Agro BUSINESS

Din capul locului trebuie precizat că autorul articolului de faţă îşi bazează analiza pe datele statistice furnizate de institutele de prognoză în cursul lunii mai. Se pare că de atunci şi până acum datele s-au mai îmbunătăţit şi, în mod normal, nu ar trebui să ne îngrijorăm atât de tare.

În Europa au căzut cantităţi mici de precipitaţii, ceea ce a afectat majoritatea culturilor de grâu şi orz mai ales din ţările vest-europene. Din această cauză se estimează că producţia mondială de cereale va scădea în luna mai cu 5,1 milioane de tone.

Producţia europeană de grâu înregistrează cea mai mare scădere, de 3,7 milioane de tone, ajungând la 131,5 milioane de tone. Producţia europeană de orz, a scăzut cu 0,3 milioane de tone, în luna mai fiind cifrată la 54,2 milioane de tone. De asemenea, producţia de porumb a scăzut cu 0,4 milioane de tone, în luna mai ajungând la 59,1 milioane de tone, comparativ cu 54,9 milioane de tone înregistrate în aceeaşi perioadă a anului de piaţă anterior.

Producţia totală de cereale, în Uniunea Europeană, a crescut cu 0,4 milioane de tone în luna mai faţă de luna aprilie, ajungând la 274 milioane de tone (producţia totală din anul anterior de piaţă a fost de 291,7 milioane de tone). Acest fapt se datorează scăderii producţiei de grâu care a ajuns la 126,4 milioane de tone (faţă de producţia anului trecut cifrată la 129,1 milioane de tone).

Producerea furajelor

Producţia de furaje pentru animale a crescut cu 0,4 milioane de tone în luna mai, fiind estimată la 137,9 milioane de tone. Consumul de cereale estimat este în creştere cu 1 milion de tone în luna mai, dar rămâne mai mic decât cel înregistrat în anul de piaţă 2009/2010.

Balanţa mondială a grâului

Cererea internă a crescut cu 0,4 milioane tone, iar exporturile de grâu la nivel mondial au scăzut în această lună cu 0,3 milioane tone, ajungând la 19,1 milioane tone. Stocul UE, la 30 iunie 2011, rămâne la un nivel similar cu cel de luna trecută, între 8,5 milioane tone şi 9 milioane tone, fiind cu 2 milioane tone mai mic decât stocul minim necesar. Situaţia rămâne destul de tensionată în Franţa, Marea Britanie, Europa Centrală (Ungaria şi Polonia) şi Europa de Sud-Est (România şi Bulgaria).

Cererea de grâu pentru consum uman şi producerea de furaje vor creşte faţă de 2010/2011, în principal şi ca urmare a cererii în creştere venite din partea sectorului de producere a biocombustibililor.

Tranzacţiile comerciale

- Comerţul cu grâu intra-UE va creşte în 2011/2012 datorită unei cereri interne mai mari.

- Se estimează că în iulie 2011 stocul mondial de grâu va fi cu 20 milioane tone mai mic decât la începutul anului.

- Producţia mondială de grâu este estimată în creştere, însă această estimare va fi influenţată de seceta din UE şi de întârzierea semănatului în SUA.

- Cererea mondială de grâu este estimată la 690 milioane tone (în creştere) datorită creşterii utilizării grâului pentru hrana animalelor în defavoarea porumbului; în consecinţă, stocurile la sfârşitul anului de piaţă 2011/2012 vor fi mai mici.

- Comerţul cu grâu în 2011/2012 va fi mai mare datorită estimărilor de producţii scăzute din Orientul Mijlociu şi a cererii crescute de furaje din sectorul creşterii animalelor din Asia.

- Preţul grâului va rămâne momentan scăzut în UE datorită exporturilor prognozate ale Rusiei şi Ucrainei.

Producţia de orz

În luna mai s-au înregistrat mici schimbări pentru producţia, importurile şi exporturile de orz. Cererea de orz pentru consum uman şi utilizare industrială a scăzut şi a crescut cererea pentru folosirea acestuia ca hrană pentru animale.

Producţia de orz în anul de piaţă 2011/2012 este în scădere cu 0,3 milioane de tone în această lună, fiind cifrată la 54,2 milioane de tone.

Cererea de orz pentru consum uman şi utilizare industrială ar trebui să crească la 11,4 milioane de tone datorită creşterii utilizării acestuia pentru producţia de bioetanol.

Cererea de orz pentru hrana animalelor va scădea cu 1,7 milioane de tone în anul de piaţă 2011/2012, ajungând la 39,1 milioane de tone, deoarece orzul este mai puţin căutat în acest domeniu decât celelalte cereale (de exemplu grâu, porumb)

Comerţul cu orz la nivel european va scădea la valoarea înregistrată în anul de piaţă 2010/2011, iar la nivel mondial va stagna în jurul a 14,7 milioane de tone.

Exporturile de orz la nivel mondial sunt de 3 milioane de tone, în scădere faţă de anul anterior de piaţă.

Producţia de porumb

Se estimează că recolta de porumb a UE în anul 2011 va fi mai mare decât cea din 2010 (+4,2 milioane de tone, ajungând la 59,1 milioane de tone).

Importurile de porumb din ţări terţe vor scădea cu 2 milioane de tone, ajungând la 4,85 milioane de tone.

Cererea internă de porumb în UE are tendinţe de creştere (+ 2,7 milioane de tone, în comparaţie cu ceea ce s-a întâmplat în anul de piaţă 2010/2011).

Cererea de porumb în sectorul de creşterea animalelor va creşte cu 2,4 milioane de tone.

Cererea de porumb pentru consum uman şi utilizare industială va creşte cu 0,3 milioane de tone. În schimb, stocul european de porumb va scădea cu un milion de tone pe parcursul anului 2011, ajungând la 5,1 milioane de tone.

Stocul mondial de porumb pe piaţa mondială va creşte cu 6 milioane de tone în 2011/2012 până la valoarea de 115 milioane de tone. Preţul porumbului este în creştere, dar este mai scăzut faţă de cel estimat din recolta viitoare.

Preţuri mondiale de referinţă
(vezi tabel revistă)

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Toate previziunile indicau o recoltă 2010 bogată, în consecinţă fermierii se pregăteau să-şi scadă costul de producţie prin achiziţia de cereale ieftine. Ploile au dejucat însă această perspectivă, iar crescătorii de animale au fost nevoiţi să achiziţioneze cereale la preţuri mult mai mari. Evoluţia a fost halucinantă, au existat majorări zilnice, uneori chiar şi cu 20% a preţului la cereale.

Poate că ploaia a fost cea care a creat o anumită panică printre achizitorii care, fiind sub presiunea contractelor şi a vaselor ce aşteptau în port, au început să supraliciteze, generând această creştere exponenţială a preţurilor. Zootehniştii au fost prinşi în multe din situaţii pe picior greşit, neputând ţine pasul cu un preţ ce se modifica zilnic.

Pe lângă veşnica plată „fără TVA“, o parte din presiunea din piaţă a fost creată de către marii achizitori, cu contracte enorme pentru export. Sunt discuţii că o cantitate semnificativă din producţia de cereale a României a luat deja calea exportului, astfel fenomenul globalizării arătând şi faţa lui mai puţin plăcută. Fapt este că zootehniştii au fost puşi, într-un an cu o recoltă totuşi bună, să importe cereale.

Nu vor fi furaje ieftine

Un lucru a devenit clar pentru crescătorii de porci: în următorul an nu vor avea furaje ieftine! Costul de producţie era singurul factor pe care ei l-ar fi putut influenţa, însă în conjunctura actuală, pentru a supravieţui, singura lor strategie rămâne speranţa că preţul de vânzare a porcului nu va mai scădea şi că sistemul de subvenţionare discutat se va aplica măcar din toamnă. S-a aprobat o HG ce face referire la sprijinul financiar oferit crescătorilor de păsări şi porci pentru asigurarea unor standarde de bunăstare ridicate celor 2 specii, iar după aprobarea comisiilor de specialitate de la Bruxelles şi publicarea ei în MO, legea va putea fi aplicată. Discuţiile au fost ca plata subvenţiilor pentru 2010 să se efectueze din bugetul anului viitor – însă şi aşa ele sunt bine-venite.

„Într-o economie de piaţă doar să produci alimente nu este suficient. Trebuie să depunem eforturi susţinute pentru a explica consumatorilor standardele de calitate pe care agricultura europeană le impune. Programele de acest gen pot ajuta în mod real producătorii noştri în a-şi creşte competitivitatea“, afirmă Dacian Cioloş.

Mutaţii în politica europeană

Un alt exemplu de subvenţionare vine de la o serie de state ce au solicitat bani pentru a promova produsele de origine europeană. Comisia Europeană a aprobat 19 programe în 14 state membre (Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Franţa, Grecia, Italia, Irlanda, Olanda, Polonia, Slovenia, Spania şi UK) pentru a promova şi a oferi informaţii despre produsele agricole în Uniunea Europeană. Bugetul total al programelor, ce vor rula pe o perioadă de 1-3 ani, este de 60,6 milioane euro, din care 30,3 milioane euro (50%) este contribuţia UE. Programele aprobate acoperă produse lactate, carne, fructe, miere, flori, făinuri ş.a. „Produsele fermelor europene sunt unice în calitatea şi diversitatea lor“, a spus Dacian Cioloş, comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Revin în actualitate făinurile animale

Comisia Europeană ia în considerare acceptarea în hrana păsărilor, porcilor şi a peştilor a făinurilor proteice de origine animală. În prezent, această practică este interzisă din cauza encefalopatiei spongiforme bovine, cunoscută şi sub numele de „boala vacii nebune“. Comisia a aprobat propunerea deoarece se consideră că, datorită eforturilor de combatere a bolii „vacii nebune“, numărul de animale afectate de aceasta a scăzut semnificativ. „Suntem aproape de eradicarea bolii în UE“, a spus John Dalli, comisarul pentru Sănătate, adăugând că măsura nu va diminua preocuparea pentru sănătatea consumatorului. „Din 2011, un anumit procent de făinuri animale va putea fi folosit în hrana animalelor, altele decât rumegătoarele“. Este de aşteptat ca iniţiativa Comisiei Europene să fie instalată pentru următorii 5 ani, până în 2015.

Această iniţiativă va crea o alternativă la proteina vegetală ce a cunoscut o majorare semnificativă a preţului din momentul interzicerii folosirii de făinuri animale.

Cătălin LAPUŞTE
Director general Belcrin Development

Disponibilităţile ample şi perspectivele de producţii bune la nivel global au dus la creşterea presiunii asupra preţurilor cerealelor. Cotaţiile, în cazul anumitor exportatori, cum este şi UE, au fost favorizate de creşterea dolarului american în raport cu moneda unică.

Piaţa grâului, per ansamblu, este în scădere, cu un curs mai mic decât cel înregistrat în luna anterioară, achiziţiile au la bază doar „rutina“, culturile de grâu din emisfera nordică având un stadiu de dezvoltare satisfăcător.

Trebuie să subliniem vânzările realizate de UE, de statele din bazinul Mării Negre, precum şi de cele din America de Sud, pentru a scoate în evidenţă competitivitatea acestora în comparaţie cu grâul din America de Nord.

În ultima perioadă a scăzut cantitatea de grâu cu un conţinut ridicat în proteină, stocul de la sfârşitul anului de piaţă fiind mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului de piaţă anterior.

Preţul porumbului pe termen scurt a scăzut ca urmare a întăririi monedei americane în raport cu moneda europeană.

Preţul oleaginoaselor la export a afişat o mare volatilitate, ca urmare a recoltelor bune anunţate de statele producătoare din America de Sud. Situaţia este imputabilă fluctuaţiilor monetare şi evoluţiei pieţei energetice.

Preţul la export al orezului alb din Thailanda a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii doi ani, ca urmare a diminuării interesului cumpărătorilor şi avansării recoltării orezului din zona asiatică.

Taxele de transport maritim pentru cereale şi oleaginoase au fost treptat consolidate, ca un răspuns dat dinamicii navlosirii.

Perspectivele anului de piaţă 2009/10

Balanţa mondială a cerealelor a fost relaxată în luna martie. Au fost înregistrate cele mai bune estimări de producţie a porumbului în emisfera sudică, acestea fiind mai mari cu 2 milioane de tone, ducând producţia mondială de cereale la 1.775,9 milioane de tone.

Consumul mondial de cereale este estimat în creştere cu 1 milion de tone, ajungând la 1.747 milioane de tone, acesta fiind mai mare ca urmare a cererii mai mari venite din partea producătorilor de furaje.

Stocul mondial de cereale, la sfârşitul anului de piaţă 2009/10, este estimat la 394 milioane de tone, acesta fiind mai mare cu 4 milioane de tone faţă de estimarea din luna anterioară şi cu 29 milioane de tone mai mare decât stocul din anul precedent de piaţă.

Perspectivele comerţului cu cereale

Se estimează o producţie mare în cazul tuturor cerealelor pentru anul 2010. Previziunile iniţiale cu privire la suprafeţele semănate ne sugerau o creştere modestă a acestora, însă se constată o creştere a suprafeţelor ce vor fi cultivate cu porumb, în detrimentul suprafeţelor cultivate cu grâu şi orz.

Producţia mondială de grâu este estimată la 657,9 milioane de tone, aceasta fiind mai mică cu 17 milioane de tone comparativ cu producţia de grâu obţinută în anul 2009. Temperaturile ridicate din ultima perioadă au dus la o bună dezvoltare a culturilor de iarnă din majoritatea zonelor din UE, însă vremea rece a dus la întârzierea semănatului grâului de primăvară din CSI şi SUA.

Suprafeţele semănate cu grâu de primăvară în Canada vor fi mai mici decât cele din anul anterior. De ploile căzute în ultima perioadă în China au beneficiat majoritatea culturilor, însă timpul uscat şi foarte cald din nordul Indiei a afectat majoritatea culturilor. Ploile căzute în Orientul Apropiat şi Africa de Nord au dus la ameliorarea perspectivelor de producţie.

Consumul mondial de grâu este în creştere cu 2%, atingând recordul de 655,9 milioane de tone, fiind incluse aici cantităţile utilizate pentru consumul uman, furajarea animalelor şi utilizarea industrială a grâului. O creştere consistentă în utilizarea grâului în furajarea animalelor se aşteaptă în UE, însoţită de asemenea de o cerere mai mare venită din partea producătorilor de etanol.

Stocul mondial de grâu se estimează că va creşte cu 2 milioane de tone, ajungând la 199 milioane de tone, acesta fiind cel mai mare nivel înregistrat în ultimii 9 ani. Creşterea stocului mondial este pusă pe seama stocurilor din China şi India.

Comerţul mondial cu grâu este estimat la 121 milioane de tone, acesta fiind similar cu cel din luna anterioară. Se remarcă o scădere a cantităţilor de grâu de panificaţie importate de statele din Orientul Apropiat, fiind însă compensată de cererea în creştere a statelor din zona Africii de Nord. Disponibilităţile mari de grâu de calitate medie şi inferioară existente în UE vor duce la limitarea importurilor.

Semănatul porumbului în UE şi SUA va fi întârziat ca urmare a menţinerii condiţiilor de vreme rece. Se estimează că suprafaţa mondială cultivată cu porumb va creşte cu 2%, atingând nivelul record de 155,9 milioane de hectare, cu o creştere sensibilă a suprafeţei în SUA, unde porumbul este mult mai rentabil decât grâul de primăvară.

Principalele evenimente de piaţă după 25 februarie 2010

- 26 febr. Turcia: vinde 150.000 t. grâu de panificaţie, 150.000 t grâu dur şi 100.000 t orz;

- 28 febr. Irak: a cumpărat 300.000 tone de grâu pentru panificaţie;

- 1 mar. Ucraina: Ministerul Agriculturii anunţă că semănatul culturilor de primăvară a început cu două săptămâni de întârziere;

- 5 mar. China: Ministerul Agriculturii anunţă că suprafaţa cultivată cu porumb va creşte, în timp ce suprafaţa cultivată cu soia se va diminua;

- Argentina: Ministerul Agriculturii: producţia de porumb este mai bună decât estimarea iniţială, însă ploile pot întârzia recoltatul;

- 10 mar. SUA: USDA anunţă că stocul de porumb va creşte în SUA cu 2 milioane de tone, ajungând la 45,7 milioane de tone; stocul de grâu va creşte cu 0,5 milioane de tone, ajungând la 27,2 milioane de tone, iar stocul de soia va scădea cu 0,5 milioane de tone, ajungând la 38,5 milioane de tone;

- Egipt: GASC – a cumpărat 120.000 tone de grâu din Rusia şi Franţa;

- 11 mar. Kazakstan: suprafaţa semănată cu cereale va creşte cu 3% comparativ cu suprafaţa din anul anterior;

- 16 mar. Coreea de Sud: a cumpărat 110.000 tone de grâu furajer şi 55.000 tone de porumb;

- 17 mar. Algeria: a cumpărat 300.000 tone de grâu de panificaţie din UE;

- 18 mar. Tunisia: a cumpărat 50.000 tone de orz şi 25.000 tone de grâu de panificaţie;

- India: nu renunţă la interdicţia de a exporta grâu;

- Algeria: anunţă un excedent exportabil de 300.000 tone de orz;

- 19 mar. Bangladesh: cumpăra 100.000 tone de grâu din bazinul Mării Negre;

- 23 mar. Coreea de Sud: cumpăra 165.900 tone de porumb furajer din SUA şi America Latină; Ucraina: timpul rece a afectat cerealele de iarnă conform previziunilor UkrAgroConsult;

- 24 mar. Filipine: cumpăra 50.000 tone de grâu furajer din Marea Britanie.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU