Agro BUSINESS

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a semnat convenţia de finanţare cu Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR). Această instituţie a fost selectată, prin licitaţie, pentru procedura de achiziţii publice. Este vorba de administrarea unor fonduri europene alocate pentru două noi formule de garantare a investiţiilor în sectorul agricol şi IMM. Garanţiile acoperă până la 80% din valoarea creditului contractat, reducându-se progresiv, pe măsura rambursării acestuia. Restul de 20% poate fi acoperit din alte surse sau chiar cu bunurile cumpărate.

Ministrul Mihail Dumitru susţine: „Schemele de garantare, cu cofinanţare europeană, lansate în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, au fost pregătite de minister, încă de la sfârşitul anului 2008, când a început negocierea cu Comisia Europeană, pentru introducerea în PNDR a sistemului de garanţii pentru beneficiarii măsurilor de investiţii, pe care Uniunea Europeană le-a aprobat.“

Obiectivul principal, urmărit prin aplicarea acestor două scheme, este de a înlătura dificultăţile pe care beneficiarii proiectelor de investiţii dezvoltate în mediul rural le-au întâmpinat până acum ca urmare a lipsei surselor proprii de finanţare, dar şi a condiţiilor impuse de sistemul bancar românesc. „Am avut situaţii în care unii beneficiari, selectaţi pentru fonduri europene, au renunţat la contractul de finanţare, deoarece nu au avut bani pentru contribuţia proprie la cofinanţare“ – a spus ministrul.

Dumitru a menţionat că una dintre scheme se adresează producătorilor agricoli şi forestieri şi este în valoare de 190.000.000 de euro, iar cealaltă, de 30.000.000, pentru firmele mici şi mijlocii de la sate, implicate în programul de dezvoltare rurală. Astfel, suma totală se ridică la 220.000.000 de euro, dar FGCR poate să emită garanţii în valoare de 1,1 miliarde de euro.

Criterii de eligibilitate

- Nu se află în dificultate financiară.
- Nu figurează cu sume restante la CRB.
- Nu figurează cu incidente majore cu cecuri şi BO, în ultimele 12 luni la CIP.
- Nu înregistrează datorii restante către bugetul general consolidat al statului, al căror mod de plată nu a fost reglementat.
- Nu s-a instituit procedura judiciară a insolvenţei.
- Prezintă băncii garanţii colaterale de minimum 20% din valoarea creditului.
- Nu se află în litigiu cu MFP, inclusiv ANAF, AVAS.

Băncile cu care FGCR are semnate convenţii

­­­® BCR – BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA
® BRD – GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE SA
® RAIFFEISEN BANK SA ­­­® CEC BANK SA
® ROMANIAN INTERNATIONAL BANK SA
® BANCA TRANSILVANIA SA ­­­
® ATE BANK ROMÂNIA SA
® PROCREDIT Bank SA ­­­
® EXIMBANK
­­­® PIRAEUS Bank – în curs de semnare
® VOLKSBANK – în curs de semnare
® MILLENIUM Bank – în curs de semnare
® C.R. FINRENZE Bank – în curs de semnare.
® MKB ROMEXTERRA Bank – în curs de semnare.

Suportarea pierderilor

- Pierderile survenite ca urmare a producerii riscului de credit se suportă proporţional, conform procentului de risc asumat de bancă şi FGCR.

- După plata de către FGCR a valorii de executare a garanţiei, sumele rezultate după executarea/valorificarea de către bancă a garanţiilor constituite de către împrumutat, din care se deduc dobânzi, comisioane şi cheltuieli de executare, vor diminua proporţional cu procentul de garantare suma platită de FGCR la soldul creditului.

Împărţirea riscurilor

- Banca va acorda creditul numai după constituirea celorlalte garanţii colaterale (cel puţin 20%).

- Banca va notifica FGCR cu privire la orice eveniment care ar putea avea ca rezultat producerea riscului de credit, precum şi cu privire la apariţia unei informaţii sau circumstanţe care ar putea influenţa raporturile contractuale dintre bancă şi client.

- Banca se obligă solidar cu clientul la plata comisioanelor.

- Banca va introduce în contractul de credit şi în contractele accesorii clauze cu privire la calitatea Fondului de cocreditor, cu rang egal, proporţional cu procentul de garantare.

Sprijin pentru fermele de vaci şi agricultura ecologică

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va lansa în perioada următoare două noi scheme de sprijin pentru sectorul agriculturii ecologice şi pentru cel al laptelui. Suma totală alocată pentru aceste scheme în anul 2010 este de 25.545.205 €, din care 22.447.205 € pentru sectorul laptelui, iar restul de 3.098.000 € pentru agricultura ecologică.

- Schema de sprijin în sectorul laptelui din zonele defavorizate se aplică pentru fermierii cu cotă individuală de lapte, situaţi în zonele defavorizate (stabilite conform Anexei 4A din PNDR). Ajutorul specific se acordă o dată pe an tuturor exploataţiilor eligibile cu un efectiv de 2-15 capete vaci lapte (inclusiv pentru exploataţiile care depăşesc efectivul de 15 capete vaci lapte). Se estimează o plată de aproximativ 65 de euro/cap vacă lapte.

- Schema de sprijin specific pentru calitatea produselor agricole din sectorul agriculturii ecologice.

Ajutorul specific pentru sectorul de producţie vegetală este estimat între 1.500 euro şi 4.500 euro pe exploataţie, în funcţie de suprafaţa fermei (pentru exploataţiile între 0,33 – 20 ha – 1.500 euro; pentru exploataţiile între 21-50 ha – 2.500 euro; pentru exploataţiile între 51-100 ha – 3.500 euro; pentru exploataţiile peste 100 ha – 4.500 euro).

Pentru creşterea animalelor, ajutorul se acordă în funcţie de dimensiunea exploataţiei. Se estimează acordarea unui cuantum al ajutorului astfel: pentru păsări plata este cuprinsă între 1.500 euro (sub 500 capete) şi 3.000 euro (peste 500 capete), pentru bovine între 800 euro (sub 20 capete) şi 2.000 euro (peste 20 capete), pentru ovine între 500 (sub 20 capete) – 1.500 euro (21-100 capete) – 3.500 euro (peste 100 capete) şi pentru apicultură între 750 euro (între 0-50 familii) – 850 euro

(între 51-100 familii) – 950 euro (peste 100 familii).

 (L.D.)

Marea discordie în jurul accizei la motorină este  pe cale să aibă un sfârşit fericit. Anul acesta, MADR a pregătit o formă de sprijin care se referă la reducerea accizei la motorină pentru toată agricultura românească. „În acest scop, Ministerul Agriculturii a pregătit un proiect de hotărâre care prevede reducerea maximă, până la 21 de euro pe 1.000 de litri, faţă de 350 €/1.000 l, cât este nivelul actual la pompă. După calculele mele, acest sprijin înseamnă cam 1,2 lei/l de motorină“ – a declarat Mihail Dumitru, ministrul agriculturii.

Domnia sa a menţionat că fermierii vor cumpăra motorina de la pompă, la preţul pieţei, iar diferenţa de accizare o vor recupera de la APIA.

Hotărârea va intra în circuitul de avizare şi ar putea fi aprobată într-o lună, pentru ca să poată fi funcţională în campania agricolă de primăvară.

Vă reamintim că, până în 2009, motorina pentru agricultură era subvenţionată cu un leu/litru, dar acest ajutor de stat a fost eliminat.

Mai există şi alte forme de ajutor, dar care trebuie notificate la Comisia Europeană, pentru a obţine aprobare. De exemplu, există două scheme de ajutor pentru porci şi pentru păsări, despre care revista noastră v-a informat deja.

De asemenea, continuă acordarea formelor de ajutor pe hectar din celălalt fond european, FEADR Axa 2, pentru zonele cu handicap natural. În aceleaşi zone se acordă o primă pentru respectarea unor condiţii de agromediu.

Traian DOBRE

Bugetul de stat pe 2010 a trecut de chinurile facerii prin Parlament precum gâsca prin apă, în sensul că miile de amendamente aduse de comisiile parlamentare au rămas fără ecou. Pentru că nu există surse de finanţare, deci bani! În plen au fost 192 de voturi pentru şi 138 împotrivă, iar 95% dintre amendamentele propuse au fost respinse.

Bugetul naţional pentru acest an este unul de supravieţuire. Nu mai există priorităţi economice. Accentul este pus pe asigurarea sumelor necesare plăţii salariilor din sistemul public, a pensiilor şi a ajutoarelor sociale. Acestea însumează peste 110 miliarde de lei, adică peste 50% din cheltuielile totale ale statului, care se ridică la 200 miliarde de lei.

În cazul bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), a fost respins cel mai important amendament, şi anume suplimentarea cu 2,1 miliarde lei pentru sprijinirea producătorilor agricoli, la o diferenţă de 10 voturi. (137 pentru şi 147 împotrivă). Astfel, valoarea rămâne neschimbată, de 9,087 de miliarde de lei, respectiv 1,69% din PIB.

Parlamentarii au adoptat un amendament, potrivit căruia se autorizează MADR să ceară o derogare de la Comisia Europeană pentru acordarea unor ajutoare de stat. În cazul avizării favorabile, bugetul ar urma să fie suplimentat, la o rectificare viitoare, cu aproximativ 1,8 miliarde de euro.

Construcţia bugetului de stat are în calcul o creştere economică de 1,3%. Veniturile bugetare sunt de 30% din PIB, cererea internă mai mare cu 1,4%, iar consumul individual al populaţiei, cu 3%. Rata şomajului este prognozată la 7,3%, iar rata medie anuală a inflaţiei, la 3,7%.

Noul buget naţional stabileşte la venituri 66,65 de miliarde de lei, iar la cheltuieli 101,678 de miliarde de lei, cu un deficit de 35,024 de miliarde de lei. Deficitul bugetului general consolidat pentru 2010 reprezintă 5,9% din PIB, cu 1,4% din PIB mai mic decât în 2009.

Impozitul forfetar rămâne în vigoare, iar cel pe veniturile microîntreprinderilor dispare. Impozitul general rămâne la 16%, iar cel pe drepturi de autor la 10%. Nici TVA nu-şi schimbă valoarea de 19%.

Agricultura are buget, dar nu are bani

Iniţial, bugetul Agriculturii pentru 2010 a fost calculat la 7,5 miliarde de lei, din care puţin peste 5,4 miliarde de lei erau alocaţi pentru Agricultură, Silvicultură, Piscicultură şi Vânătoare. Însă, cum Silvicultura şi Vânătoarea au trecut la Ministerul Mediului, sumele s-au redus cu 200 milioane de lei. Una peste alta, la Ministerul Finanţelor a fost prezentat un proiect de buget care prevedea 7,287 miliarde de lei. La această sumă s-au adăugat 1,8 miliarde de lei, contravaloarea ajutoarelor de stat neachitate în 2009. Aşa s-a ajuns în final la 9,087 miliarde de lei.

Surse de finanţare

Bugetul MADR are următoarele surse de finanţare:

- buget de stat (cheltuieli de personal, întreţinere şi funcţionare, capital şi ajutoare de stat acordate producătorilor agricoli din fonduri naţionale) – 3.366,2 milioane de lei (0,62% din PIB);

- buget de stat (cheltuieli care în momentul recuperării de la UE se constituie ca venit al bugetului de stat, destinate prefinanţării şi cofinanţării fondurilor externe nerambursabile aferente FEGA, FEADR şi FEP) – 1.979,33 mil. lei (0,36 % din PIB);

- avansul acordat de UE pentru finanţarea programelor PNDR şi POP – 1.835,00 mil. lei (0.34% din PIB);

- împrumut acordat MAPR de către MFP din venituri din privatizare, pentru prefinanţarea schemei de plăţi pe suprafaţă pe anul 2009 – 1.800,00 mil. lei (0,32% din PIB);

- venituri proprii din fondul de ameliorare a fondului funciar agricol – 16,26 mil. lei (0,03 % din PIB);

- fonduri externe rambursabile – împrumuturi externe de la BIRD, destinate finanţării unităţilor de management al proiectului Modernizarea sistemului de informare şi cunoaştere în Agricultură şi proiectului Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de irigaţii – 90,89 mil. lei (0,02% din PIB).

Destinaţia finanţării

Fondurile bugetare pentru 2010 au următoarea destinaţie:

- funcţionarea instituţională (cheltuieli de personal, întreţinere şi funcţionare, inclusiv cheltuieli de investiţii) – 962,1 mil lei;
- ajutoarele de stat acordate producătorilor agricoli, inclusiv finanţarea programului de stimulare a exportului şi a despăgubirilor acordate în caz de calamităţi naturale – 2.036,5 mil. lei;
- finanţarea, cofinanţarea şi prefinanţarea, precum şi decontarea cheltuielilor neeligibile aferente formelor de sprijin acordate producătorilor agricoli în anul 2010 din fondurile comunitare FEGA, FEADR şi nFEP – 5.614,3 mil. lei;
- finanţarea activităţii de cercetare, inclusiv a programului de cercetare sectorială – 145,0 mil. lei;
- finanţarea de proiecte din fonduri externe rambursabile (UMP Irigaţii şi UMP Makis) – 90,9 mil. lei;
- finanţarea rentei viagere aferente anului 2009 – 83,0 mil. lei;
- investiţii pentru modernizarea infrastucturii sistemelor de irigaţii – 90,0 mil. lei;
- finanţarea funcţionării şi dezvoltării sistemului antigrindină, inclusiv fonduri destinate prevenirii inundaţiilor – 21,4 mil. lei;
- finanţarea lucrărilor de redare în circuitul agricol a terenurilor degradate şi poluate – 16,3 mil. lei;
- alte acţiuni (dobânzi la credite externe, comisioane bancare, cotizaţii internaţionale) – 28,2 mil. lei.

Programul Fermierul

Anul acesta, Programul Fermierul are prevăzute 222,299 mil. lei pentru stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, FEADR, prin preluarea riscului de creditare de către:

- fondurile de garantare (Legea nr. 218/2005) şi garantarea Măsurii 322 din PNDR, finanţare beneficiari publici – 82,341 mil. lei;

- OUG nr. 59/2006 (SAPARD românesc) -139,958 mil. lei.

Restanţe din 2009

Din cele circa 3,4 miliarde de lei angajamente ale anului 2009, bugetul pe anul 2009 nu a acoperit decât aproximativ 1,59 de miliarde de lei. Diferenţa de 1,81 miliarde lei este acoperită din bugetul aprobat MADR pe anul 2010.

Sectorul zootehnic urmează să încaseze 1.056,53 mil. lei.
În sectorul vegetal au rămas neachitaţi 500,63 mil. lei.
Sectorul irigaţii mai are de încasat 112,00 mil. lei.

 Traian DOBRE

Fondurile europene şi ajutoarele de stat au dus la mărirea numărului de firme în agricultură. Conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), societăţile înregistrate la această categorie au crescut cu 40% faţă de anul 2008. Astfel, în primele 11 luni ale anului 2009, au apărut 13.500 de firme, cu 4.000 mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului anterior.

Una dintre explicaţiile posibile asupra acestui fenomen ne-a fost dată de Adrian Rădulescu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În opinia sa, tinerii care beneficiază de unele facilităţi au preluat afacerile neînregistrate ale familiei şi le-au înscris pe numele lor.

Totodată, fermierii au avut nevoie să înfiinţeze unităţi juridice pentru a avea acces la ajutoarele de stat. În cazul acestora, potrivit noii legislaţii, beneficiarii sunt numai persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau familiale, constituite în conformitate cu OUG nr. 44/2008, şi persoanele juridice. De exemplu, despăgubirile se acordă numai în baza unui bilanţ contabil, pe media ultimilor trei ani contabilizaţi.

Datele existente la ONRC mai arată că, la nivelul întregii economii, ponderea societăţilor noi din agricultură reprezintă 12,35% din total în 2009, faţă de numai 7,02% în 2008.

În ciuda creşterii semnificative, economiştii din domeniul agricol consideră că firmele înfiinţate anul trecut vor ajuta economia abia începând cu 2011. Motivul ar fi că, în acest an, vor obţine primele producţii înregistrate şi abia peste încă un an vor plăti primele impozite care vor ajunge la bugetul de stat. În cazul fermelor viticole şi pomicole, perioada va fi mai lungă, de cel puţin 3-4 ani, pentru că numai atunci vor intra pe rod.

Traian DOBRE