeană reprezintă instrumentul UE pentru acţiunea de finanţare în scopul îmbunătăţirii acestor condiţii care ne vor duce, în final, către utilizarea unei energii, produse în spaţiul comunitar, cu mult mai „inteligentă“.

Dr. Ing. Daniel BOTĂNOIU

Cercetarea economică agricolă a parcurs în cei 83 de ani de existenţă perioade situate între extaz şi agonie. În mod paradoxal, punctul cel mai scăzut al existenţei sale avea să se producă după 1997, când de fapt a început perioada de criză pentru întreaga cercetare agricolă. Discuţia purtată pe această temă cu actualul director al Institutului de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (ICEADR), dr. Adrian Turek, nu-şi propune să pună în evidenţă cadrul ostil în care sunt obligaţi să lucreze cercetătorii economişti, ci acele realizări ce ar putea fi de referinţă pentru oamenii din spaţiul rural românesc.

Patru proiecte de anvergură,  dintre care unul…

− Domnule director, care ar fi principalele realizări ale Institutului în ultimii 20 de ani?

− Din activitatea derulată de ICEADR în aceşti 20 ani, pot să vă enumăr câteva din proiectele de anvergură ale institutului nostru:

• Ancheta celor 500 de comune;

• Analiza spaţiului rural românesc, lucrare la care au participat 150 de cercetători din 20 de instituţii de cercetare;

 • Calculul coeficienţilor zonali ai marjelor brute standard la nivel de comună;

- Strategia de dezvoltare durabilă a României – orizont 2030, partea Agricultură. Însă şi rezultatele celorlalte proiecte derulate în cadrul institutului, finanţate de programele de cercetare Orizont 2000, AGRAL, CEEX, CNMP – Parteneriate, sunt deosebit de importante şi am încercat să le diseminăm prin intermediul cărţilor editate, precum şi a workshop-urilor organizate, prin intermediul lucrărilor ştiinţifice prezentate la simpozioane naţionale şi internaţionale la care cercetătorii institutului au participat.

− Cel puţin unul dintre aceste studii amintite, cel privitor la Ancheta celor 500 de comune, era suspectat la vremea respectivă a fi un produs nonştiinţific.

− Eu am venit în institut mult mai târziu, în 1998, aşa că nu pot să mă pronunţ.

Principalele domenii  de investigaţie

− Domnule director, care sunt domeniile de investigaţie ştiinţifică ale institutului?

− Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică în domeniul economiei agrare şi dezvoltării rurale privind:

• evaluarea economică a resurselor din agricultură – managementul exploataţiilor agricole;

• fundamentarea tehnico-economică a tehnologiilor de producţie, optimizarea economică şi rentabilizarea producţiei agricole;

• fundamentarea de sisteme şi mecanisme privind funcţionarea pieţei produselor agricole şi agroalimentare în România – marketingul agricol;

• fundamentarea tehnico-economică a organizării exploataţiilor agricole cu dimensiuni optime;

• analize economico-financiare la nivel de fermă;

• analiza filierelor principalelor produse agricole; managementul calităţii pe filiera produselor agricole;

• dimensiuni socio-economice ale dezvoltării durabile a comunităţilor rurale pe bază de anchete, studii şi analize;

• studii privind dezvoltarea şi modernizarea agriculturii în condiţiile economiei de piaţă şi în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene;

În aşteptarea unui model care nu există

− Din punct de vedere structural, consideraţi că actualul model agricol asigură eficienţa acestui sector?

− În prezent nu cred că se poate vorbi de un model agricol în agricultura românească. Ea este una neomogenă din punctul de vedere al structurilor de exploatare şi instabilă sub raportul formării unor structuri de producţie care să răspundă cerinţelor pieţei şi utilizării eficiente a resurselor materiale şi umane din spaţiul rural.

Caracterul dual al structurilor dimensionale ale unităţilor agricole este deosebit de accentuat, întrucât există un număr excesiv de exploataţii individuale mici şi foarte mici şi un număr redus de unităţi agricole cu personalitate juridică mari şi foarte mari. Marile exploataţii nu au dimensiuni raţionale din punct de vedere economic. Acestea practică structuri de producţie orientate după cerinţele pieţei pe termen scurt, ceea ce în cazul agriculturii nu poate conduce la creşterea şi stabilizarea performanţei pe piaţa unică. Pe ansamblu, necorelarea sectorului de producţie vegetal cu sectorul zootehnic conduce nu numai la reducerea eficienţei utilizării resurselor, ci şi la dezechilibrul cerere-ofertă pe piaţă, favorizând creşterea achiziţiei de alimente din import.

Lipseşte un sector al exploataţiilor familiale mijlocii care să producă pentru piaţă. Micile gospodării ţărăneşti, de subzistenţă au dimensiuni prea reduse ca să poată produce pentru piaţă şi practică sisteme de cultură în care dominante sunt cerealele. Atragerea gospodăriilor ţărăneşti în circuitul comercial nu poate avea loc decât prin asociere sau prin dezvoltarea unor activităţi de producţie diversificate (produse ecologice sau produse tradiţionale), care să le asigure venituri corespunzătoare.

Nu atât structura culturilor,  cât neputinţa financiară

− Să ne referim, de pildă, la structura culturilor: este ea adaptată actualelor condiţii de sol şi climă?

− După cum aminteam, micile gospodării ţărăneşti produc cu preponderenţă pentru autoconsum şi practică sisteme de cultură în care dominante sunt cerealele. Este pentru prima oară în istoria modernă a agriculturii când ţăranii nu practică rotaţia culturilor şi nici asolamentul. Din cauza lipsei de fonduri nu-şi permit să folosească sămânţă certificată, nu utilizează decât mici cantităţi de îngrăşăminte chimice, nu folosesc irigaţiile, iar rezultatele obţinute sunt pe măsura inputurilor utilizate.

Efectele negative asupra randamentelor culturilor agricole ca urmare a schimbărilor climatice vor fi accentuate de evenimentele meteorologice extreme tot mai frecvente în ultimii ani: inundaţii, valuri de căldură şi secetă excesivă.

Teodor MARIAN, Laura DOBRE

Timp de două zile, Iaşul a redevenit, după 150 de ani, capitala ţării. Aici, Executivul a ţinut prima şedinţă de guvern „în deplasare“. La Consiliul Judeţean, în sala Senatului Universităţii „Al I. Cuza“, membrii guvernului au emis păreri privind problemele Moldovei, s-au semnat proiecte şi s-au împărţit  cu generozitate promisiuni.

A doua zi, pe echipe, miniştrii s-au deplasat în judeţele Moldovei. Mihail Dumitru, ministrul agriculturii, a vizitat câteva obiective realizate prin fonduri europene şi investiţii guvernamentale în judeţul Iaşi. Primul popas a fost la SC Suin Mixt din satul Scobâlţeni.

Un model posibil

Realizată prin fonduri SAPARD, ferma livrează în aceste zile prima serie de trei mii de capete. „Este o investiţie cu o tehnologie de ultimă oră, întregul proces de producţie fiind într-un sistem integrat“, informează administratorul unităţii, Lucian Alexa. „Procesul de producţie este automatizat şi, chiar dacă mai avem de plătit rate la creditele luate pentru cofinanţare, suntem optimişti, cred că am făcut o treabă bună.“ „Sunt impresionat de această fermă, a declarat ministrul. Este o oază de tehnologie modernă în agricultura ieşeană şi românească şi am dori ca astfel de obiective să apară în toate regiunile ţării.“

S-a vizitat apoi ferma de vaci a societăţii comerciale „Agrocomplex“ Lunca Paşcani, unde ministrul a fost informat că pentru modernizarea acesteia s-au obţinut fonduri SAPARD de 1,8 milioane de euro. Datorită acestei investiţii, complexul, care deţine 650 de vaci cu lapte, este cea mai modernă unitate de profil din această parte de ţară. La societatea comercială „Agrocom“ Strunga ministrul agriculturii a tăiat panglica pentru inaugurarea unei moderne fabrici de prelucrarea laptelui. „Unitatea, spune ing. Florin Stegariu, directorul societăţii, a fost realizată cu 500 mii de euro din fonduri SAPARD şi prin contribuţia noastră, care a însumat 300 mii de euro.“

Samsarii – pacostea micului producător

Ministrul şi cei care îl însoţesc s-au oprit apoi la Târgu Frumos, unde au fost oaspeţii legumicultorilor cunoscuţi în întreaga Moldovă. S-a vizitat ferma de subzistenţă a lui Toma Ivanov. Ministrul a intrat în solarii şi a stat de vorbă cu legumicultorii care s-au plâns de faptul că, din cauza samsarilor – nu de puţine ori sprijiniţi de autorităţile locale –, nu-şi pot vinde produsele şi sunt nevoiţi să le dea la preţuri de nimic celor care deţin monopolul în pieţe. Ministrul a cerut autorităţilor să fie verificate autorizaţiile de producător pe care le au aceşti speculanţi şi să se ia măsurile necesare

În sprijinul fermierilor

„Se va relua, a spus domnul ministru, subvenţia la motorină, care va reprezenta circa 30% din preţul acestui carburant. Şi pentru că mulţi dintre cei cu care am discutat astăzi s-au plâns de «rezistenţa» băncilor la acordarea de credite, vă anunţ în premieră semnarea în aceste zile a două noi forme de garantare pentru investiţii cu fonduri europene. Vom garanta investiţiile în ferme şi unităţi de procesare de produse agricole şi forestiere şi, de asemenea, în IMM-uri din domenii neagricole care contribuie la dezvoltarea satului, în general.“

Stelian CIOCOIU

„Segmentul împăduriri are prevăzute 223 de milioane de euro din fonduri europene“, a declarat recent, într-o conferinţă de presă, Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor.  „Există 223 milioane de euro care stau necheltuite la Ministerul Agriculturii, fără să fie utilizate pentru împăduriri, din motive tehnice. Am acordat două săptămâni colegilor de la Păduri să finalizeze toate discuţiile tehnice.

În 2009 au fost alocate doar 28 milioane de lei din buget, dar în 2010 suma va creşte, în primă fază, până la 40 milioane de lei şi alte  150 milioane de lei din Fondul de Mediu. Pentru aceasta, trebuie însă proiecte, dar mai ales înlăturarea problemelor birocratice stupide“, a spus Borbely. Conform ministrului, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) dispune în acest an de un buget de 1.889.884.000 lei pentru diferite proiecte. Această sumă, care reprezintă credite bugetare, a fost deja aprobată în urma unei şedinţe de Guvern.

Proiectele finanţate din bugetul AFM vizează reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului, gestionarea deşeurilor, protecţia resurselor de apă şi conservarea biodiversităţii. De asemenea, prin fondurile AFM vor fi finanţate proiecte privind îmbunătăţirea calităţii mediului, prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, creşterea producţiei de energie din surse regenerabile, reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor, împădurirea terenurilor degradate, dar şi proiecte pentru educarea şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului.

(T.D.)

Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România atrage, prin prezentul comunicat, atenţia opiniei publice şi factorilor decizionali cu privire la modul de înfiinţare a Camerelor Agricole. Au existat mai multe proiecte de lege cu privire la înfiinţarea Camerelor Agricole care urmăreau crearea unei instituţii care să funcţioneze în interesul agricultorilor. Camerele Agricole trebuie să aibă rolul de reprezentant al agricultorilor, dar şi de partener real al puterii administrative.

Însă prin HG 1609/16.12.2009 se înfiinţează camerele agricole judeţene, prin reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanţă agricolă din cadrul ANCA, ceea ce reprezintă o acţiune de descentralizare, motivată fiind de lipsa resurselor financiare, însă nu trebuie să uităm că şi administraţia publică de la nivelul judeţelor administrează tot bani publici.

Acest tip de abordare nu reprezintă interesele agricultorilor, ci doar pe cele ale conducătorilor administraţiei publice locale care au astfel posibilitatea de a mai nominaliza pe cineva „fidel“ la conducerea unei instituţii publice.

Proiectul de Camere Agricole, înaintat de FNPAR, a reprezentat în opinia agricultorilor cea mai bună formulă deoarece era rezultatul activităţilor întreprinse de aceştia în direcţia apariţiei unei instituţii care să fie a lor şi să le servească interesele.

Din diverse motive acest proiect a trecut pe plan secundar. Ca atare, o idee bună a fost distrusă doar prin acţiunea de „schimbare a şefului“ şi nimic altceva.

Faţă de toate acestea solicităm decidenţilor politici să revină asupra HG 1609/2009 şi să-şi îndrepte atenţia către un proiect care să ducă la apariţia unei instituţii conduse de agricultori şi pentru agricultori. În acest sens, cerem public anularea prevederilor HG 1609/2009 şi înlocuirea acesteia cu un document legislativ care să reprezinte cu adevărat interesele agricultorilor români.

Solicităm în egală măsură sprijin opiniei publice pentru apariţia unei Camere Agricole care să aibă un rol mult mai important îintr-o agricultură, cum este cea românească, care trebuie să răspundă favorabil provocărilor viitoare.

Preşedinte FNPAR, Viorel MATEI