Agro BUSINESS

Proiectele finanţate prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR), aduc până în acest moment în economie peste 4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă mai mult de 40% din totalul fondurilor disponibile pentru dezvoltare rurală.

Dotarea cu maşini agricole, o prioritate

Rezultatele de până în acest moment arată că, în ceea ce priveşte modernizarea exploataţiilor agricole (Măsura 121), finanţările europene au vizat în principal culturile de câmp, mai precis achiziţionarea de utilaje specifice. Astfel, 1.064 de proiecte de investiţii, pentru care APDRP a semnat deja contractele de finanţare, au ca scop dotarea cu maşini agricole.
Alte proiecte au în vedere investiţii în creşterea porcilor, păsărilor sau bovinelor, principalele achiziţii fiind direcţionate spre construcţia de clădiri. Este vorba despre aproximativ 300 de proiecte.

Un lucru îmbucurător în finanţarea proiectelor de investiţii în agricultură îl reprezintă ponderea din ce în ce mai mare a producţiei ecologice. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit finanţează peste 260 de proiecte de investiţii care sunt axate pe agricultură ecologică.

Investiţii semnificative în industrie alimentară şi turism rural

În ceea ce priveşte creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere (Măsura 123 împreună cu Schemele de ajutor de Stat aferente), majoritatea investiţiilor s-au concentrat pe industria alimentară (709 proiecte), procesarea produselor silvice, atrăgând 135 de beneficiari. În industria alimentară APDRP a contractat şi 39 de proiecte care vizează procesarea BIO a produselor agricole.

Dacă ne referim la tipurile de beneficiari care au accesat Măsura 123, putem spune că majoritatea covârşitoare este reprezentată de microîntreprinderi, aproximativ 714.

O situaţie la fel de bună se constată şi în ceea ce priveşte diversificarea economiei rurale. Astfel, prin Măsura 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi, au fost finanţate 2.157 de noi microîntreprinderi, cu alte cuvinte, noi agenţi economici care să contribuie la dezvoltarea directă a economiei locale. Valoarea totală a tuturor acestor proiecte este de 125,56 milioane de euro.

Deşi nu a mai avut interesul uriaş din perioada Programului SAPARD, proiectele de investiţii în turismul rural (Măsura 313) constituie un domeniu care a atras finanţări de 379 milioane de euro prin 921 de proiecte contractate. Dintre acestea, peste 720 au solicitat fonduri nerambursabile pentru construcţia sau modernizarea de structuri turistice de cazare, alimentaţie publică şi agrement. Valoarea totală a investiţiilor este de 337 milioane de euro. Alte proiecte au propus înfiinţarea în zonele rurale de centre de informare turistică, prevăzute cu toate echipamentele necesare, inclusiv cu personal de specialitate.

Peste 1,14 miliarde de euro sunt angajate în investiţiile pentru renovarea şi dezvoltarea satelor (Măsura 322), fiind vorba de 369 de proiecte. Cu toate acestea, comunele beneficiare în mod real de banii europeni pentru infrastructură rurală sunt în număr de 390. Alocarea acestei Măsuri a fost epuizată încă de la primele licitaţii de proiecte.

Măsura 112, un real succes

Anul trecut, tinerii fermieri au depus 4.083 de proiecte pentru a obţine finanţare nerambursabilă prin Măsura 112, dintre care 3.500 au fost evaluate ca fiind eligibile. Valoarea nerambursabilă a acestora este de 71,6 milioane de euro.
Cele mai accesate domenii de investiţii au fost pentru apicultură şi ferme vegetale, pentru creşterea animalelor, exploataţii horticole şi modernizări ale fermelor.

Din anul 2008, când a fost lansată prima sesiune pe Măsura 112, au fost depuse 10.678 de cereri de finanţare, în valoare de peste 221 milioane de euro. Alocarea totală pentru Instalarea tinerilor fermieri, până la finalul perioadei de implementare, respectiv 2013, se ridică la 337,22 milioane de euro, din care APDRP a efectuat deja plăţi de 74,23 milioane de euro.

Concurenţă acerbă pentru obţinerea finanţării

Acestea sunt datele statistice ale implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în România până în acest moment, procesul de contractare de noi proiecte fiind în plină desfăşurare.

„Rezultatele de până acum arată contribuţia majoră pe care fondurile europene derulate de APDRP o au în economia rurală. Putem spune că se aduce un aport semnificativ la progresul mediului rural românesc. Cred că nu mai există vreo comună în care să nu fie o investiţie publică sau privată pe care să nu o sprijinim.

Nu mai sunt mulţi bani disponibili, aşa că sfatul meu pentru toţi cei interesaţi este acela de a demara cât mai repede demersurile pentru alcătuirea proiectelor. În contextul unei concurenţe acerbe pentru obţinerea finanţării, APDRP va selecta doar cele mai bune şi viabile proiecte“, a precizat Mihai Gavril Vădan, directorul general al Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

De la demararea PNDR în anul 2008, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a gestionat 95.694 de cereri de finanţare, în valoare de peste 15,26 miliarde de euro.

Până la această dată, au fost selectate spre finanţare 48.073 de proiecte în sumă de 4,58 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o angajare de 47% a fondurilor disponibile prin PNDR.

Realizările anului trecut

În cursul anului 2011 APDRP a efectuat plăți către beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) în valoare de 1,56 miliarde de euro.

Din această sumă, 902 milioane de euro reprezintă plăți pentru beneficiarii măsurilor de investiții derulate de APDRP, iar restul plăți efectuate către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură în baza măsurilor delegate.
Astfel, de la începutul derulării PNDR au fost plătite efectiv 3,35 miliarde de euro.

Pe lângă această sumă, România a absorbit şi 561 milioane de euro, fonduri care reprezintă avansul acordat de Comisia Europeană în momentul demarării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Valeriu Tabără a declarat că, în trimestrul al treilea al anului 2011, MADR a accesat din fonduri europene aproximativ 657,7 milioane de euro, dintre care 536 milioane de euro din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR), alte 120 milioane de euro din FEGA şi aproximativ 1,7 milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit (FEP).

Ministrul de resort a adăugat că, la banii aprobaţi acum, pe lângă 241 milioane de euro folosiţi până la sfârşitul lunii octombrie, se alocă încă 400 milioane de euro pentru Axa II, pe măsurile de Agromediu, în trimestrul al IV-lea. „Accentuez ceea ce spuneam, şi anume că una dintre ţintele noastre este ca banii să ajungă la fermieri în momentul în care au nevoie. Acesta a fost şi succesul din acest an pentru campania de primăvară şi pentru cea de toamnă.

Precizez că am vrea să continuăm absorbţia de fonduri europene. Suntem unul dintre ministerele care au absorbit o sumă mare de bani şi aş vrea să vă dau un element de reper. Cred că, la sfârşitul lunii ianuarie, vom avea peste 5 miliarde de euro absorbiţi din fondurile europene“, a declarat Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la terminarea şedinţei de Guvern.

La Departamentul de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ de la Iaşi s-a desfăşurat o amplă dezbatere cu tema „Agricultura – bani europeni pentru o afacere de viitor“, la care au participat deputatul Adrian Rădulescu, Mihai Lungu, om de afaceri, Cristian Şurubaru, expert pe afaceri instituţionale europene, fermieri, numeroşi studenţi. Discuţiile au vizat modalitatea de trecere de la agricultura de subzistenţă la cea de piaţă, atragerea tinerilor în activităţile din agricultură, cooperativele – o soluţie posibilă de dezvoltare a agriculturii româneşti şi, nu în ultimul rând, accesarea şi utilizarea fondurilor europene.

Pasul uriaş de la subzistenţă la performanţă

A existat părerea entuziastă potrivit căreia – a subliniat deputatul Adrian Rădulescu –, odată trecută la economia de piaţă şi având la dispoziţie şi fonduri europene, agricultura se va organiza, vor apărea ferme, se vor construi depozite, marketingul va deveni o practică curentă etc, or viaţa a demonstrat că toate acestea s-au dovedit doar vise, mai ales că asocierea ca formă de organizare cunoscută de peste o sută de ani în Europa este în continuare privită cu suspiciune de majoritatea fermierilor români. Se uită, de asemenea, că performanţele obţinute în agricultura ţărilor dezvoltate au fost posibile doar prin implicarea statului atât în conservarea terenurilor cât şi în reindustrializarea agriculturii care presupune un mare efort financiar. Degeaba vorbim despre potenţialul României că poate hrăni 80 milioane de oameni atât timp cât nu avem o piaţă de desfacere. Mai elocvent este faptul că oamenii stau zile întregi pe marginea şoselelor aşteptând să le cumpere cineva marfa cu preţuri care, de regulă, abia le acoperă cheltuielile. Aşa stând lucrurile, care este rostul Ministerului Agriculturii şi al organelor din subordine?

Tinerii, din nou acasă

„Nu o dată mergând prin sate, a subliniat un participant, profesorul Ion Mitrache, am constatat eforturile îndreptate în direcţia modernizării localităţilor: asfalt, apă curentă, canalizare. Mă întreb însă pentru ce cheltuim aceşti bani, de vreme ce pe o uliţă se mai află doar ici-colo câte o familie de tineri? Cum trebuie repopulate satele cu familii tinere care să valorifice această bogăţie, pământul? Răspunsul este unul singur: programe care să-l determine pe tânăr să nu mai plece la cules de căpşune sau portocale, ci să rămână în sat. Dar pentru aceasta e nevoie de cointeresare, or ceea ce oferă statul tinerilor prin programele pentru care s-a făcut atâta caz este total insuficient.“

Există în România societăţi sau asociaţii agricole puternice unde se lucrează la standarde europene ce utilizează doar 12 la sută din suprafaţa agricolă totală, restul cuprinzând micile gospodării unde se practică aşa-zisa agricultură socială. Aici trebuie intervenit astfel încât agricultura să poată produce mai mult şi, mai ales, să-şi poată vinde produsele, nu la marginea drumului. Din păcate însă trebuie să sperăm că, în afară de iureşul de vorbe, nu s-a făcut nimic în această direcţie.

Bani europeni pe apa sâmbetei

„În ultimii 20 de ani, a subliniat Mihai Lungu, om de afaceri şi fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, România n-a avut plan de perspectivă nici într-un domeniu şi deci nici în agricultură. Vorbim de bani europeni, eu vă pot spune că ne-am bătut joc de aceştia. Cum se explică faptul că aproape jumătate din investiţiile făcute pe bani europeni, prin fonduri SAPARD, sunt în faliment? S-au construit cu bani europeni, ca să dau un exemplu, abatoare cu o capacitate de 500-600 de capete de porci zilnic. Ele dau faliment pentru că în România funcţionează «abatoarele de garaj», unde se sacrifică 50-60 de porci pe zi, dar care au uriaşul avantaj că lucrează la negru. Şi chiar dacă ar funcţiona abatoarele construite cu bani europeni n-ar putea concura pe piaţa comună cu cele unde se sacrifică 5-6,000 de porci zilnic.“

Pentru unii mumă, pentru alţii …

S-a ridicat, de asemenea, problema discriminării care se practică în cadrul Uniunii Europene. Dacă în Danemarca, de exemplu, subvenţiile asigură circa 40 la sută din cheltuieli la unitatea de suprafaţă, în România fermierul primeşte doar 10 la sută.

Mulţi dintre cei prezenţi au ridicat probleme legate de formularistica greoaie, de birocraţia omniprezentă în accesarea fondurilor europene, de relaţiile cu băncile.

„Aş fi vrut ca la această discuţie să participe mai mulţi oameni ai satului, a spus Ion Axinte din Flămânzi – Botoşani, care să vă spună câte întâmpină atunci când se adresează bancherilor pentru un credit, trecând peste obtuzitatea funcţionarilor de la care, în sfârşit, au reuşit să primească aprobările necesare pentru un proiect.“

„E firesc, a intervenit Adrian Rădulescu, de vreme ce cel mai bun client al băncilor este statul, astfel încât bancherul nu mai este interesat să-şi complice existenţa cu un împrumut pentru un fermier oarecare.“

Dezbaterea a constituit un bun prilej pentru a evidenţia încă o dată problemele cu care se confruntă agricultura românească prin încercarea de a moderniza spaţiul rural şi deblocarea potenţialului său economic, prin reformarea profundă a structurii exploataţiilor agricole, dar şi prin simplificarea şi ameliorarea managementului fondurilor destinate agriculturii.

Nu s-au dat, fireşte, soluţii, acestea urmând să vină din partea celor care diriguiesc treburile ţării.

Stelian CIOCOIU

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a semnat cu beneficiarii fondurilor europene nerambursabile, până în acest moment, peste 33.000 contracte de finanţare în valoare de peste 4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de utilizare a sumelor alocate României prin PNDR de aproximativ 60%.

Din cele peste 33.000 de proiecte pentru care s-au semnat contracte de finanţare, aproximativ 2.000 de proiecte sunt în întregime finalizate, iar restul se află în diferite etape de implementare. Valoarea contractată a tuturor proiectelor finalizate depăşeşte 374 milioane de euro.

Interes pentru modernizarea exploataţiilor agricole

Cele mai multe proiecte finalizate (959 de proiecte) sunt pentru „Modernizarea exploataţiilor agricole“ (Măsura 121).

Pentru aceste proiecte, APDRP a semnat contracte de finanţare în valoare de peste 202 milioane de euro. Fondurile acordate investiţiilor Măsurii 121 au ca obiectiv creşterea competitivităţii sectorului agricol.

Valoarea cea mai mare a plăţilor efectuate se regăseşte tot la Măsura 121. Astfel, pentru beneficiarii care au depus dosare de plată aferente investiţiilor Măsurii 121, APDRP a făcut plăţi în valoare de peste 276 milioane de euro, această valoare cuprinzând şi plăţile pentru proiectele care nu sunt încă finalizate.

Alte 488 de proiecte au fost finalizate în cadrul Măsurii 312 („Crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor“). Acestea au beneficiat de fonduri nerambursabile în valoare de peste 63,2 milioane de euro. Obiectivul general stabilit pentru Măsura 312 îl reprezintă dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor nonagricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale.

De asemenea, în cadrul Măsurii 123 („Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere“), dar şi a Schemelor de Ajutor de Stat XS 13/2008 şi XS 28/2008 au fost finalizate 227 proiecte de investiţii, pentru care au fost semnate contracte de finanţare în valoare de aproximativ 75 milioane de euro. Măsura 123 are drept scop general obţinerea de noi produse agricole şi forestiere.

Pentru „Instalarea tinerilor fermieri“ (Măsura 112), beneficiarii au finalizat deja 83 de proiecte pentru care au primit aproximativ 1,8 milioane de euro.

Agroturism şi dezvoltare rurală

Beneficiarii Măsurii 313 („Încurajarea activităţilor turistice“) au finalizat 5 proiecte din cele 890 de contracte semnate în valoare de 153 milioane de euro. Valoarea totală a proiectelor finalizate depăşeşte 550 mii de euro.

S-au mai acordat peste 24 milioane de euro beneficiarilor publici pentru 13 proiecte finalizate în cadrul „Renovării şi dezvoltării satelor“ (Măsura 322), fiind semnate contracte de finanţare cu 619 beneficiari, în valoare de 1,53 miliarde de euro.

În acest număr, revenim cu amănunte despre încheierea primului proiect de anvergură, care a vizat informarea fermierilor asupra fondurilor europene nerambursabile, pentru agricultură şi dezvoltarea mediului rural, derulat de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

„Susţinerea financiară din toamnă, achitarea banilor la timp, dar şi lucrările agricole de calitate au contribuit la astfel de producţii. Începem deja preluarea de avansuri pentru lucrările din toamna lui 2011. Eu estimez că vom avea în acest an rezultate excelente pe producţie şi preţuri. Deşi iniţial au existat îndoieli în ceea ce priveşte calitatea, s-au făcut intervenţii, tratamente şi se pare că avem un an fără atacul ploşniţei-cerealelor, principalul factor de diminuare a calităţii panificabile. Consider că România poate livra pe piaţă grâu excepţional pentru panificaţie“, a conchis Valeriu Tabără.

O participare imensă

În cadrul acestui program de informare au fost organizate nouă târguri zonale şi 42 de conferinţe judeţene. Valoarea proiectului s-a ridicat la aproximativ 500.000 de euro, finanţare asigurată integral de Uniunea Europeană. Din aceşti bani s-au plătit acţiunile menţionate, la care s-a adăugat tipărirea de materiale informative.

Ultimul act s-a desfăşurat la Complexul expoziţional Romexpo din Bucureşti şi a constat în susţinerea unei conferinţe şi a unui târg, similare celor care au avut loc în provincie.

„Programul şi-a propus şi s-au realizat întâlniri directe cu fermierii, în cadrul cărora grupuri mici de potenţiali beneficiari au discutat faţă în faţă cu promotorii şi specialiştii noştri. De asemenea, au avut loc târguri regionale de proiecte. Încă nu avem o evidenţă exactă, dar cred că, în total, au fost peste 100.000 de participanţi“ – a declarat Ciprian Octavian Alic, director general adjunct Implementare Tehnică la APDRP, pentru Lumea Satului.

Plăţile efective depăşesc  2,1 miliarde euro

Lucrările conferinţei au fost deschise de Mihai Gavril Vădan, directorul general al APDRP, care a declarat că plăţile efectuate până în prezent au ajuns la 2,119 miliarde de euro, aproape jumătate din valoarea totală a cererilor selectate pentru finanţare.

Însă au fost selectate spre contractare, în vederea dezvoltării mediului rural, cereri de finanţare care însumează 4,4 miliarde de euro. A menţionat că sunt cifre totale, începând din martie 2008, când a demarat Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), şi până astăzi.

În aceeaşi perioadă, numărul total de proiecte depuse pentru măsurile PNDR s-a ridicat la 66.000. Au fost selectate pentru contractare 47.681, fiind eligibile, faţă de care s-au încheiat 30.000 de contracte, care acoperă aproximativ 57% din banii alocaţi. S-a spus că, practic, este vorba de un concurs de proiecte.

Suma totală prevăzută pentru PNDR, în perioada 2007-2013, este de 9,67 de miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, pentru investiţii private şi publice.

40.000 de euro, pentru tinerii fermieri

Ciprian Octavian Alic a prezentat pe larg stadiul implementării PNDR şi progresele înregistrate până la data de 9 iunie 2011. A fost explicată situaţia fiecărei măsuri în parte.

Domnia sa a anunţat că tinerii fermieri care intenţionează să se instaleze în mediul rural vor putea primi, începând cu sfârşitul acestui an, 40.000 de euro din fonduri europene, cu 60% mai mult decât în prezent.

„Comitetul de monitorizare pentru PNDR a decis majorarea sumei alocate pentru proiectele depuse pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri în mediul rural, de la 25.000 de euro în prezent, la 40.000 de euro. Aşteptăm în momentul de faţă aprobarea de la Bruxelles. Estimăm că, în a doua sesiune de depunere de proiecte, care va avea loc în perioada 1-30 noiembrie, fermierii vor primi deja o sumă mai mare“, a declarat Alic.

Conform celor spuse, s-a majorat şi limita minimală pe Măsura 112, de la 10.000 la 12.000 de euro, şi s-au aprobat anumite realocări pe măsurile de mare impact ale PNDR, precum 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi sau 313 – Încurajarea activităţilor turistice.

„Rata de absorbţie a fondurilor europene alocate României pentru dezvoltare rurală va depăşi 60% până în 2013. Motivul ar fi că, deşi contractarea proiectelor se va face până în 2013, când se închide PNDR, plăţile vor putea fi realizate până în anii 2015-2016. Pentru creşterea acestei rate, trebuie să se implice mai mult şi instituţiile bancare şi de garantare, ceea ce ar permite atingerea ţintei privind finanţarea zonei rurale din România cu 8 miliarde de euro“, a afirmat Ciprian Octavian Alic, director general adjunct APDRP.

Evaluări oficiale

Prezent la eveniment, Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a afirmat că, anul acesta, valoarea producţiei vegetale va fi de 10-12 miliarde de euro, dublă faţă de anul trecut.

„Am făcut o evaluare pe baza preţului producţiilor vegetale şi estimez că, în acest an, valoarea producţiei vegetale va depăşi 10 miliarde de euro. Cred că va fi aproape dublă faţă de anul trecut şi nu discut decât de producţia vegetală, nu şi de restul sectoarelor“, a declarat ministrul.

Domnia sa a spus că, în cazul cerealelor, este vorba de o creştere a calităţii şi a producţiilor faţă de anii anteriori. Însă cea mai mare influenţă o au preţurile de valorificare în piaţă, care sunt duble faţă de anii trecuţi.

„Este posibil ca toţi fermierii, cel puţin cei mijlocii, care în ultimii ani au avut pierderi din cauza secetei, să se redreseze în 2011“, a menţionat demnitarul.

În opinia sa, la ora actuală se înregistrează una dintre cele mai bune producţii de orz din ultimii 25 de ani, atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ. În unele zone s-au obţinut 7 t/ha, iar media este de peste 4 t/ha.

De asemenea, ministrul a estimat o producţie bună şi la grâu, chiar dacă în vestul ţării a fost secetă, pentru că producţia din Bărăgan este esenţială şi dictează recolta totală.

Târgul de finanţări

Târgul Naţional al Finanţărilor Europene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală s-a desfăşurat în perioada 23-26 iunie 2011 tot la Romexpo, dar şi în Pavilionul C1.

Au participat 46 de expozanţi, reprezentând firme de consultanţă, ministere, agenţii, agenţi economici şi persoane fizice autorizate, beneficiari din toate regiunile ţării, care au obţinut bani europeni în vederea dezvoltării unei afaceri în mediul rural. De asemenea, au avut standuri Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM şi instituţii bancare reprezentative pentru acordarea creditelor bancare solicitanţilor de fonduri europene.

Persoanele interesate au putut să se informeze direct cu privire la etapele care trebuie parcurse pentru accesarea fondurilor nerambursabile.

Traian DOBRE

Absolvent al UŞAMV „Ion Ionescu de la Brad“ în 1996, inginerul Iulian Moroşan (foto) a urmat aceeaşi cale bătătorită de acum a plecării în străinătate. A lucrat în Germania la o fermă, ca muncitor. „Câştigam bine, îşi aminteşte el, dar era departe de ceea ce visam eu. Aşa că m-am hotărât să mă întorc în ţară“. S-a angajat de data aceasta ca inginer la o societate agricolă până când s-a hotărât, cum se spune, să-şi ia soarta în propriile mâini.

Se vorbeşte şi se scrie mult, şi pe bună dreptate, despre tinerii specialişti care pleacă în patru zări în speranţa unui trai mai bun. E o realitate pe care n-o contestă nimeni, mai ales că, nu de puţine ori, aceştia reuşesc să se impună prin seriozitate şi competenţă. Există însă şi alte exemple care demonstrează că, dacă la calităţile de mai sus se adaugă perseverenţa şi, de ce nu, dragostea de pământul natal, se poate reuşi şi în România. Unul dintre aceste exemple l-am întâlnit în comuna nemţeană Bârgăoani.

Livadă părăsită, repusă pe rod

Împreună cu un alt tânăr, ing. Radu Gheorghiu, „coleg de grupă şi de cameră la facultate,“ se hotărăşte să preia livada fostului CAP din localitate, un loc unde de ani buni păşteau vitele sătenilor şi pe care consiliul local îl declarase „fără valoare“. Cu puţinii bani pe care îi aveau s-au apucat de treabă. Tăierile, celelalte lucrări, mai ales tratamentele au dat până la urmă rezultate care i-au mirat pe săteni, mai ales că până atunci priviseră cu neîncredere eforturile „băieţilor“. „Trebuie să vă spun că livada este îmbătrânită şi vrem ca profitul rezultat să-l investim, ne spune tânărul inginer, astfel încât să replantăm trei-patru hectare pe an.“

Beneficiari ai fondurilor europene

Toate acestea presupun cheltuieli. „Fără îndoială, vine răspunsul, dar suntem beneficiarii a două proiecte europene în valoare de 285 mii de euro fiecare. Unul din acestea este destinat livezii, iar celălalt pentru o fermă agricolă pe care am înfiinţat-o prin arendarea unor terenuri care stăteau pârloagă.“ Cu aceşti bani, 200 de mii euro credite nerambursabile şi 85 de mii contribuţia tinerilor investitori, s-au achiziţionat utilajele necesare. În 2009, s-au accesat proiectele. În 2010 au primit jumătate din sumă, urmând ca până în august anul acesta să intre în posesia întregii sume.

„Sigur n-a fost uşor, îşi aminteşte Moroşan, dar nu ne-am lăsat: nopţi nedormite, pingele rupte după atâtea drumuri, credite la bancă, împrumuturi de la rude şi prieteni, dar în cele din urmă am reuşit. Până acum, livada arată bine, la fel şi cultura mare. Anul acesta am cultivat grâu, porumb şi floarea-soarelui, dacă nu se întâmplă ceva, sperăm într-o recoltă bună.“

Ce spun sătenii? În primul rând sunt bucuroşi cei 16 oameni pe care i-au angajat, aşa cum prevede una dintre condiţiile accesării fondurilor europene. Cei mai în vârstă, aşa cum vă spuneam, s-au arătat sceptici, dar, văzând rezultatele, şi-au schimbat părerea, aşa cum s-a întâmplat şi cu alţi colegi de-ai noştri care i-au vizitat şi cărora au încercat să le arate tot ceea ce au realizat până acum. Concluzia: se poate trăi bine şi în România!

Stelian CIOCOIU

Direcţia Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru POP (DGP-AMPOP) anunţă deschiderea primei sesiuni de depunere a aplicaţiilor pentru Măsura 4.1. Dezvoltarea zonelor pescăreşti, Acţiunea 1. Selecţia Grupurilor Locale şi implementarea strategiilor integrate.

Dosarele de candidatură vor putea fi depuse în perioada 1-29 iulie 2011, la sediile Compartimentelor Regionale POP, în intervalul 8.30-16.30.

Dosarul de candidatură depus pentru alocarea de sprijin financiar nerambursabil trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate şi să obţină, în urma selecţiei, punctajul minim prevăzut pentru acesta măsură, conform Ghidului Solicitantului.
DGP-AMPOP va notifica în scris pe toţi solicitanţii privind rezultatul evaluării Dosarelor de candidatură depuse de către aceştia la sediile Compartimentelor Regionale.

Informaţii detaliate privind posibilitatea accesării sprijinului financiar nerambursabil aferent Măsurii 4.1. Dezvoltarea zonelor pescăreşti, Acţiunea 1. Selecţia Grupurilor Locale şi implementarea strategiilor integrate sunt cuprinse în Ghidul Solicitantului care este publicat pe site-urile www.madr.ro, secţiunea FEP şi www.ampeste.ro

„De la primele absorbţii de fonduri europene şi până acum sunt 3,24 miliarde de euro care au fost implementate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA – n.n.) în România“, a declarat Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în timpul unei recente conferinţe de presă.

Conform celor spuse, această sumă acoperă câteva componente majore. În perioada 2007-2010, cea mai consistentă plată, în valoare de 2,28 miliarde de euro, se referă la plăţile pe suprafaţă. De asemenea, s-au alocat 770 milioane de euro pentru zonele defavorizate şi măsurile de agromediu. Alte 263 milioane de euro s-au plătit pentru măsurile de piaţă.

„Aici vorbim de reconversia în sectorul vitivinicol, de interven­ţia pe piaţa cerealelor şi de programul de ajutorare a persoanelor defavorizate“, a precizat ministrul.

Plăţile aferente anului 2010 s-au făcut fără întârzieri şi s-au încheiat chiar în avans faţă de termenul-limită, 30 iunie 2011. Până la jumătatea lunii mai au fost plătiţi fizic 1,05 milioane de fermieri, dintr-un total de 1,088 de milioane, ultimii fiind în fluxul de autorizare. Cei mai mulţi au primit banii încă din lunile ianuarie şi februarie.

Obiectiv prioritar: diminuarea ratei de eroare

Diminuarea ratei de eroare la 2% în cazul cererilor de plată depuse pentru obţinerea sprijinului pe suprafaţă din fonduri europene este obiectivul APIA în 2011.

„Orice stat membru trebuie să atingă un nivel de eroare de 2% în ceea ce priveşte controalele administrative şi în teren pentru plăţile pe suprafaţă din fonduri europene. Acest lucru înseamnă că, din 1,1 milioane de fermieri care au depus cerere de plată, nu trebuie să identificăm erori pe suprafaţă mai mari de 2% în controale, aceasta în condiţiile în care avem solicitări de plată pe aproape 10 milioane ha de terenuri fărâmiţate. Vrem ca în 2011 să ajungem la 2% şi să intrăm în normalitate absolută“, a afirmat Florin Marius Faur, directorul general al APIA.

Domnia sa a spus că, în 2010, gradul de eroare a fost redus la 3,64% de la 5,6% în 2009, în timp ce în 2007 şi 2008 depăşea 10%, ceea ce a atras corecţii şi penalizări din partea UE.

Sancţiunea – aproximativ 75 milioane de euro

Comisia Europeană a anunţat că România a fost sancţionată cu 74,9 milioane de euro, în cadrul procedurii de corecţie pentru anul financiar 2009, aferente campaniilor 2007 şi 2008, pentru punctele slabe ale sistemului LPIS-GIS în privinţa controalelor administrative încrucişate, furnizarea de informaţii inexacte fermierilor şi controale ineficiente la faţa locului referitoare la ajutoarele şi la măsurile de dezvoltare rurală pe suprafaţă.

Până în prezent, demersurile făcute la Bruxelles de administraţia din România au avut ca rezultat reducerea corecţiei financiare de la 99 milioane euro la 75 milioane euro, respectiv 15 milioane euro pentru anul 2007 şi 60 milioane euro pentru anul 2008. În paralel, România a solicitat şi reţinerea acestei corecţii eşalonat, în cinci etape, distribuite pe o perioadă de cinci ani. Suma respectivă urmează să fie oprită automat, din viitoarele cheltuieli aferente Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA).

Traian DOBRE

Consorţiul condus de SC RGIC Consultanţă SRL, în parteneriat cu ROMAIR Consulting SRL, SC RomActiv Business Consulting SRL, Blocul Naţional Sindical (BNS) şi Asociaţia Comunelor din România (ACoR) a fost desemnat câştigător al procedurii de achiziţie pentru atribuirea contractului de Servicii de consiliere şi consultanţă acordate fermierilor care deţin ferme agricole de semisubzistenţă în vederea întocmirii planurilor de afaceri şi a dosarului de aplicaţie pentru accesarea Măsurii 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă pentru regiunile Nord-Vest, Centru şi Nord-Est.

Autoritatea contractantă este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, împreună cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

În cadrul acestui proiect, peste 50.000 de persoane vor beneficia de CONSULTANŢĂ GRATUITĂ pentru realizarea dosarului cererii de finanţare în vederea accesării Măsurii 141, prin care se pot acorda 1.500 euro/an, timp de 5 ani, pentru dezvoltarea fermelor de semisubzistenţă.

Pentru a asigura un management şi o implementare eficientă a proiectului, s-a stabilit ca în regiunile Nord-Vest, Centru şi Nord-Est, unde lider este SCRGIC Consultanţă SRL, implicarea să fie de 80% din volumul total al activităţilor, în timp ce în regiunile Vest, Sud-Vest, Sud-Muntenia şi Sud-Est implicarea liderului ROMAIR Consulting SRL să fie tot de 80%.

RGIC a fost desemnat să asigure implementarea acestui proiect în regiunile Nord-Vest (judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj), Centru (judeţele Alba, Braşov, Sibiu, Mureş, Covasna şi Harghita) şi Nord-Est (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui).

Date de referinţă

SC RGIC Consultanţă SRL este membră a Grupului Român pentru Investiţii şi Consultanţă SA, având un capital social de 8.211.080 RON. Din 2001 până în prezent, RGIC a întocmit dosarele de finanţare şi implementare pentru un număr de peste 1.000 de proiecte de investiţii pentru agricultură.

În prezent, SC RGIC Consultanţă SRL implementează mai multe proiecte strategice naţionale pentru agricultură, dezvoltare rurală şi dezvoltare a resurselor umane din mediul rural:

Programul Integrat de Sere pentru 200 hectare în România, iniţiat şi susţinut în cadrul Programului Shavit România; Programul strategic integrat de dezvoltare a fermelor vegetale din România – AgriUStech; Programul naţional strategic pentru ferme de vaci şi unităţi de procesare, iniţiat şi susţinut în cadrul Programului Shavit România; Proiectul strategic „Resursa umană, investiţie valoroasă în turismul rural românesc!“,

prin care vor fi calificate 1.500 persoane din domeniul agroturismului.

Bogdan GUŢĂ

Comisia Europeană a lansat cererea anuală de propuneri de proiecte care urmează să fie finanţate în cadrul programului LIFE+, Fondul European pentru Mediu. Se primesc propuneri care se încadrează într-una dintre cele trei componente ale programului: Natură şi biodiversitate, Politică şi guvernanţă în materie de mediu, Informare şi comunicare. În total, sunt disponibile fonduri în valoare de 267 milioane de euro, sub formă de cofinanţare, pentru acorduri de grant. Data limită de depunere a propunerilor este 15 iulie 2011.

Componenta LIFE+ Natură şi biodiversitate vizează ameliorarea stării de conservare a unor specii şi habitate pe cale de dispariţie. De asemenea, urmăreşte realizarea obiectivului UE, de stopare a pierderii biodiversităţii. Rata maximă de cofinanţare poate ajunge până la 75% pentru speciile şi habitatele prioritare. Însă, în mod normal, este de 50%.

Componenta LIFE+ Politică şi guvernanţă în materie de mediu promovează proiecte inovatoare sau pilot, care contribuie la dezvoltarea de strategii, tehnologii, metode şi instrumente în numeroase domenii, inclusiv cele ale aerului, apei, deşeurilor, climei, solului şi agriculturii. (T.D.)

Cum se valorifică fondurile europene?

Am încercat să răspundem la această întrebare în comuna Dumeşti din judeţul Iaşi, aici unde, în urmă cu circa doi ani, consemnam realizarea unei ample investiţii privind energia eoliană. Succesul acestei iniţiative a determinat edilii localităţii să se pună pe treabă, astfel că, la această dată, Dumeşti deţine primul loc pe judeţ în ceea ce priveşte accesarea de fonduri europene. Exemplul a fost preluat şi de câţiva localnici, între aceştia domnul profesor Liviu Gheorghiu (foto), care a accesat un proiect SAPARD pentru construcţia unei ciupercării. „M-am săturat – şi îmi pare rău să spun asta – să plângem unul pe umărul celuilalt că nu avem de nici unele, dar nu facem nimic să depăşim această stare.”

Odată luată hotărârea, a început calvarul fără de sfârşit al hârtiilor, aprobărilor, proiectelor ş.a.m.d. Cu tenacitate, proaspătul investitor „s-a calificat” în profesia de cultivator de ciuperci, paralel cu tribulaţiile legate de găsirea unor oferte cât mai avantajoase, obţinerea creditului „astfel încât uneori îmi venea să mă las păgubaş”.

Consecinţa? La această dată, o investiţie – în fapt un tunel de 372 m.p., unic în ţară – cu întreg procesul asistat de computer, cu tehnologie adusă din Irlanda, aflat în al doilea an de producţie.

Rezultatele? Sunt bune, vine răspunsul, dar intervin tot felul de piedici, cum ar fi, de pildă, întreruperea curentului cu urmări uneori grave sau calitatea nu de puţine ori îndoielnică a compostului pe care îl aducem din Ungaria.

Problema principală, desfacerea

Criza i-a afectat şi pe producătorii de ciuperci. „Din 10-15 clienţi în urmă cu un an, acum putem miza doar pe doi-trei, subliniază domnul profesor. Mai mult, nu avem acces la  supermaketuri. Aici intrarea se face pe bază de relaţii sau, mai exact, pe bani. Sigur, nu suntem refuzaţi pe faţă, dar ni se impun contracte, să zicem, de 20 de tone de marfă pe săptămână, o cantitate pe care nu o putem produce nici dacă ne unim toţi ciupercarii din judeţ. Şi mai este un fapt, deloc de neglijat, românii nu sunt obişnuiţi să consume acest aliment minunat care este ciuperca. S-ar impune o campanie la nivelul ţării, care să prezinte virtualilor consumatori ce înseamnă acest fruct al pământului.“

Asocierea – un deziderat

– Da, cu condiţia ca la această campanie să participaţi şi dumneavoastră, producătorii. Dar acest lucru presupune existenţa unei asociaţii în stare să vă apere interesele.

– Fără îndoială. Din păcate, e greu să înfrângi unele mentalităţi. Am avut discuţii cu colegi de-ai mei. Fiecare a fost de acord cu punerea în aplicare a ideii, însă mai toţi s-au dat înapoi. Şi pentru că vorbim de interese, aş vrea să remarc încă un fapt: folosim compost adus din Ungaria, nu întotdeauna de cea mai bună calitate. Dacă am crea la nivel naţional o asociaţie producătoare de compost cu ajutorul statului am putea investi într-o astfel de fermă care să asigure consumul la nivelul ţării şi am scăpa de multe necazuri. Din păcate, după unele calcule, o astfel de investiţie s-ar ridica la circa 600 mii de euro. Cine dintre noi şi-ar putea permite un astfel de lux, în condiţiile în care, se ştie, creditele pentru investitorii din agricultură continuă să se dea cu ţârâita?

Stelian CIOCOIU

- Comunitatea, silită să plătească treburile prost făcute de alţii.
- Vinovaţi fără vină – sătenii din Vlădeni-Iaşi.

Atragerea eficientă a fondurilor europene reprezintă pentru România probabil singura şansă ca aceasta să recupereze rapid decalajul de dezvoltare faţă de celelalte ţări membre ale UE, chiar în condiţiile în care ţara parcurge o perioadă marcată de criză. Zecile şi zecile de kilometri de drumuri modernizate, reţelele de apă şi canalizare, şcoli şi alte obiective social-culturale sunt doar câteva dintre realizările edificate în ultimii ani în multe din satele noastre. Însă, în acelaşi timp, nu de puţine ori proiecte slabe sunt privilegiate în detrimentul altora mai bine alcătuite, în ciuda regulilor impuse, controlul pe etape a lucrărilor în desfăşurare făcându-se, cum se spune, „în dorul lelii“.

Lucrare la mâna a treia

O astfel de situaţie am întâlnit în comuna ieşeană Vlădeni, unde în 2004 s-a accesat un proiect care prevedea asfaltarea a opt kilometri de drum prin satele Borşa, Vâlcele, Iacobeni şi Broşteni. Licitaţia a fost câştigată de societatea comercială Castrum Corporation tocmai din Negreşti Oaş, unitatea care avea deja un prost renume prin executarea unor lucrări de proastă calitate şi în alte localităţi din judeţul Iaşi. Dar, cum se întâmplă nu de puţine ori, lucrarea a fost dată în subantrepriză unei societăţi băcăuane care, se pare, a pasat-o altui constructor.

Târâş-grăpiş, la finalul anului 2004 lucrarea a fost finalizată. „Nu discutăm calitatea proiectului aprobat de SAPARD, ne spune primarul comunei, domnul Cătălin Brânzan (foto), ci a lucrării în sine. Cert este că după un an de zile în asfalt au apărut primele găuri. Au apărut şi altele, astfel încât la mai puţin de doi ani cei opt kilometri de drum reveniseră la starea de dinainte de asfaltare. Au urmat anchete peste anchete, din care a reieşit că nimeni din cei care au contribuit la cheltuirea milionului de euro – proiectantul, constructorul şi, de ce nu, cei care au verificat mersul lucrării – nu este vinovat, urmând ca primăria să achite integral costul lucrării, adică un milion de euro, la care se adaugă penalizările ce cresc în fiecare zi.

Datori vânduţi

„În consecinţă, continuă primarul, de doi ani, de când oamenii m-au ales în fruntea obştei, toate fondurile primăriei au fost blocate. Abia reuşim să plătim salariile, lumina şi telefonul. Din puţinul care se strânge la nivelul comunei s-au plătit până acum 17 miliarde, de lei vechi, adică jumătate din milionul de euro, la cursul de atunci. Mai sunt de plată 17 miliarde, la care se adaugă majorările de peste 30 de miliarde, care cresc în fiecare zi.”

Şi consecinţele nu se opresc aici, remarcă cu amărăciune primarul Brânzan. Chiar dacă am putea plăti în întregime suma, un an suntem penalizaţi şi nu putem participa la accesarea altor proiecte, deşi sunt atâtea de făcut. Aş aminti doar că pe teritoriul comunei se află acumularea de la Hălceni, de unde se alimentează cu apă mai toate localităţile din nordul judeţului. Avem staţii de pompare, de clorinare şi chiar staţie de epurare. Ar mai rămâne să punem doar conductele, dar cu ce?

Relatând această situaţie aş remarca doar faptul că nu este singura în judeţele Moldovei. Promitem să revenim.

Stelian CIOCOIU

Direcţia Generală Dezvoltare Rurală (DGDR) – Autoritatea de Management (AM) pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a stabilit programul de măsuri aferente anului 2011. Este vorba de cele care se află în derulare, în cadrul PNDR.

La nivelul MADR s-a hotărât ca, la începutul fiecărui an, să fie stabilit un calendar precis, cu perioadele de desfăşurare a sesiunilor, în care se pot depune cereri de finanţare, pe baza unor proiecte eligibile, precum şi numărul sesiunilor şi sumele alocate.

Zece măsuri cu 16 sesiuni

Potrivit datelor prezentate, în 2011 sunt preconizate zece măsuri, cu 16 sesiuni. Suma totală alocată se ridică la peste 1,6 miliarde de euro. Cel mai important lucru este că toţi banii au fost prinşi în buget, deci se vor putea face plăţi fără întârziere.

Pentru măsurile referitoare la turism, pe lângă fondurile aferente anului acesta, mai există bani şi pentru 2012. Însă Măsura 121, foarte solicitată de beneficiari, se închide în 2011, fiind consumată întreaga sumă alocată pentru perioada 2007-2013.

Dacă vor rămâne fonduri de la alte măsuri cu absorbţie lentă, acestea ar putea fi realocate pentru Măsura 121, în anul 2011 sau 2012. De asemenea, foarte mulţi beneficiari au aplicat şi pentru Măsura 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă, astfel încât şi aceasta se închide în 2011.

Pentru Măsura 221 – Prima împădurire a terenurilor agricole se acordă fonduri separate faţă de cele alocate prin Ministerul Mediului şi Pădurilor şi nu se pot suprapune, deci nu se poate finanţa de două ori aceeaşi suprafaţă. Sunt vizate, în special, împăduriri ale terenurilor slab productive şi realizarea de perdele forestiere.

Măsuri PNDR  lansate în 2011

- Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri.
- Măsura 121 – Modernizarea exploataţilor agricole.
- Măsura 123 – Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere.
- Schema M123 – Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea produselor agricole şi forestiere în vederea obţinerii de produse neagricole.
- Măsura 125 – Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii.
- Măsura 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă.
- Măsura 221 – Prima împădurire a terenurilor agricole.
- Măsura 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi.
- Măsura 313 – Încurajarea activităţilor turistice.
- Componenta d a Măsurii 322 – Investiţii privind lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundaţii în anul 2010.

 Ni s-a menţionat că, în cadrul Măsurii 322 – Renovarea şi dezvoltarea satelor, a fost lansată o nouă componentă, numită d, Investiţii privind lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundaţii în anul 2010. Beneficiare sunt localităţile rurale afectate de inundaţii în vara anului trecut, înscrise în lista guvernamentală. Sprijinul se acordă pentru refacerea drumurilor, podurilor şi podeţelor distruse. Valoarea maximă pe un proiect este de 1,5 milioane de euro.

Pachete cu măsuri noi de sprijin, în viitor

„Avem un calendar cu măsuri noi, care trebuie analizate şi acceptate de Comisia Europeană. Acestea au fost discutate la Comitetul de monitorizare, desfăşurat pe 17 decembrie. În funcţie de elaborarea şi aprobarea documentelor, vom şti dacă vor fi sau nu lansate în 2011“ – ne-a spus Cornelia Mihai, director general în Ministerul Agriculturii.

În principal, noile măsuri vizează Axa 2 din PNDR – Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale. Este vorba despre un pachet de sprijin, care acoperă Natura 2000 şi zonele defavorizate montane, în cazul cărora se urmăreşte creşterea sprijinului pe suprafaţă, de la 40 la 90 euro/ha.

De asemenea, există un pachet nou pentru agricultura ecologică, care se află în analiză la Bruxelles. De îndată ce va fi aprobat, va fi făcut public.

Calendar pentru sesiunile PNDR în 2011
(vezi tabel revista tiparita)

Măsura 125 * – la stabilirea alocării aferente anului 2011 nu au fost luate în calcul sumele suplimentare alocate Măsurii 125 submăsura c) Lucrări de construcţii, refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor.

Măsura 322** – sesiunea este programată pentru luna martie 2011, sub rezerva obţinerii acordului Comisiei Europene cu privire la propunerile de modificare a PNDR, până la acea dată.

Peste 1 miliard de euro, în 2010

Reamintim că, anul trecut, pe PNDR, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a plătit către solicitanţii de fonduri europene peste 1,05 miliarde de euro.

Din această sumă, aproximativ 600 milioane de euro reprezintă plăţi către beneficiarii măsurilor de investiţii implementate de către APDRP, iar 400 milioane de euro, plăţi efectuate în contul măsurilor de sprijin direct.

În total, de la demararea PNDR în anul 2008, APDRP a efectuat plăţi în valoare de 1,72 miliarde de euro.

Numărul contractelor de finanţare încheiate cu beneficiarii măsurilor de investiţii disponibile prin PNDR s-a ridicat la 19.529, în valoare de 3,39 miliarde de euro.

Traian DOBRE

Anul acesta, activitatea de pescuit şi comunităţile de pescari beneficiază de 150 milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit (FEP). Pentru a consuma aceşti bani, Direcţia Generală Pescuit (DGP) – Autoritatea de Management (AM) Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), a pregătit mai multe măsuri aferente celor cinci axe prioritare ale POP. Gheorghe Văcaru, directorul general al DGP – AM POP, afirmă că măsurile au fost lansate în 2010 şi continuă în 2011.

Banii alocaţi sunt numai pentru acest an. În cadrul aceleiaşi axe, se pot modifica sumele între măsuri, de-a lungul anului, în funcţie de solicitări.

Domnia sa a adăugat că, tot în funcţie de cerere, sumele pot creşte sau scădea între axe, dar numai cu aprobarea Comisiei Europene.

Menţionăm că, până în 2013, sectorul pescăresc primeşte din FEP peste 307,6 milioane de euro, din care 230,7 milioane de euro de la UE, prin Fondul European pentru Pescuit (FEP), iar diferenţa, de la bugetul naţional.

Axa 2, cea mai solicitată

Anul trecut, cele mai multe solicitări au fost pe Axa 2 – Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor obţinute din pescuit şi acvacultură. Poate că, din acest motiv, pe această axă a fost alocată cea mai mare sumă şi în 2011, de 52 de milioane de euro. De asemenea, cereri multe au existat şi pe Axa 4 – Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti, Măsura 4.1 – Dezvoltarea zonelor pescăreşti, care acum are prevăzute 60 milioane de euro.

Ni s-a menţionat că Axa prioritară 2 are alocată, pentru perioada 2007-2013, o sumă de 140 milioane de euro, în timp ce solicitările se ridicau la finele lui 2010 la peste 292 milioane de euro. Numai pe Măsura 2.1 – Acvacultură, care are încă deschisă sesiunea de depunere a proiectelor, au fost depuse 152 cereri de finanţare, cu o valoare totală eligibilă estimată la 247,5 milioane de euro), din care numai 63 sunt eligibile pentru finanţare, în valoare de 101,5 milioane de euro.

Bani pentru distrugerea navelor vechi

O altă axă care a stârnit interes în 2010 a fost Axa 1 – Măsuri de adaptare a flotei de pescuit Comunitare. În cadrul acesteia, s-au depus 14 cereri de finanţare, cu o valoare totală eligibilă de 7,9 milioane de lei (1,8 milioane de euro).

„Beneficiari au fost proprietarii navelor foarte vechi sau care nu au mai făcut faţă în activitatea de exploatare a peştelui. Aceştia au beneficiat şi beneficiază de sprijin în vederea distrugerii navelor ori schimbării destinaţiei“, a afirmat Văcaru.

Cu toate că, pentru POP 2007-2013, sesiunile de depunere a cererilor au fost lansate mai târziu decât cele pentru PNDR, directorul general a spus că sumele nu se pierd, pentru că plăţile pot continua până în decembrie 2015, dacă vor exista solicitări şi dacă vor mai rămâne bani. Însă contractele trebuie încheiate până în decembrie 2013.

Priorităţi pentru perioada 2014-2020

„Acum se lucrează la o reformă a politicii piscicole, care va fi implementată în perioada 2014-2020. În cadrul acesteia, se proiectează un nou regulament, pentru continuitatea FEP, prin care să fie alocate fonduri sectorului pescăresc.

Interesul României este să sprijine, în continuare, acvacultura în ape dulci şi pescuitul maritim costier, precum şi dezvoltarea zonelor pescăreşti“, a completat Gheorghe Văcaru.

Traian DOBRE

Pentru 2011 şi în perspectivă, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, are mai multe obiective prioritare, axate pe pescuit comercial, acvacultură şi pescuit sportiv. Pentru toate obiectivele sale, Agenţia are alocate 40 milioane de euro, prin Axa 3 din Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) – Măsuri de interes comun, cu finanţare nerambursabilă 100%, din care 75% din Fondul European pentru Pescuit (FEP) şi 25% de la Bugetul de stat.

Prima bursă de peşte din România

La Tulcea se va construi prima bursă de peşte din România. Aceasta urmăreşte concentrarea întregii cantităţi de peşte pescuit din Delta Dunării, care este estimată la peste 5.000 de tone.

„Avem în proiect realizarea unei burse de peşte la Tulcea. Terenul, cu o suprafaţă de aproape 10.000 de metri pătraţi, aflat pe malul Dunării, a fost deja achiziţionat. Acum se întocmeşte studiul de fezabilitate, după care, cel târziu la 1 martie, vom depune dosarul pentru a obţine finanţare, iar în vară sperăm să începem construcţia“ – a declarat Marian Mănăilă, preşedintele ANPA, în exclusivitate pentru Lumea Satului.

Port pescăresc la Midia

Un alt obiectiv se referă la pescuitul maritim, pentru care România a primit o cotă de la Comisia Europeană, de şprot şi calcan. Este un subiect „de suflet“ pentru Marian Mănăilă, de profesie ofiţer de marină comercială, care a lucrat ani buni pe un pescador oceanic.

Pentru pescuitul costier în Marea Neagră, România a avut vreo 30 de vase mici, cu lungimea de până la 25 m, din care astăzi mai există doar trei.

În scopul susţinerii unui astfel de pescuit, considerat de subzistenţă, care nu pune presiune pe resursă, ANPA are în proiect construirea primului port pescăresc, la Midia. Suprafaţa se ridică la 10 ha, obţinute deja prin hotărâre de guvern.

Proiectul este în faza elaborării studiului de fezabilitate. Probabil că, pe la jumătatea anului 2011, vor putea începe lucrările la noul port.

Portul va dispune de un cheu şi de toate facilităţile pentru acostare, aprovizionare, încărcare, descărcare şi depozitare.

Infrastructura pentru pescuit de-a lungul litoralului

Pe lângă cele două mari investiţii, banii trebuie să ajungă şi la realizarea unei infrastructuri pentru pescuit de-a lungul litoralului, care va include o piaţă de gros la Constanţa. De asemenea, se vor folosi porţiuni de plajă pe care se vor construi cinci adăposturi cu cinci puncte de debarcare. Este vorba de zonele Năvodari, Costineşti, Eforie, Olimp şi Mangalia. În fiecare din aceste zone va exista un dig pentru acostare, cu facilităţi de încărcare şi descărcare a micilor ambarcaţiuni pescăreşti, dar şi pentru vânzarea peştelui. Practic, vor fi un fel de cherhanale modernizate.

„Normal ar fi fost, aşa cum se întâmplă peste tot în lume, ca infrastructura pentru pescuit să fie realizată de asociaţiile de pescari. Din păcate, comunităţile noastre sunt sărace, fără forţă economică pentru a investi. De aceea, se implică statul, în interesul pescarilor“ – a precizat Mănăilă.

Traian DOBRE

Ştefan Drugan este unul dintre fermierii de succes din Cudalbi, o comună gălăţeană răsărită, cu oameni legaţi de pământ. L-am întâlnit în lanul de porumb, într-o zi din toamna anului trecut. Zice: „Aici ar trebui să se facă cel puţin patru tone boabe la hectar, dar după cum văd eu în solă cred că o să fie în medie şi şapte tone.“

Afacerea a început în 2001. Un fermier l-a îndemnat: „Pune, Fănică, şi fă-ţi şi tu o fermă a ta! Şi creşte-o încet-încet, ca pe o plantă rară…“ Aşa a luat fiinţă societatea  AGROSARC, după iniţialele familiei: Ştefan, Andreea, Răzvan, Cătalina şi prefixul agriculturii.

A început cu cinci hectare pe care a înfiinţat un lot semincer, de porumb, de la Fundulea, soiul Danubiu. Ştefan Drugan era mulţumit: „Porumbul s-a vândut bine, iar suprafaţa cultivată a crescut de la an la an“. În 2006 a făcut primul proiect SAPARD. Îşi aminteşte: „Mi-a fost frică, la început. Gândeam: «Iei banii, dar banii ăştia trebuie daţi înapoi…»  Recolta medie de grâu la neirigat era de 1.200-1.800 kg, iar preţul – 1.000-1.200 lei vechi. Am prins bani prin SAPARD-ul românesc. În total, 285.000 euro. Un an mai târziu, în 2007, mi-am cumpărat utilajele, o combină New Holland TC 56, un tractor Case, un plug reversibil…“

Greu, foarte greu cu banii

Datorită utilajelor performante, dar şi ajutat de condiţiile climaterice, producţiile au crescut, iar preţurile bune îi dădeau speranţe… În 2008 s-a gândit să mai întocmească un proiect european, de aproape 500.000 euro. Şi acum trăieşte zbuciumul acelor zile. „Am făcut proiectul şi am înnebunit umblând după hârtii. Trebuie să ai nervii tari, au schimbat de nouă ori cerinţele de finanţare. În timpul meciului nu schimbi regulile jocului! Când a venit criza la noi, nu a mai împrumutat nicio bancă. Am fost unul dintre puţinii fericiţi pe care i-a creditat CEC-ul, iar aprobarea pentru 200.000 de euro a venit pe 30.12.2008! Cu restul, de 300.000 de euro, m-a creditat BNP Paribas. Au apărut modificări de preţuri la dealeri. Apoi s-a scumpit euro; de la un curs aprobat de 3,731 RON/euro, am cumpărat cu 4,3 RON/euro. Atunci simţeam că înnebunesc; alergam când la Galaţi, când la Constanţa, când la Bucureşti, când eram pe câmp… Important este că am reuşit.“

Când a văzut toate utilajele în curte, lui Ştefan Drugan i s-a umplut inima de bucurie… A reuşit să strângă tot ce era mai bun în Europa la acel moment. Aproape un milion de euro erau numai utilajele.

Ce ne facem cu zilierii leneşi?

Acum ferma are 540 de hectare şi este specializată pe cereale. De pe 130 hectare cultivate cu grâu s-a obţinut o medie de 2.200 kg, iar la rapiţă (120 hectare) s-au strâns, în medie, 1.700 kg.

Viitorul e o mare necunoscută, mai ales pentru micii fermieri. „Vreau să mă menţin la 540 hectare, maximum 600. În 2009 am avut calamităţi de peste 70 la sută la toate culturile. Deşi Legea nr. 381 era în vigoare, statul român n-a dat niciun leu despăgubire. Sper ca din ce am obţinut în 2010 să acopăr pierderile şi din anii ce au trecut”, îşi închide mica lecţie de management fermierul din Cudalbi.

Marian MUŞAT

Aurel Mone din Izbiceni – Olt a lucrat la Dacia Piteşti şi la Combinatul chimic de la Turnu-Măgurele. Odată cu dezafectarea industriei s-a întors la ţară, ca să nu moară de foame. Şi a reuşit să înceapă o activitate rentabilă, în agricultură, în principal legumicultură, atât în solar, cât şi în câmp.

Tinerii fermieri au, totuşi, o şansă

„Primul pas l-am făcut când am accesat fonduri pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, fiind unicul agricultor din comună, la acea vreme, care a beneficiat de această facilitate. Am primit 25.000 de euro, din care 15.000 de euro i-am folosit pentru achiziţii“ – a declarat Mone pentru Lumea Satului.

Cam în aceeaşi perioadă, Mone a obţinut un credit de 30.000 de euro, cu care a luat vreo 80 ha. Ulterior, şi-a sporit averea cu alte 30 ha. Pentru a obţine cele 110 ha, a cumpărat teren de la peste 300 de oameni, câte 10-15 arii, atât de fărâmiţate fiind proprietăţile.

Apetit pentru fonduri europene

Odată creată ferma, agricultorul a putut accesa şi fonduri europene, care l-au ajutat foarte mult.

Primul proiect a fost în valoare de 396.000 de euro, din care 55% a fost realizat cu bani de la Uniunea Europeană. Cu aceşti bani a cumpărat maşini şi utilaje, precum şi echipamente pentru irigaţii, mai ales instalaţii de picurare, pentru solarii. Conform planului de afaceri, urmează să achiziţioneze şi o moară pentru furaje. În felul acesta, vrea să închidă un ciclu de producţie. Cerealele obţinute în câmp vor fi procesate, ambalate şi vândute crescătorilor de animale, mai ales că în zonă nu există niciun producător de furaje.

Cum lui Aurel i s-a deschis apetitul pentru fonduri europene, a înfiinţat o nouă firmă care se ocupă de curăţenie şi deratizare în comună, dar pe numele soţiei, pentru că el nu mai putea accesa fonduri europene pentru o astfel de activitate.

Proiectul este în valoare de 130.000 de euro, din care contribuţia proprie, de 25%. Acesta se află depus la APDRP şi aşteaptă să fie declarat eligibil.

„Acum am prins curaj şi vreau să iau în arendă aproximativ 80 ha. Pentru că nu-mi mai este frică, aşa cum îmi era la început“ – ne-a spus Aurel Mone.

Traian DOBRE

Principalele activităţi derulate în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2010 privind Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 s-au referit la:

• În anul 2010 au fost lansate apeluri pentru depunerea Cererilor de Finanţare, după cum urmează:

− pentru măsurile 2.1, 2.6, 2.2, 2.5;
− pentru măsura 2.2;
− pentru măsurile 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 şi 3.5;

Un loc aparte îl reprezintă sprijinul care vizeză măsura 2.2 „Sprijin pentru înfiinţarea parteneriatelor public-private şi elaborarea strategiei locale integrate“;

Proiecte noi

În prezent este deschisă sesiunea de primire proiecte pentru:

Axa 1 – Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitar.

Axa 2 – Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor obţinute din pescuit şi acvacultură.

Axa 3 – Măsuri de interes comun.

- A fost semnat contractul pentru proiectul „Evaluarea intermediară a Programului Operaţional pentru pescuit 2007-2013, în perioada 2007-2010“;
- S-a revizuit Programul Operaţional pentru Pescuit, aprobat cu Decizia Comisiei (2010) 7916;
- S-au întocmit noi Ghiduri pentru Solicitanţi, în concordanţă cu Programul Operaţional pentru Pescuit revizuit.
- S-a semnat contractul de prestări servicii cu gestionarul Schemei de garantare;
- S-a implementat sistemul informatic de gestiune şi control în concordanţă cu POP revizuit
- Au fost organizate două întruniri ale CMPOP, în data de 9.02.2010 şi în data de 28.05.2010;
- Alte activităţi.

Bilanţul pe 11 luni

Cereri de finanţare depuse: 186 – valoare totală eligibilă de 219.502.671,89 euro, din care:

• Axa 1 – 14 – cu valoare totală eligibilă de 1.851.107,95 Euro.
• Axa 2 – 119 – cu o valoare totală eligibilă de 213.352.461,04 Euro.
• Axa 3 – 3 – cu o valoare totală eligibilă de 892.060,82 Euro.
• Axa 5 – 50 – cu o valoare totală eligibilă de 3.407.042,08 Euro din care:

- 24 CF – Sprijin pentru înfiinţarea parteneriatelor public-private şi elaborarea strategiilor de dezvoltare locală integrată a zonelor pescăreşti.
- 26 proiecte – Sprijin pentru întărirea capacităţii administrative şi pentru implementarea programului.

Contracte încheiate: Ele sunt în număr de 79 – cu o valoare nerambursabilă de 58.763.691,43 Euro, din care:

Axa 1 – 14 – cu o valoare nerambursabilă de 1.765.264,99 Euro.
Axa 2 – 119 – cu o valoare nerambursabilă de – 54.308.668,05 Euro.
Axa 5 – 26 – cu o valoare nerambursabilă de 2.689.761,38 euro.

Dr. ec. Marisanda PÎRÎIANU

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) ne informează că se acordă până la 1,6 milioane de euro, fonduri europene, pentru înfiinţarea sau modernizarea fermelor mixte, cum ar fi, de exemplu, zootehnie – culturi de câmp. Mai mult, fermierul poate procesa o parte din producţia rezultată din cultura vegetală, obţinând nutreţuri combinate (porumb, grâu, floarea-soarelui etc.) pentru animalele din fermă.

Prin Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, conform căreia, până în anul 2013, solicitanţii pot obţine fonduri nerambursabile între 40% şi 75% din valoarea eligibilă a proiectului, acestea reprezentând cofinanţarea publică, la care se adaugă contribuţia privată. Valoarea maximă eligibilă a proiectului poate fi de două milioane de euro, cu excepţia proiectelor care includ şi investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile, în acest caz fiind de trei milioane de euro. Suma minimă acceptată a unui proiect pe Măsura 121 este de 5.000 de euro.

Este de precizat că o fermă mixtă poate fi alcătuită din orice tip de creştere a animalelor pentru consumul uman şi orice tip de cultură vegetală (legume, fructe, culturi de câmp, sere).

În cadrul unei ferme mixte, fermierul poate achiziţiona bovine pentru lapte, porcine pentru reproducţie sau îngrăşat, ovine, caprine şi păsări sau construi şi moderniza ferma de taurine. De asemenea, se poate dota cu tehnologii specifice pentru culturile vegetale, achiziţionând echipamente performante, cum ar fi tractoare, combine, remorci, semănătoare, maşini şi utilaje.

Sunt decontabile şi investiţiile pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând echipamente pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire (de exemplu, tancul de răcire şi stocare a laptelui crud), costurile generale ale realizării proiectului, investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică, cât şi cele necesare realizării conformităţii cu standardele comunitare.

(T. Dobre)

Viorel Pintea, directorul executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Satu Mare, este un specialist care, de-a lungul activităţii, a fost participant activ la transformările de substanţă ale sectorului agricol din zona de nord-vest a României. Fişa sa profesională începe în zona bihoreană a Marghitei şi continuă mai spre nord, în spaţiul agricol al Sătmarului. Propulsarea sa la Agenţia de Plăţi Satu Mare s-a produs încă de la înfiinţarea acestei instituţii, unde, spre cinstea celor care fac politica de cadre a judeţului, au ales, cum s-ar spune, omul potrivit la locul potrivit.

Inginerul Viorel Pintea ne mărturiseşte că, atunci a fost pus în situaţia de a accepta un post în conducerea unei instituţii de sorginte europeană a cărui răspundere mai mult o intuia decât să o stăpânească, s-a repliat rapid, apelând şi la un stagiu de pregătire practică la instituţiile de profil din Ungaria, unde şi-a însuşit punct cu punct legislaţia europeană în materie.

Lecţia ungurească despre gestionarea fondurilor europene i-a permis să se alinieze rapid la legislaţia românească în materie. De atunci şi până acum a deprins ca învăţăminte de căpătâi: corectitudine şi profesionalism în tot ceea ce face pentru distribuirea fondurilor europene în zona sa de activitate.

Am ţinut să facem aceste precizări mai ales pentru a sublinia faptul că acest sector vital pentru finanţarea agriculturii are în componenţa sa şi oameni de o valoare profesională şi morală deosebită.

Dimensiunea actului de coordonare şi selecţia

− Domnule Viorel Pintea, iată-ne în situaţia ca România să fie penalizată din nou de către Comisia Europeană pentru erorile comise în acordarea incorectă a sprijinului financiar comunitar. Cum comentaţi această sancţiune?

− Nu se cade să-mi exprim opinia asupra acestui verdict. Este însă de datoria mea să spun că instituţiile aflate în subordinea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură sunt vulnerabile oricărui control al experţilor europeni. Într-o instituţie cum este cea a judeţului Satu Mare, în care eşti obligat să porţi o discuţie pe tema plăţilor la hectar cu 50.000 proprietari şi să pui verdictul asupra a 500.000 de dosare, este foarte greu să nu greşeşti. Eu pretind că funcţionarii din subordine sunt deosebit de corecţi şi profesionalişti adevăraţi, dar nu garantez că nu greşesc. Nu din cauza lor, ci a haosului existent în evidenţele fondului funciar sau sectorului zootehnic.

− Concret, la ce vă referiţi?

− În gestionarea dosarelor fermierilor privind diversele forme de sprijin din bugetul naţional (până la cele ale UE) erau reflectate diverse cerinţe ce ţin de abordare şi rigurozitate din partea funcţionarului public. La accesarea fondurilor, peste 2/3 din dosare nu puteau primi viza finală, în pofida faptului că ele trecuseră pe la un funcţionar public. Bineînţeles, până la urmă aceste dosare trebuiau aduse la faza finală legală, dar substratul, fondul era deficitar, evidenţa terenurilor şi animalelor lăsând mult de dorit.

În respectul legii

Atitudinea personalului APIA Satu Mare fiind una de intransigenţă, a fost nevoie de multe întâlniri cu fermierii pentru a se promova o nouă relaţie în raportul agricultor-bugetul public.

Un exemplu de atitudine nouă a instituţiei publice îl constituie, bunăoară, controlul tuturor parcelelor semănate în toamna anului 2007 pentru sprijinul acordat în baza Ordinului nr. 687, soldat cu restituiri de 22 miliarde lei vechi din partea fermierilor pentru suprafeţele nesemănate – acţiune pe care o socotesc în premieră.

Întâlnirile periodice de referinţă pot fi socotite cele cu deţinătorii de ovine. Au fost invitaţi toţi aceşti fermieri la sediul APIA Satu Mare, în prealabil depunerii cererilor în baza Ordinului nr. 98/2010. Cu acest prilej a fost verificat întregul efectiv pentru care s-a depus cerere, iar rezultatul a fost că s-au găsit mai puţine animale în turme decât numărul solicitat. Această acţiune riguroasă arată adevărata faţă a evidenţei animalelor.

Aceste controale riguroase privind evidenţa animalelor asociate cu eşantioane mărite de control al fermierilor la cererile de plată unică pe suprafaţă, atât clasic, cât şi prin teledetecţie, fără îndoială că vor duce la o evidenţă mult mai corectă în domeniu.

Trebuie subliniat faptul că toate aşa-zisele concesii în ceea ce priveşte evidenţa cadastrului funciar şi a efectivelor de animale, abordările superficiale de-a lungul anilor se îndreaptă împotriva fermierilor, a alocării şi absorbţiei fondurilor de la UE sau bugetul naţional.

Atitudini care acuză

−APIA, oricât ar fi de bine organizată, de una singură nu poate răzbi.

− În toate aceste acţiuni, să spunem suplimentare de control, am solicitat aportul şi celorlalte instituţii agricole „implicate”, cu disponibilitate mare din partea conducătorilor, dar aportul final a fost „zero”. Ne-am întâlnit cu cei de la OARZ, dar a doua zi li s-a spus „de mai sus” că nu au obligaţii, iar cei de la DADR erau bolnavi şi nu puteau sta în soare la strungă să numere oile. De fapt, rezultatul demersului colectiv a fost pe măsura aşteptării din partea noastră. Trebuie totuşi să reliefăm că acolo unde efortul se conjugă şi găseşti persoanele disponibile, succesul este asigurat.

Programul de reconversie şi plantări de viţă-de-vie în judeţul Satu Mare este amprentat de 3-4 funcţionari din APIA şi DADR, putându-l cataloga ca fiind un succes.

Îmbucurător este faptul că astăzi dispunem de toate condiţiile pentru a ne face datoria.

În cadrul măsurilor de piaţă, restructurarea podgoriilor în judeţul Satu Mare a început în campania 2006/2007 cu două programe: reconversia soiurilor şi modernizarea formei de conducere a sistemului de susţinere şi palisaj.

Iosif POP