Agro BUSINESS

A apărut în media un interviu al domnului comisar european Dacian Cioloş referitor la organismele modificate genetic. Domnul comisar, oficialitate importantă în structurile europene, adoptă o poziţie în totală contradicţie cu eforturile depuse de reprezentanţii majorităţii agricultorilor români, de Ministerul Agriculturii din România şi de comisiile pentru agricultură ale Parlamentului României, privind la reintroducerea în cultură a plantelor modificate genetic în România. Majoritatea instituţiilor statului, cu excepţia Ministerului Mediului, care nu pare a fi instituţie a statului român, apreciază că interzicerea, în 2006, de a cultiva soia modificată genetic a fost o gravă eroare, care a păgubit atât fermierii, cât şi statul român cu valori importante, evaluate la un miliard de euro anual.

 O poziţie confuză şi neprincipială

Aprecierile domnului comisar, chiar dacă sunt personale, prin faptul că le-a dat publicităţii au alimentat speculaţiile total nejustificate ale unor „ecologişti“ cu o pregătire incertă în domeniu. Poziţia domniei sale, de înalt demnitar european, propus şi susţinut şi de agricultorii români, are în cazul de faţă un impact nefast asupra majorităţii consumatorilor ale căror cunoştinţe în domeniu sunt extrem de reduse. Neîncrederea consumatorului apare în mare parte în urma unor asemenea luări de poziţie, exprimate de la un nivel creditat cu mult discernământ. Niciodată adepţii OMG nu au avut poziţii de excludere a culturilor convenţionale, iar dacă principiile europene, al libertăţii de opţiune şi coexistenţei, nu sunt doar simple teorii, poziţia domnului comisar, înalt demnitar european, devine neprincipială şi periculoasă. De altfel, chiar în intervenţia sa, domnul comisar se contrazice când se referă la importurile de soia modificată genetic şi devine chiar confuz când apreciază că acestea trebuie „tranşate de consumatori“.

O revenire necesară

România trebuie să tranşeze, în cel mai scurt timp, propria atitudine referitoare la culturile modificate genetic, în baza concluziilor ştiinţifice, şi nu a speculaţiilor celor fără viziune privind soarta omenirii. Cu fiecare an pierdut, România pierde din startul viitorului. Nu avem pretenţia că OMG reprezintă singura „soluţie salvatoare pentru agricultura europeană şi pentru agricultura din România“, dar pentru moment reprezintă o speranţă pentru preconizata criză alimentară. Şi dl comisar, şi alţi demnitari responsabili de soarta viitoare a umanităţii trebuie să definească soluţii viabile, nu numai să contreze soluţii deja definite. Orice persoană este liberă să opteze cu privire la propria conduită dar, aflându-se într-o asemenea demnitate, dictează, prin atitudini de acest gen, direcţii nesigure, periculoase.

Asociaţia Producătorilor Agricoli Brăila atenţionează, cu tot respectul, asupra influenţei extrem de periculoase a poziţiei dlui comisar şi îi solicită de urgenţă o revenire publică asupra poziţiei sale. În această situaţie, îl asigurăm pe domnul comisar că majoritatea agricultorilor români îi vor rămâne loiali în demersurile sale privind noile politici agricole europene.

APA Brăila

Primele plante transgenice au fost create în SUA, în anul 1983. După 11 ani, tot în SUA, a fost aprobată comercializarea primului aliment transgenic, tomata cu procesul de coacere modificat, creată prin blocarea unei enzime implicate în maturarea fructelor. De atunci, producţia şi consumul alimentelor modificate genetic au crescut treptat. În anul 2009 era aprobată cultivarea plantelor transgenice în 25 de ţări. La nivel global, 14 milioane de fermieri cultivau plante transgenice pe 134 milioane de hectare. Se poate vorbi deja de o istorie a producerii şi consumului plantelor modificate genetic. O istorie care nu consemnează niciun incident.

Oameni din peste 50 de ţări consumă produse care derivă direct din plante transgenice sau care conţin ingrediente derivate din astfel de plante. Sunt în drum spre piaţă plante transgenice cu toleranţă crescută faţă de temperaturi extreme şi secetă, cu rezistenţă faţă de factorii biotici, cu productivitate şi stabilitate îmbunătăţite.

Impactul global

Impactul global estimat după prima decadă de cultivare a plantelor transgenice constă în creşteri ale productivităţii cuprinse între 5-50% şi în obţinerea unui venit net global de 34 miliarde $. Demn de menţionat este faptul că 90% din fermierii beneficiari fac parte din categoria celor săraci, care au reuşit să transforme agricultura de subzistenţă pe care o practicau într-o agricultură performantă, cu consecinţe asupra ridicării standardului lor de viaţă.

A fost realizat un număr foarte mare de studii referitoare la impactul plantelor transgenice asupra mediului şi sănătăţii şi nu au fost raportate efecte dăunătoare care depăşesc impactul negativ al agriculturii „convenţionale“ asupra mediului.

Cu gândul la generaţiile viitoare

„În ultimul deceniu, am fost martorii succesului biotehnologiei agricole. Această tehnologie ajută fermierii de pretutindeni să mărească productivitatea, reducând, în acelaşi timp, consumul de pesticide şi eroziunea solului. Beneficiile şi siguranţa biotehnologiei au fost dovedite în ultimii 10 ani în ţări în care trăieşte mai mult de jumătate din populaţia Planetei. Ceea ce ne trebuie este curajul liderilor politici din acele ţări în care fermierii nu au la dispoziţie decât mijloace tradiţionale, mai puţin eficiente. Revoluţia Verde şi, acum, biotehnologiile agricole contribuie la acoperirea cererii crescânde de hrană, conservând în acelaşi timp mediul pentru generaţiile viitoare.“ Norman Borlaug (1914-2009), Părintele Revoluţiei Verzi, laureat al Premiului Nobel pentru Pace

Interzicerea fără nicio bază ştiinţifică a utilizării plantelor transgenice în agricultura europeană privează fermierii de dreptul de a alege ceea ce doresc să cultive, reduce competitivitatea Uniunii Europene pe piaţa globală şi sugerează că ar fi mai bine ca noile tehnologii să fie evitate. Este o moştenire periculoasă pentru generaţiile viitoare.

Prof. univ. dr. Gheorghe SIN,
Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“

Cristina Cionga

Este pentru a doua oară de când Asociaţia AgroBioTechRom organizează o manifestare ştiinţifică de referinţă în materie de genetică agricolă. Timp de trei zile, la Staţiunea de Cercetări din Lovrin, cei mai de seamă oameni de ştiinţă în materie de biotehnologii agricole din România vor dezbate noile realizări obţinute pe plan mondial într-un domeniu care aparţine doar elitelor supreme. Organizatorii vor expune pe cea mai mare platformă industrială biotehnologică de la Lovrin tot ce a realizat mai nou ştiinţa genetică mondială, dar şi rezultatele experimentărilor din acest domeniu în România ultimilor 10 ani. Trebuie făcută totuşi precizarea că în acest răstimp România s-a aflat într-un embargo european total.

Datele problemei par a se schimba radical în acest moment, Când Parlamentul şi Comisia Europeană, sub presiunea extraordinară a fermierilor, s-au văzut obligate să-şi revizuiască substanţial atitudinea faţă de adoptarea celui mai mare progres ştiinţific al zilelor noastre.

Aceste modificări de substanţă în politica de asimilare şi extindere a plantelor transgenice vor fi dezbătute la Lovrin, prin participarea celor mai mari valori naţionale în materie de genetică agricolă. Cei interesaţi sunt aşteptaţi pe Platforma Industrială Biotehnologică a Staţiunii de Cercetări Agricole din Lovrin, unde, în perioada 27-29 august, vor fi prezentate ultimele noutăţi în materie.

Field Day-ul desfăşurat la Măicăneşti, în judeţul Vrancea, a evidenţiat eficacitatea simbiozei între o tehnologie performantă şi o genetică de valoare, oferite de NaturEVO, respectiv Biocrop, reprezentant exclusiv al companiei germane DSV în România.

Defăşurat pe domeniul Avicola Focşani, Field Day-ul NaturEVO a reunit la Măicăneşti, aproximativ cincizeci de participanţi. Evenimentul a fost deschis de directorul general al NaturEVO, Ioan Enoiu, care a expus esenţa parteneriatului cu Biocrop, reprezentant exclusiv DSV.

„V-am invitat astăzi aici să vedeţi un parteneriat de valoare. Suntem într-un lot demonstrativ de rapiţă cu hibrizi de la firma DSV. Noi am început să dezvoltăm cu Biocropul o colaborare foarte fructuoasă în care dumnealor vin cu o genetică de o valoare deosebită, iar Naturevo vine cu tehnologiile care sunt adaptate pentru condiţiile din România

Sloganul nostru nou este «Noi ne bazăm pe cunoaştere»“, a precizat Ioan Enoiu.

Evenimentul în câmp a continuat cu prezentarea de către Mihai Moraru, director marketing & comercial Biocrop, a şase seminţe hibrid de rapiţă DSV, după care Gheorghe Preda, şeful sectorului agricol de la Avicola Focşani, a prezentat tehnologia utilizată pentru cultura de rapiţă pe suprafaţa cultivată cu respectivii hibrizi.

„Nu ne oprim aici“

În finalul „Field Day-ului“ de la Măicăneşti, directorul de marketing al NaturEVO, Rodica Zidaru, a conturat pentru Lumea Satului câteva dintre proiectele imediate ale firmei pe care o reprezintă:

„Nu ne oprim aici. Avem şi partea de horticultură, loturi demonstrative în care urmărim acţiunea şi eficienţa unor produse nou apărute în piaţă pe care le-am inclus în programele noastre de combatere integrată pe care le intitulăm FLEXITECHagro. La cereale păioase şi la porumb am încercat să probăm noi hibrizi MTI de la producătorul Dow, ale căror rezultate le vom urmări în perioada următoare. Având în vedere că suntem distribuitori atât de pesticide, cât şi de seminţe, mergem pe ideea de parteneriat cu furnizorii noştri, în acest caz furnizorul de seminţe DSV, reprezentat în România de Biocrop. Rămânem la convingerea că o sămânţă performantă solicită o tehnologie pe măsură şi atunci calitatea seminţei nu poate fi pusă în valoare decât utilizând un program tehnologic performant care se numeşte FLEXITECHagro.“

„Noi trebuie să facem o tehnologie echilibrată. Niciun hibrid nu va da producţie dacă nu aplicaţi tehnologia corectă. Foarte importante sunt şi pregătirea solului, utilizarea raţională a fertilizanţilor, nutriţia echilibrată. Uitaţi-vă foarte mult la calitate“ – Ioan Enoiu, director general NaturEVO.

La rândul său, Mihai Moraru, director marketing & comercial, a precizat că Biocrop vizează, pentru perioada imediat următoare, organizarea altor manifestări de gen. „Vizăm organizarea unui eveniment similar la Brăila, unde sperăm să putem şi recolta. Oricum, sunt mulţumit că ceea ce ne-am propus pentru Field Day-ul de la Măicăneşti am realizat în mare parte.“

Camelia MOISE

Conservarea resurselor genetice ale animalelor aflate în stare critică, în pericol de dispariţie sau vulnerabile poate aduce fermierilor un ajutor financiar substanțial, în perioada 2010-2013. Valoarea totală a sprijinului este estimată la 35 milioane de lei. Aceste date apar într-un proiect de Hotărâre de Guvern, pregătit de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Fondurile vor fi alocate prin Programul naţional privind conservarea şi utilizarea resurselor genetice animale în stare critică, în pericol de dispariţie. Aproximativ 31,6 milioane de lei din suma totală prevăzută pe această schemă de ajutor de stat reprezintă sprijin direct către fermieri.

Valoarea totală este defalcată pe cei patru ani, fiind în creștere în fiecare an. În 2010 se acordă fermierilor şapte milioane de lei, în 2011 vor fi 7,4 milioane de lei, în 2012 nu mai puțin de 8,2 milioane de lei şi nouă milioane de lei în 2013.

Proiectul vizează acele rase sau linii de animale de fermă, indigene sau străine, cu valoare actuală sau potenţială, precum și conservarea materialului genetic al animalelor în ecosistemul natural, menţinerea şi recuperarea populaţiilor.

 (T.D.)