Agro BUSINESS

Comisia Europeană a lansat cererea anuală de propuneri de proiecte care urmează să fie finanţate în cadrul programului LIFE+, Fondul European pentru Mediu. Se primesc propuneri care se încadrează într-una dintre cele trei componente ale programului: Natură şi biodiversitate, Politică şi guvernanţă în materie de mediu, Informare şi comunicare. În total, sunt disponibile fonduri în valoare de 267 milioane de euro, sub formă de cofinanţare, pentru acorduri de grant. Data limită de depunere a propunerilor este 15 iulie 2011.

Componenta LIFE+ Natură şi biodiversitate vizează ameliorarea stării de conservare a unor specii şi habitate pe cale de dispariţie. De asemenea, urmăreşte realizarea obiectivului UE, de stopare a pierderii biodiversităţii. Rata maximă de cofinanţare poate ajunge până la 75% pentru speciile şi habitatele prioritare. Însă, în mod normal, este de 50%.

Componenta LIFE+ Politică şi guvernanţă în materie de mediu promovează proiecte inovatoare sau pilot, care contribuie la dezvoltarea de strategii, tehnologii, metode şi instrumente în numeroase domenii, inclusiv cele ale aerului, apei, deşeurilor, climei, solului şi agriculturii. (T.D.)

Ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, a participat la Summitul Dunării ce s-a desfăşurat la Palatul Parlamentului. La acest eveniment au participat 22 de delegaţii reprezentând şefi de guverne din cele 14 state din bazinul Dunării, precum şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

În cadrul summitului a fost discutată importanţa Strategiei Dunării care va ajuta atât statele membre UE, cât şi statele riverane, dar care nu sunt încă membre ale Uniunii.

Nevoia unei strategii practice

Cu această ocazie, Ministrul Mediului şi Pădurilor a declarat „Încă din anul 2007 am considerat necesară implementarea Strategiei Dunării, cele două memorandumuri semnate cu Ungaria şi Bulgaria reprezintă un pas important în realizarea acestui proiect transfrontalier. Însă degeaba finalizăm o strategie a Dunării dacă noi, statele riverane, nu concepem o strategie pe care să o umplem de conţinut. Avem obligaţia de a crea cadrul legal necesar pentru a avea proiecte concrete şi pentru a utiliza cât mai eficient banii europeni până în 2014, un proiect de acest gen fiind Delta Dunării, unde trebuie să facem mai mult pentru a proteja mediul înconjurător şi habitatul natural, dar totodată să facem mai multe pentru atragerea turiştilor”.

László Borbély a mai precizat că “În martie am semnat în Austria Planul de management al Bazinului Dunării şi al Tisei. Noi suntem foarte implicaţi şi interesaţi de concretizarea acestor proiecte de mediu, economice, de navigaţie şi de transport care vor totaliza un cuantum de aproximativ nouă miliarde de euro. Aici putem face o referire concretă la relaţia de transport către Bulgaria, unde avem nevoie de două noi poduri, precum şi la relaţia de transport către celălalt vecin al nostru, Serbia”.

România şi Ungaria au cerut împreună Comisiei Europene coordonarea capitolului V al Strategiei Dunării privind Managementul riscurilor de mediu.

Comisia Europeană (CE) a aprobat finanţarea a 210 noi proiecte, în cadrul celei de a treia cereri de propuneri, pentru programul LIFE+ (2007-2013), Fondul European pentru Mediu. Proiectele provin din întreaga UE şi includ domenii precum conservarea naturii, politici de mediu, informare şi comunicare. Valoarea totală se ridică la 515 milioane de euro, la care UE va contribui cu 249,8 milioane de euro, pentru cofinanţare.

În România, vor beneficia de banii europeni proiectele Cleanwater, al Administraţiei Naţionale „Apele Române“ şi Institutului Naţional de Hidrologie şi Managementul Apei, precum şi Stipa, al Fundaţiei ADEPT Transilvania.

Proiectele din cadrul componentei LIFE+ Natură şi biodiversitate au alocate cele mai mari fonduri și vizează ameliorarea stării de conservare a unor specii şi habitate pe cale de dispariţie. Dintre cele 194 de propuneri primite, CE a ales pentru finanţare 84 de proiecte, depuse de parteneriate formate între organisme de conservare a naturii, autorităţi guvernamentale şi alte părţi interesate. Proiectele urmează să se realizeze în 24 de state membre şi reprezintă o investiţie totală de 224 de milioane de euro, din care UE va asigura în jur de 124 de milioane de euro.

Menționăm că LIFE+ este instrumentul financiar european pentru mediu, cu un buget total de 2,143 de miliarde de euro, pentru 2007-2013. Pe parcursul acestei perioade, CE va lansa câte o cerere de propuneri de proiecte LIFE+ pe an.

(T.D.)

Urşii bruni din judeţele Vrancea, Harghita şi Covasna nu vor mai cădea răpuşi de glonţ datorită unui proiect iniţiat de agenţiile de mediu, finanţat din fonduri europene şi din bugetul de stat. Bugetul este de aproximativ 516.000 euro. Contribuţia Comisiei Europene este de 75%, iar a Ministerului Mediului şi Pădurilor, de 25%. Proiectul este denumit „Cele mai bune practici şi acţiuni pentru conservarea populaţiei de urs brun din zona central-estică a Carpaţilor Orientali“.

Coordonatoare de credite va fi Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Vrancea, cu sprijinul celorlalte două agenţii judeţene menţionate.

Parteneri în proiect mai sunt Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice din judeţul Vrancea şi Asociaţia pentru Conservarea Valorilor Naturii din judeţul Harghita.

Silvicultorii au avertizat, în nenumărate rânduri, că urşii sunt deranjaţi de prezenţa oamenilor în arealul lor, de la turiştii cu ATV-uri până la culegătorii din păduri. Din acest motiv, încep să-şi părăsească habitatul natural. Astfel, intră în conflict cu localnicii, cărora le distrug culturile agricole şi chiar părţi din gospodării.

Toate părţile implicate îşi propun acum tocmai prevenirea şi reducerea conflictelor dintre animale şi oameni, menţinerea actualului statut de conservare în cele 15 situri Natura 2000, aflate în arealul proiectului, precum şi prevenirea scăderii populaţiei de urs, provocată de braconaj şi mortalitate juvenilă.

(T.D.)

Potrivit protocolului de la Kyoto, aerul curat din România poate fi vândut străinătăţii sub formă de certificate CO2 (bioxid de carbon), gaz cu efect de seră (GES). Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor, afirmă că vinderea unor astfel de certificate poate aduce ţării noastre miliarde de euro.

Domnia sa a mai spus că, în curând, Guvernul va emite o hotărâre care va legifera negoţul cu aer.

Menţionăm că, la începutul lunii septembrie 2009, specialiştii Bellona Europa, una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale neguvernamentale de Mediu, au afirmat că România deţine un surplus de 200 milioane de certificate de emisii de CO2, vânzarea acestora putând aduce la bugetul de stat aproximativ două miliarde de euro până în anul 2015.

Este de precizat că vânzarea certificatelor de emisii de CO2 are loc pe bursele internaţionale, iar preţurile variază în funcţie de cerere şi ofertă. Cel mai mare preţ a fost de peste 30 de euro/tonă, iar cel mai scăzut, de jumătate de euro/tonă.

În final, ar fi de menţionat doar că practica vânzării de aer este veche în România, începând de pe vremea lui Ceauşescu. După 1990, neoreformatorii considerau că era o practică defavorabilă pentru mediu, pentru sănătatea noastră, deoarece încurajează statele puternic industrializate să polueze în continuare Pământul. Între timp atitudinea lor s-a schimbat, iar argumentele ecologice au cedat în favoarea celor economice.

Traian DOBRE