Agro BUSINESS

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a definitivat lista producătorilor admişi în Programul de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate, sesiunea de toamnă. Au fost acceptate 17 firme, iar 18 au fost respinse.

Va prezentăm în continuare companiile admise.

• Argeș – O-Mac Distribution 2005 (Piteşti)
• Brașov – Topauto Com (Brașov), Septima (Cristian), Duotrac (Săcele)
• Bucureşti – Myo-o, Geda Prodexim, Lantec Industries
• Giurgiu – Agrocom Proiect (Remus)
• Harghita – Agromec Sâncrăieni (Sâncrăieni)
• Hunedoara – Agroutil Special (Deva)
• Ialomiţa – Tadis Agro și Agri-Alianţa (ambele Slobozia)
• Ilfov – Ipso (Mogoşoaia)
• Neamţ – Mecanica Ceahlău (Piatra-Neamţ), Marsat (Roman)
• Prahova – Keirom Logistics (Ploieşti)
• Teleorman – Estagroteh (Nanov)

Menționăm că suma alocată Programului pentru anul 2011 este de 50 milioane de lei, iar cuantumul primei de casare este de cel mult 17.000 de lei, fără ca valoarea să depăşească 40% din preţul de achiziţie, în afară de TVA.

Sesiunea de înscriere în vederea acceptării proprietarilor, începută pe 12 septembrie, se încheie pe 10 noiembrie 2011.

Proprietarii de rable trebuie să se adreseze producătorilor stabiliți. Apoi, după obţinerea notelor de înscriere, solicitanţii depun la AFM cererile de finanţare şi docu­mentele prevăzute în Ghidul de finanţare, disponibil pe Internet la adresa www.afm.ro.

(T.D.)

Nu mai puţin de 2.590 fermieri au asistat la evenimentele în câmp organizate de Pioneer Hi-Bred România SRL în perioada 19-31 august în patru locaţii diferite din ţară.

Ultimul eveniment din seria celor 4 programate să se desfăşoare în ultima decadă a lunii august în cadrul proiectului – concept Portofolio Farm, cel de la Girov – Neamţ, a consemnat un record de participare. Condiţiile de cultură şi tehnologia aplicată i-au încântat pe cei aproximativ 800 de fermieri, distribuitori de inputuri ori reprezentanţi ai unor instituţii din sfera agriculturii care au asistat la vizionarea câmpurilor demonstrative.

La evenimentul găzduit de ferma de la Girov, parte a Holdingului TCE 3 Brazi, au participat reprezentanţi din şase judeţe: Vaslui, Iaşi, Botoşani, Bacău, Neamţ şi Suceava.

Un tandem de succes

Directorul tehnic & marketing la Pioneer Hi-Bred România SRL, Maria Cîrjă, a ţinut să puncteze în alocuţiunea sa că asocierea cu cea mai de succes companie româ­nească din sfera agriculturii, TCE 3 Brazi, nu este deloc rodul hazardului. „Nu suntem întâmplător prezenţi împreună deoarece cuvântul care ne caracterizează pe noi, atât compania Pioneer, cât şi holdingul TCE 3 Brazi, este performanţa

Pioneer este cel mai mare producător de sămânţă de porumb, floarea-soarelui, rapiţă şi soia. În România suntem pe departe pe primul loc la porumb şi floarea-soarelui, pe locul al doilea la rapiţă şi nu ne ajunge nimeni la soia. Ferma în care suntem este una care doreşte performanţă. Nu vrem decât să dăm valoare, bunăstare. Ce-o să vedeţi astăzi este o expoziţie de hibrizi. Veţi vedea atât hibrizii noştri consacraţi, cât şi pe cei pe care îi vom introduce pe piaţă anul următor, dar şi hibrizi care se pretează la silozuri şi hibrizi de soia“, a punctat Maria Cîrjă.

La rândul său, fondatorul holdin­gului TCE 3 Brazi, Culiţă Tărîţă, a reliefat importanţa agriculturii în actualul context economic intern. „Din 1993, de când am început investiţiile sporadic în acest domeniu, spuneam că agricultura reprezintă cea mai im­portantă ramură a economiei româneşti. Nu vreau s-o dau în tangouri politice şi să spun ce eram astăzi dacă Partidul Democrat Agrar era o forţă unită. Trebuie să fim mândri de ceea ce facem. Fără noi, agricultorii, omenirea nu poate exista. Avem un rol extraordinar de important în viaţa României“, a precizat Culiţă Tărîţă.

„Vă mulţumim că sunteţi prezenţi astăzi într-un număr impresionant. Pioneer nu este doar performant, ci şi iubit“ – Maria Cîrjă (a treia din stânga), director tehnic & marketing la Pioneer Hi-Bred România SRL şi echipa sa din Moldova.

Bornele succesului din acest an au fost:

• 19 August, Brăila/Agroleg Silistraru

600 de participanţi (Galaţi, Brăila, Constanţa, Ialomiţa, Vrancea). S-au vizitat şi prezentat cei mai performanţi hibrizi de porumb şi cea mai avansată teh­nologie în cultura florii-soarelui: hibrizi cu rezistenţă la erbicidul Express, soiuri de soia şi variante de fertilizare.

Invitaţii au avut parte de un spectacol de excepţie susţinut de Gelu Voicu şi echipa lui, dar şi de o demonstraţie ecvestră.

• 25 August, Turda/Agroturedean Impex

550 de participanţi (Alba, Sibiu, Cluj).

Fermierii au avut ocazia să constate că şi în Transilvania se pot obţine producţii de peste 10.000 kg de boabe/ha la porumb, dar numai cu ajutorul seminţelor de calitate şi al unei tehnologii adecvate.

Programul artistic a fost susţinut de Sava Negrean Brudaşcu şi de taraful său. Nu a lipsit nici aici spectacolul ecvestru.

• 26 August,Târgu-Mureş/Ceragrim Ungheni

640 de fermieri au vizionat loturi de culturi de porumb şi soia.

Peste 20 hibrizi de porumb de boabe şi siloz au fost admiraţi de fermierii din zonă, care au realizat încă o dată că produsele Pioneer sunt adaptate pentru fiecare zonă de cultură.

Aurel Tămaş a făcut ca o zi însorită şi toridă să se termine cu aplauze, voie bună şi speranţa pentru o recoltă bogată.

Alfred C. Toepfer, unul dintre giganţii mondiali în comerţul cu cereale, a achiziţionat pentru 2,8 mil. euro un siloz de 12.000 tone în Biled, judeţul Timiş, în apropierea graniţei cu Ungaria. Aceasta este prima investiţie a companiei într-un siloz în afară de cele din sudul României.

Toepfer derulează afaceri în România de peste 300 milioane de euro în comerţul cu cereale.

Silozul de Biled se află în proprietatea companiei Agrobanat CDC Holding, aflată în insolvenţă. Achiziţia acestuia este prima făcută de germanii de la Toepfer în ultimul an şi jumătate. La sfârşitul lui 2009 compania a achiziţionat două silozuri cu o capacitate totală de 45.000 de tone în judeţul Giurgiu de la Cerealcom Giurgiu, companie deţinută de acţionarii Avicola Buzău.

„Alfred Toepfer International a cumpărat activele scoase la licitaţie de Agrobanat CDC Holding la sfârşitul lunii iunie pentru suma minimă de la care începea licitaţia. Este vorba despre un siloz cu toate anexele aferente. Sunt 12 baterii a câte 1.000 de tone fiecare“, explică Bogdan Herzog, asociat coordonator al Aba Insolvency SPRL.

Toepfer, cu afaceri de 299 de milioane de euro în 2009, mai deţine în România alte opt silozuri de cereale, cu un potenţial total de 100.000 de tone, conform informaţiilor anterioare. Astfel, odată cu achiziţia noului siloz, creşte şi capacitatea de stocare a companiei din România cu 10%.

Cu o istorie de peste un secol şi jumătate, John Deere a devenit în timp o corporaţie internaţională, care desfăşoară astăzi afaceri în peste 160 de ţări. Ea are ca obiectiv plasarea tehnologiei pe cele mai înalte culmi ale performanţei. Cea mai bună dovadă în acest sens este lansarea recentă a peste 100 de produse care vor pleca spre pieţele din Europa, CIS, Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi Orientul Apropiat. Acestea din urmă zone agricole reprezintă 30% din pământul arabil la nivel mondial şi un potenţial anual de vânzări de 35 mld. dolari pentru producătorii de utilaje agricole.

Strategia de marketing

Lansarea celor mai noi produse marca John Deer a avut loc în luna iunie, la Lisabona, în cadrul unui eveniment care a reunit aproximativ 5.000 dealeri, clienţi, experţi, dar şi jurnalişti din 59 de ţări. Cu acest prilej, managerii au prezentat strategia de dezvoltare a companiei pentru următorii ani şi oferta de utilaje agricole pentru anul 2012.

Aceasta cuprinde tractoare (seriile 6R, 7R, 8R), combine (seriile W, T, S), utilaje de erbicidat (R962i), prese de balotat (seria 900), dar şi noi soluţii de management agricol ce permit înregistrarea tuturor activităţilor din câmp şi controlul de la distanţă al utilajelor.

Una dintre cele mai importante noutăţi este faptul că John Deere a introdus o tehnologie revoluţionară, motorul PowerTech PSX şi PVX cu un singur fluid („Doar Motorină“), ce reduce emisia de gaze de eşapament, respectând astfel standardele de emisii ale Etapei IIIB, şi cu sistem de economisire a combustibilului. Sistemul Intelligent Power Management (sistemul de gestionare inteligentă a puterii) creşte productivitatea cu până la 30 CP suplimentări.

Au fost prezentate şi soluţii de management agricol, tehnologii avansate menite să optimizeze legătura dintre echipamente, operatori, dealeri şi consultanţi agricoli şi să conducă la creşterea productivităţii şi a eficienţei.

Un nou pas spre performanţă a fost făcut odată cu lansarea noilor combine, seriile W şi T, care oferă noi game de secerătoare şi platforme, cu lăţimi de până la 10,7 m, sistem de curăţare Quadra-Flo, buncăr de cereale de până la 11.000 l, descărcare la viteză mare, îmbunătăţiri ale cabinelor.

Combinele seria S sunt dotate cu un nou rotor pentru treierare şi separare, un nou sistem de curăţare, o capacitate mai mare a buncărului de boabe, până la 14.100l, noi sisteme de transmisie şi motoare ce dezvoltă puteri de până la 625 CP.

Noutăţi tehnice

- Tractoarele seria 6R oferă acum noi niveluri de performanţă şi confort. Cele trei modele noi sunt echipate cu motoarele PowerTech PVX, ce dezvoltă puteri de la 200 la 249 CP cu Intelligent Power Management;

- Seria 7R cuprinde 5 modele cu puteri de la 230 la 310 CP, destinate fermelor de dimensiuni medii şi mari, cu motor PowerTech PSX&PVX;

- Modelele seriei 8R dispun de motor PowerTech PSX DieselOnly de 9,0 l, ce oferã acum până la 560 CP la viteză nominală.

- Pentru o deplasare lină şi confort optim, Cabina ComfortView (seriile de tractoare 6R, 7R, 8R) dispune de suspensie hidraulică semiactivă (HSC Plus) , vizibilitate sporită, iluminare la 360° pe timp de noapte, comenzi integrate pentru climă şi radio, ecran Command Centre GreenStar 3 cu afişaj tactil opţional, spaţii de depozitare suplimentare.

Dana MĂCRIŞ

Holdingul TCE 3 Brazi Piatra Neamţ şi companiile DuPont România şi Pioneer Hi Bred România au organizat, pe 8 iunie, manifestarea tradiţională „Ziua Câmpului“ în Insula Mare a Brăilei.

Desfăşurată sub semnul celebrării unui deceniu de activitate a TCE 3 Brazi în Insula Mare a Brăilei manifestarea s-a constituit într-o veritabilă gală a superlativelor agriculturii româneşti. „De aici avem ora exactă a agriculturii româneşti“, a punctat deputatul Valeriu Steriu, pentru ca secretarul de stat Adrian Rădulescu să vorbească despre „Institutul internaţional pentru cereale şi plante tehnnice IMB“.

În cadrul manifestării, cei peste 1.000 de participanţi au putut vedea tehnologiile de producţie şi protecţia plantelor de la DuPont şi Pioneer, precum şi soiuri şi hibrizi de plante.

Totodată, specialiştii TCE 3 Brazi au prezentat şi o expoziţie de utilaje şi echipamente agricole performante de ultimă generaţie, urmată de demonstraţii în câmp.

La eveniment au participat reprezentanţi ai Academiei Române, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, ai Curţii de Conturi, ai ambasadelor SUA, Austriei şi Sudanului. Au fost prezenţi manageri din domeniul producătorilor de utilaje şi echipamente agricole, distribuitori naţionali şi regionali de input-uri pentru agricultură, reprezentanţi ai companiilor pentru protecţia plantelor şi producerii de sămânţă, ai instituţiilor bancare, precum şi fermieri reprezentativi din întreaga ţară.

La ediţia jubiliară din acest an a „Zilei Câmpului“ Insula Mare a Brăilei, preşedintele fondator al Holdingului TCE Trei Brazi, Culiţă Tărâţă, a primit cupe şi plachete omagiale din partea DuPont şi Pioneer.

103 milioane euro reprezintă valoarea totală a investiţiilor efectuate de TCE 3 Brazi în Insula Mare a Brăilei în ultimii 10 ani. Ultimele investiţii fac parte din tehnica de vârf a agriculturii mondiale, începând cu tractoare şi combine de mare putere, echipamente de irigat şi erbicidat de o productivitate deosebită.

Zece ani de excelenţă în agricultură

Ing. Culiţă Tărâţă – Preşedinte fondator Holding TCE 3 Brazi

„Ca ieri preluam aceste terenuri într-o stare de dezastru total, când colectivul pe care astăzi îl conducem era într-o perioadă disperată pentru că veneau după circa nouă luni de zile de neplată a salariilor.

După zece ani, dacă ar fi să o iau de la capăt, aş măsura de mai multe ori şi aş tăia o dată. Am intrat cu capul înainte, fără să analizez la rece ce mă aşteaptă în Insula Mare a Brăilei şi mă refer aici la interese.

Domeniul agricol nu trebuie invidiat pentru că e atâta sudoare care curge, dar este atâta frumuseţe şi dorinţă de a produce pâinea. Această pâine trebuie să ne-o producem noi. Nu este admis ca în secolul XXI să avem oameni care rabdă de foame.

Avem şi noi vina noastră fiindcă atunci când a început să se împartă pământul României în şerveţele de masă trebuia absolut de la vlădică la opincă să luăm atitudine. Numai lucrând pământul pe suprafeţe mari putem avea rezultate.“

Cristian Hera – academician

„Sunt zece ani care înglobează o muncă şi un efort de organizare, investigaţii, investiţii pentru realizarea unor tehnologii agricole performante, prietenoase cu mediul, care conduc la realizarea unor producţii sigure, eficiente, făcând din TCE 3 Brazi din Insula Mare a Brăilei punct de reper pentru agricultura României şi o spun fără rezerve, punct de reper pentru agricultura mondială.“

Adrian Rădulescu – secretar de stat MADR

„Mă bucur că ne întâlnim într-o cetate a ştiinţei agricole româneşti. Aici e Institutul Internaţional pentru cereale şi plante tehnice Insula Marea Brăilei. Astăzi TCE 3 Brazi Insula Mare a Brăilei e un model de performanţă agricolă obţinută prin aplicarea celor mai înalte tehnologii. Mă mândresc că sunt alături de aceşti oameni care ne transpun în agricultura virtuală.“

Valeriu Steriu – preşedintele Comisiei

Agricole de la Preşedinţia României

„Dincolo de ceea ce înseamnă sol, apă, cred că cel mai important lucru pe care îl aveţi aici, în Insula Mare, este preşedintele şi echipa sa pentru că România mai mare vreo 9 milioane de ha, dar care nu arată precum Insula Mare a Brăilei.“

Ing. Lucian Buzdugan – director general TCE 3 Brazi

„Vă declar sincer că sunt fericit pentru că dumnea­voastră sunteţi aici. Am simţit astăzi în privirea dumneavoastră acea energie, acea scânteie care ne leagă pe toţi cei care slujim acest ţinut şi am simţit că apreciaţi munca unor oameni socotiţi a fi printre cei mai buni agricultori ai lumii. Vreau să mulţumesc domnului Culiţă în primul rând pentru că el a fost cel care a investit aici practic tot ce agonisise într-o viaţa de om.“

Camelia MOISE

Utilajele Kompaktomat pentru pregătirea patului germinativ sunt deja un produs cu tradiţie al societăţii Farmet. Concepţie verificată, construcţie masivă, fiabilitate de durată – acestea sunt unele dintre principalele avantaje prin care utilajele şi-au câştigat popularitatea unei grupe mari de clienţi din ţară şi de pe pieţele europene.

Kompaktomat este destinat prelucrării solului după arat, nivelează perfect suprafaţa solului, prelucrându-l la adâncimea necesară, executând în total 7 operaţiuni la o singură trecere, fiind format dintr-un cadru de bază prevăzut cu tăvălugi atât in faţă cât şi în spate. În timpul lucrului, se deplasează pe tăvălugi, pe ei sprijinindu-se întreaga greutate a utilajului. Tăvălugii tasează foarte bine solul arat, refacând astfel capilaritatea. Greutatea suficientă a utilajului asigură o lucrare de calitate şi pe soluri dificile. În faţa tăvălugului frontal este montat un set de scormonitori pentru urma de la roţile tractorului, după care urmează o bară robustă care asigură nivelarea de bază a suprafeţei solului. Bara de nivelare zdrobeşte coamele brazdelor şi alte denivelări, formând o suprafaţă plană dreaptă, care apoi este prelucrată de celelalte elemente ale utilajului. Scormonitoarele de urmă şi bara frontală de nivelare sunt independent reglabile pe înălţime faţă de cadrul utilajului. Între tăvălugi sunt fixate organele active, care la rândul lor se pot regla independent pe înălţime. Astfel se atinge uşor adâncimea de lucru pentru pregătirea patului germinativ.

Organele active pot fi ori cu colţ, pe 4 rânduri, ori cu brăzdare de tip săgeată pe 2 rânduri. Cea de a doua variantă este foarte populară datorită construcţiei masive şi fiabilităţii organelor de lucru. Brăzdarele de tip săgeată taie suprafaţa solului şi elimină cu succes buruienile mărunte. Pentru nivelarea de calitate ulterioară a solului, după brăzdarele de tip săgeată este suspendată o bară de nivelare centrală care sparge bulgării mărunţi. Tăvălugul din spate al utilajului Kompaktomat poate fi lamelat sau crosskill din fontă, cel din urmă fiind recomandat pentru solurile grele. Începând cu anul trecut se poate utiliza şi tăvălugul inelat sau tăvălugul segmentat, care sunt bune în special pentru solurile umede. După tăvălugul din spate se află a treia bară de nivelare, care definitivează lucrarea,  aducând suprafaţa solului la o planitate aproape perfectă.

În urma trecerii peste teren a utilajului Kompaktomat, solul este prelucrat excelent, pregătind patul germinativ. Solul astfel prelucrat este o garanţie a unei germinaţii perfecte a plantelor semănate, chiar şi a celor mai pretenţioase, cum ar fi rapiţa sau sfecla de zahăr.

Farmet a.s.
www.farmet.ro

Maschio Gaspardo şi Tehnodiesel, unele dintre cele mai importante firme din România care comercializează utilaje şi maşini agricole, au organizat demonstraţii practice în câmp la Staţiunea Didactică şi Experimentală a Universităţii Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului.

Reprezentanţii celor două firme au reuşit să aducă la acest eveniment, pe lângă fermierii din zona Banatului, studenţi şi cadre universitare, precum şi firme din domeniul agricol, cum ar fi Limagrain Romania, firmă specializată în seminţe.

Demonstraţia a început cu o arătură cu tractorul Massey Ferguson 5445 de 98 CP şi plugul Livio cu 3 trupiţe, fiind o premieră naţională prezentarea acestui nou plug pentru Maschio Gaspardo. Apoi au putut fi văzute la lucru două scarificatoare, Pinocchio 200 cu 6 ancore tractat de un Massey Ferguson 6485 de 160 CP şi Artiglia 400 cu 9 ancore, sudat ce lucrează în agregat cu tăvălug dublu cu pinteni, acţionat hidraulic lucrând cu MF 8690 de 380 CP.

Pe suprafaţa lucrată s-a intrat cu grapa rotativa Aquila, cu lăţime de lucru de 5 metri, tractată de un MF 8690, iar finalul i-a aparţinut semănătoarei Pinta 400 cu acţionare pneumatică tractată de Massey Ferguson 5445 de 98 CP.

Dr. Mihăiţă AFRENIE

Construită între 1952-1956, modernizată în 1974 şi îmbunătăţită continuu prin amplasamente dotate cu noi linii tehnologice, timp de 40 de ani fabrica de la Tecuci a reprezentat „uriaşul“ industriei de conserve din România. Ca în mai toate domeniile, după ’89 şi aici s-a aşternut tăcerea.

Noii investitori veniţi la Tecuci în 2004 pentru a pune în funcţiune cea de-a treia lor fabrică au reuşit în doi ani să modernizeze şi să reamenajeze spaţiile de producţie de aici. Astfel, Contec a devenit iar cel mai mare producător de conserve de legume şi fructe din România. Astăzi, fabrica are o capacitate de 10.000 t/an, producând sub diferite mărci peste 200 de articole pe care le comercializează sub 13 branduri.

Despre ce a presupus această investiţie şi care sunt obiectivele pe care societatea intenţionează să le atingă în viitorul apropiat am discutat cu directorul general Contec Foods SRL, domnul Vincenţiu Bercescu.

Între fier vechi şi tehnologie de top

De la domnia sa aflăm că societatea este administrată de doi asociaţi de origine turcă stabiliţi în România, unul cu mulţi ani în urmă, celălalt mai recent. Ei au început producţia în 1998, în fabrica de la Ghidici, judeţul Dolj, iar în 2000 au deschis cea de-a doua unitate de producţie la Scorniceşti, tot în judeţul Dolj. Datorită faptului că producţia trebuia diversificată şi capacitatea trebuia mărită, în iulie 2001 fabrica s-a mutat în comuna 1 Decembrie 1918, judeţul Ilfov, aici fiind asimilat întregul sortiment produs până la acel moment. Dar visul celor doi asociaţi la un spaţiu de producţie modern, situat într-o zonă legumicolă renumită, nu se împlinise încă. De aceea nu au stat pe gânduri în 2004, când fabrica de la Tecuci a fost scoasă la licitaţie.

„Unitatea nu mai funcţiona, nu avea curent, gaz metan, nimic. Din ’90 nu s-a mai făcut nicio investiţie aici“, ne spune directorul general. Nu au putut prelua nimic din vechile echipamente, totul a trebuit aruncat la fier vechi. Au pornit, aşadar, de la zero cu refacerea instalaţiilor, conductelor, apoi cu renovarea clădirilor, dezvoltând şi reutilând rând pe rând secţiile de legume-fructe, de pastă de tomate şi derivate, secţia de maioneză, muştar şi alte sosuri, precum şi una de mâncăruri gătite pe bază de carne. Mai nou, se află în probe o secţie de ciocolată, una de patiserie şi alta de îmbuteliere apă plată.

În ceea ce priveşte conservele de legume şi fructe, sezonul începe în mai cu spanacul şi se termină în noiembrie-decembrie cu merele şi sfecla roşie. Dar fluxul de producţie nu se încheie niciodată.

În pas cu tehnica mondială

În fabrică lucrează în prezent aproape 400 de salariaţi permanenţi, acestora adăugându-li-se aproape 100 sezonieri. De aceea, lupta care se duce acum este de retehnologizare în vederea suplinirii muncii manuale. „Am adus utilaje din Italia, Germania, SUA, Turcia şi considerăm că suntem în pas cu tot ce înseamnă tehnică actuală modernă“, afirmă domnul director. Investiţiile în retehnologizare, reamenajare au ajuns la 9 milioane de euro, fără să fie luate în calcul ultimele proiecte care însumează cel puţin tot pe atât. Acestea vizează finalizarea secţiei de prelucrare de carne, investiţie care se ridică la două milioane euro, şi construcţia unei fabrici de cartofi prăjiţi ambalaţi, în valoare de cca 6 milioane euro, dar şi modernizarea halelor de depozitare şi o staţie de epurare.

Clienţii

Distribuţia mărcilor deţinute de Contec Foods se realizează prin reţeaua proprie, care are atât flotă de maşini, cât şi depozite în toată ţara, de unde produsele ajung în supermarketuri. „Teoretic, noi avem un singur client, această societate de distribuţie care practic aparţine tot grupului nostru“, ne mai spune domnul Bercescu. În ultimul an, au acordat o atenţie deosebită exportului, reuşind să-şi câştige clienţi şi printre reţelele de magazine din Spania, Italia, Germania, Grecia, Anglia, Franţa şi Rusia.

În ceea ce priveşte concurenţa venită din afară, acţionarii Contec-ului spun că nu îi sperie şi că singura lor grijă pentru a putea face faţă este să obţină produse de calitate. Oricare ar fi tendinţele pe piaţa mondială, ei sunt de părere că, atât timp cât îşi respectă acest angajament, conservele nu au cum să dispară.

Materia primă, autohtonă şi nu numai

Fabricanţii de la Contec au contract cu peste 30 de legumicultori, dintre care 10 mai mari, situaţi în jurul Tecuciului şi care aprovizionează fabrica în special cu mazăre şi fasole. Restul de legume provin de la producătorii din Galaţi, Brăila, Vrancea, în timp ce fructele sunt aduse predominant din Dobrogea, Moldova, dar şi din judeţele cu tradiţie din sudul ţării. Fabrica deţine şi o livadă de 30 ha, în care acum au loc lucrări de reîntinerire.

Contractele se negociază la începutul anului şi, în general, relaţia lor, chiar dacă nu este una perfectă, funcţionează. Producătorii au înţeles că, dacă îşi păstrează preţurile, procesatorul va avea asigurată intrarea în marile lanţuri şi, prin urmare, şi ei vor avea siguranţa valorificării producţiei. Se întâmplă să mai vină şi pe parcurs producători pe care, dacă are posibilităţi de prelucrare, procesatorul îi primeşte. Dar se poate şi invers: anul trecut au avut contracte încheiate pentru 7.000 de tone de tomate, dar nu au primit decât 1.000. „Planificare nu mai există, ştiţi cum se face la noi agricultura. Anul trecut au fost probleme cu roşiile, de aceea anul acesta se pare că foarte mulţi au mers pe această cultură“, ne spune directorul general.

În ceea ce priveşte materia primă adusă din import, reprezentantul unităţii ne spune că aceasta nu a depăşit anul trecut 10% din total. Au fost produse pe care fie nu le-au găsit în ţară, fie nu au acoperit necesarul, cum sunt ardeiul kapia din Grecia, tomate, castraveţi şi vinete din Bulgaria, mere din Ungaria şi Polonia. Mai nou, fabrica duce tratative pentru legume şi cu producătorii din Republica Moldova.

Beneficii şi obligaţii de ambele părţi

Fabrica are angajaţi proprii specialişti agronomi, care merg în câmp, fac planificarea cu legumicultorii astfel încât recoltarea să aibă loc eşalonat şi urmăresc respectarea tehnologiei specifice. Le oferă producătorilor consultanţă de specialitate şi le recoltează producţia de mazăre, fasole şi tomate cu utilajele proprii pe care le deţine fabrica. La mazăre tot fabrica achiziţionează sămânţa, fiind vorba de o valoare mai mare, şi opreşte plata producătorilor la recoltare. Dar poate mai important decât orice sprijin este faptul că le plătesc oamenilor la timp, iar legumicultorii cu care am discutat au confirmat acest lucru.

Cât priveşte cerinţele, directorul Contec ne spune că vremurile în care tot ce nu era bun pentru consum pe piaţă se aducea la fabrică au apus demult. „E o idee preconcepută, de dinainte de 1990. Când am venit aici, ne-am lovit de această mentalitate. Ţineau producţia până începea să se strice şi când vedeau că nu au cui să vândă veneau la noi. Astăzi legumele pe care le primim pentru procesare sunt la fel, dacă nu chiar mai frumoase decât acelea de pe piaţă“, mai spune reprezentantul Contec.

Ar prefera, cum e şi normal, să le cumpere numai de la noi, de acea s-au implicat şi în vederea asocierii mai multor producători într-un grup, idee rămasă încă la stadiul de proiect. De asemenea, au încercat să-i sprijine pe legumicultori în încercarea lor de a rezolva problemele ce ţin de irigaţii şi care îi afectează în mod direct şi pe procesatori.

Valentina ŞOIMU

Recent, într-o zonă superbă şi o atmosferă deosebită de lucru, dar şi de sărbătoare, în acelaşi timp – ce minunat ştiu cei mai buni să îmbine utilul cu plăcutul! – firma Summit Agro România şi-a prezentat, în faţa a peste o sută de invitaţi, echipa ce are ca principal obiectiv declarat …să facă pământul mai roditor. Evident, împreună cu fermirii în slujba cărora se află.

Punctul forte al manifestării l-a constituit prezentarea principalelor  produse aflate în portofoliul său, propuse fermierilor pentru anul 2011: aproape 30 de insecto-fungicide, peste 10 erbicide şi adjuvanţi, 6 tipuri de fertilizanţi foliari cu conţinut diferit de macro şi microelemente, precum şi sămânţă din hibrizi şi soiuri de porumb, floarea-soarelui, rapiţă şi sorg, dar şi de legume, multe dintre acestea noutăţi pentru agricultori. Ponderea acestora a suferit modificări în timp, după cum spunea Mihai Miriţescu – director Produs Sămânţă, ca urmare a preocupărilor firmei de a oferi fermierilor o gamă cât mai variată de produse. Dacă din 1996, anul înfiinţării firmei, până în 2003 pesticidele reprezentau 100% din afacere, după acest an ponderea acestora s-a redus treptat, astfel că în prezent ocupă doar 80%, diferenţa fiind reprezentată de sămânţă.

Ca noutăţi au fost prezentate şi câteva formule de combinaţii ale unor produse pentru combaterea complexă a bolilor şi dăunătorilor, precum şi a diferitelor structuri de buruieni, propuse de specialiştii firmei. Dar cele mai multe amănunte pot fi aflate contactând reprezentanţii societăţii pe care îi prezentăm în continuare, ei fiind, după cum declara preşedintele Summit Agro, domnul Hidetaka Sato, permanent în slujba femierilor, toţi dovedindu-se a fi dintre cei mai buni specialişti în domeniu.

Din gama de produse Summit Agro

Insecticide : Fury, Mospilan, Novadim Progress, Nurelle D, Trebon;
Acaricide, insecto-acaricide : Abamectin, Milbeknock, Mospilan+Toil, Nissorun, Sanmite;
Fungicide – pentru tratarea mănărilor: Cupertine Super, Drago, Galben M, Rover, Triumf;

- pentru făinări, rapăn şi botrytis: Cyflamid, Syllit,  Impact, Topsin, Matiz, Yamato, Pyrus.
- pentru protecţia răsadurilor: Tachigaren.

Erbicide: Click Plus, Ecopart, Nicosulfuron, Pledge, Proponit, Sanglypho, Targa Super;
Adjuvanţi: Toil, Spur, Vice, Backrow, Flexi;
Insecto-fungicide pentru tratament sămânţă: Biosild Top, Picus, Vincit;
Fertilizanţi foliari: Elite – îngrăşământ foliar tip NPK + microelemente, 20:20:20 + Mg şi S;

- Bassitrel – îngrăşământ foliar pe bază de bor, mangan şi molibden, cu magneziu şi sulf;
- Last N – fertilizant foliar cu azot, formulare lichidă.- reprezentant al unei noi generaţii de îngrăşăminte foliare;
- Stopit – îngrăşământ foliar lichid pe bază de calciu;
- Teprosyn – fertilizant starter cu aplicare pe seminţe; formulare suspensie concentrată;
- Seniphos – fertilizant foliar lichid pe bază de calciu şi fosfor.

Seminţe:
- Floarea-soarelui – Es Artimis, Terra, Almanzor;
- Porumb – Fructis, ZP 341, ZP 434, ZP 505;
- Rapiţă – Elite, Elvis, Es Hydromel, Olano, Es Alias, Es Betty, Es Saphir, Es Artist; Sorg – Queyras.

 I. BANU

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a hotărât să acrediteze firmele de consultanţă care întocmesc proiecte finanţabile prin FEADR. De acest lucru se va ocupa Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru PNDR din cadrul  MADR.

Necesitatea implementării unui sistem de acreditare a apărut din cauză că multe dintre proiectele evaluate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) au fost de slabă calitate, fiind respinse, chiar dacă vizau investiţii serioase.

Printre aspectele nesatisfăcătoare identificate se numără slaba fundamentare a studiilor de fezabilitate şi a memoriilor justificative în ceea ce priveşte necesitatea proiectului sau a unor achiziţii din cadrul acestuia. Alte probleme întâlnite sunt supradimensionarea, atât din punct de vedere valoric, cât şi al capacităţii de producţie, slaba calitate tehnică a proiectelor, cash-flow nerealist etc.

(T.D.)

În perioada 10-12 decembrie, Limagrain şi-a invitat colaboratorii din distribuţie să participe la aşa-numita „Şcoală de iarnă a profesioniştilor”, în fapt, un training tehnico-comercial pentru campania de primăvară 2011. Organizată în decorul feeric de la Cheile Grădiştei-Moeciu, locaţie favorită mai nou pentru astfel de evenimente, întâlnirea a constituit prilejul lansării unui nou concept de formare a oamenilor implicaţi în business-ul cu seminţe din România, intitulat LG Tecny Sales. Dacă înainte acest gen de întâlniri erau dedicate distribuitorilor, de această dată în centrul atenţiei au stat angajaţii acestora. Reprezentanţii LG s-au gândit să-i adune laolaltă pe toţi cei care intră în contact direct cu fermierii, cu scopul de a le prezenta produsele, dar şi pentru a-i forma în tainele vânzării. Şi asta pentru că au înţeles că, pentru a iniţia colaborări de lungă durată cu clienţii lor, au nevoie de oameni de vânzări bine pregătiţi, care cunosc caracteristicele seminţelor LG şi care să poată răspunde cerinţelor unor fermieri din ce în ce mai pregătiţi.

În prezent, LG are circa 50 de distribuitori agreaţi, unii dintre ei naţionali, alţii zonali, ai căror oameni de vânzări au fost instruiţi pe parcursul celor patru zile. Printre ei se numără: Agroexpert, Agroind Căuaceu, Agritop Brăila, Agroclass, Vitaplant, Agrospeed, Alcedo, Chimagri Brăila, Comcereal Botoşani,  Expur SA, General Agro, Lavora Agro, Medicago, MW Chim Serv, Prutul SA, TG Agro Ialomiţa, Total Agro etc.

Oamenii de vânzări, o punte de legătură cu fermierii

Pentru a putea oferi agricultorilor exact produsul de care au nevoie, celor aproximativ 100 de oameni de vânzări prezenţi le-au fost expuse caracteristicile hibrizilor Limagrain de porumb, renumiţi pentru toleranţa lor la secetă, şi de floarea-soarelui, apreciaţi pentru rezistenţa la boli, producţiile ridicate şi toleranţa la noile rase de lupoaie. Participanţii au aflat de la reprezentanţii LG care sunt avantajele comerciale ale produselor pe care aceştia le au în portofoliu, ce nevoi acoperă şi care este adaptabilitatea lor pe zone sau chiar pe fiecare judeţ. „Nu e suficient ca un produs să fie bun, el trebuie să răspundă unor cerinţe precise, iar oamenii de vânzări au acest rol: de a le oferi agricultorilor varianta cea mai potrivită în funcţie de nevoile fiecăruia“, afirma cu această ocazie Alina Creţu, director de marketing Limagrain România.

Produsele star pentru campania 2011

Reprezentanţii companiei au valorificat o perioadă relativ liniştită pentru a-şi prezenta viziunea a ceea ce ar trebui să însemne anul 2011. Evenimentul a constituit aşadar momentul prielnic lansării produselor pe care mizează în noua campanie.

Porumb

LG 33.50 – Rezultate excepţionale în condiţii de secetă
• Un hibrid simplu, denţat, utilizat pentru boabe din grupa FAO 350;
• Plante de talie medie cu stay-green bun;
• Ştiuleţi lungi, uniformi, bine fecundaţi;
• Genetică nouă, cu potenţial ridicat de producţie;
• Producţii bune în diferite condiţii;
• Pierde uşor apa din bob –umiditate scăzută la recoltare;

LG 33.95 – Profit sigur pentru fermieri
• Hibrid simplu denţat utilizat pentru boabe din grupa FAO 400;
• Plante înalte, sistem foliar bogat;
- Tulpini şi rădăcini puternice;
• Ştiuleţi mari, lungi, cu 16 rânduri;
• Potenţial ridicat de producţie cu umiditate scăzută la recoltare;
• Profit sigur: producţii la FAO 400 cu umiditate de FAO 350;
• Comportament bun în condiţii de secetă.

Floarea-soarelui

LG 56.63 CL- Cel mai iubit hibrid Clearfield în România
• Hibrid semitardiv de tip Clearfield;
• Rezistenţă genetică la rasele cunoscute de Plasmopara şi la toate rasele de Orobanche cumana;
• Toleranţă crescută la Phomopsis şi Sclerotinia de capitul;
• Rezultate excepţionale în cultură;
• Densitate recomandată: 60.000 pl/ha;
• Tratamentul se face cu Pulsar 40 produs de BASF.

Să ştii ce vinzi, să ştii cui vinzi…

Aşa s-ar putea rezuma în câteva cuvinte elementele esenţiale ale cursului de iniţiere în arta vânzării la care au participat oamenii din distribuţie în cea de-a doua parte a întâlnirii. Participanţii şi-au însuşit cu această ocazie câteva tehnici de planificare a succesului în vânzări, cu aplicabilitate pe produsele Limagrain.

Printr-o abordare modernă, specialiştii unor companii de training profesional i-au învăţat care sunt etapele pe care trebuie să le parcurgă pentru a ajunge la semnarea unui contract. Ei s-au putut familiariza cu modalităţile de abordare şi de atragere a atenţiei clienţilor şi, mai ales, cu modul de prezentare a produselor pentru ca, în final, să vândă mai uşor seminţele.

Valentina ŞOIMU

Aşa cum ne-a obişnuit încă de la momentul înfiinţării, compania Timac Agro România a organizat, la sfârşitul lunii noiembrie, cea de-a patra ediţie a Convenţiei Comerciale, moment de bilanţ dar şi de pregătire morală a echipei pentru o nouă campanie. Pentru că modelul de business al companiei se bazează pe distribuţie, an de an întâlnirea este dedicată distribuitorilor, precum şi partenerilor de co-branding care la această ediţie au fost: Monsanto, Limagrain, Euralis şi Emporiki Bank.

Membră a grupului Roullier din Franţa, care, pe lângă îngrăşăminte, mai însumează încă 12 sectoare de producţie, compania Timac Agro România a demarat în 2006 cu o echipă de 11 oameni. Aceasta s-a dezvoltat de la an la an, numărând astăzi aproape 70 de angajaţi. Puterea companiei stă în prezent atât în îngrăşămintele pe care le comercializează, cât şi în numeroşii specialişti care le fac cunoscute şi le recomandă în funcţie de specificul fiecărei zone şi culturi.

Scurt bilanţ de activitate

Cum era şi firesc, în prag de sfârşit de an întâlnirea a constituit momentul cel mai prielnic pentru evaluarea activităţii companiei. Aceasta a fost prezentată de către directorul naţional de vânzări, Ionel Bursuc. El a vorbit despre evoluţia suprafeţelor fertilizate cu îngrăşămintele Timac, suprafeţe care au ajuns de la 100 mii ha în 2007 la 250 mii ha anul acesta. Şi cifra de afaceri s-a dublat în ultimii trei ani, ajungând de la 7 la 15 milioane de euro în 2010, iar valoarea creată partenerilor din distribuţie a crescut şi ea de la un milion la două milioane de euro.

Printre avantajele utilizării produselor Timac Agro se numără perioada de creditare mare, ce reprezintă un avantaj atât pentru fermier, cât şi pentru distribuitor, dar şi costurile logistice mici, asigurând transportul în fermă. Produsele – care se vând numai pe canalele de distribuţie – creează în timp şi un grad ridicat de fidelizare.

Îngrăşămintele care şi-au demonstrat valoarea într-un timp foarte scurt, devenind favorite, sunt Sulfammo-produsul motor, Timastart NPS 53 şi Eurocereal.

Premisele noului an

Reprezentanţii companiei au vorbit cu această ocazie atât despre perspectivele pieţei îngrăşămintelor, cât şi despre proiectele de viitor ale companiei. Ei susţin că anul 2011 pleacă de la premise bune în ceea ce priveşte preţurile produselor agricole, iar perspectivele par a fi mai bine orientate pe termen scurt şi mediu. Din spusele directorului Timac Agro pe zona de sud-est a Europei, Vincent Besnard, reiese însă că mai avem de lucru în ceea ce priveşte dezvoltarea filierelor agricole din România.

Pentru anul 2011, compania şi-a propus câteva obiective adaptate situaţiei actuale din piaţă. Printre obiectivele enumerate de directorul general Adrian Drăgan se numără creşterea cu 30% a cifrei de afaceri şi, implicit, a cotei de piaţă. În prezent, din cei 7.000 de fermieri vizitaţi anual, 1.000 sunt clienţi permanenţi ai acestor produse de nişă, care capătă notorietate de la an la an.

Tot la capitolul planuri de viitor intră şi promisiunea reprezentanţilor companiei de a continua să aducă inovaţii în ceea ce priveşte nutriţia plantelor, atât prin produse noi specializate pe culturi şi regiuni, cât şi prin tehnologii inedite de utilizare a acestora.

Ca în fiecare an, reprezentanţii Timac Agro şi-au premiat distribuitorii în funcţie de vânzările realizate, premiul pentru „Partenerul anului în 2010” fiind acordat Companiei Aectra Agrochemicals.

Valentina ŞOIMU

Forumul de Afaceri Israeliano-Român oferă soluţii pentru agricultura românească

Secţia Comercială a Ambasadei Israelului la Bucureşti, Institutul Israelian pentru Export şi Cooperare Internaţională şi Grupul Român pentru Investiţii şi Consultanţă (RGIC) au organizat Forumul de Afaceri Israeliano-Român în domeniile agricultură şi dezvoltare rurală, eveniment derulat în cadrul Programului Shavit România.

La forum au participat firme din Israel, specializate în tehnologie şi echipamente pentru sere şi ferme de vaci pentru lapte, precum şi fermieri şi proprietari de sere şi ferme de vaci pentru lapte din România.

Este de precizat că Programul Shavit România se află în al doilea an de implementare în ţara noastră. În toată această perioadă, acţiunile derulate în România şi în Israel s-au concretizat în demararea mai multor proiecte strategice integrate finanţate prin fonduri europene. Este cunoscut pe piaţa israeliano-română Programul Integrat de Sere pentru 200 hectare în România.

Organizatorul Forumului este Grupul Român pentru Investiţii şi Consultanţă, instituţie care poate oferi date concrete în legătură cu posibilităţile de afaceri cu firmele israeliene implicate în desfăşurarea acestui eveniment.

(I.P.)

Miliardarul german, care a intrat acum trei ani în forţă pe piaţa din România şi a investit peste 120 milioane de euro în agricultură, continuă să cumpere terenuri în judeţul Arad. Firma Tar Farming îi are în acţionariat pe Bernhard Term*hlen, un cunoscut om de afaceri german, şi pe fiul acestuia. În aproape trei ani, compania a cumpărat peste 8.000 hectare de teren arabil, zece tractoare, alte utilaje agricole şi două silozuri pentru depozitarea cerealelor.

Profilul, strict vegetal

Firma produce în România în special grâu, porumb şi rapiţă. Unul dintre reprezentanţii săi a precizat că se lucrează după modelul german: cu oameni puţini, dar eficienţi.

„Au cumpărat terenuri în mai multe zone. În privinţa echipamentelor, au achiziţionat până acum mai bine de zece tractoare, dar şi alte maşinării agricole. De asemenea, au fost cumpărate şi silozuri pentru depozitarea cerealelor. Din declaraţiile miliardarului, am înţeles că vor fi achiziţionate alte terenuri dacă preţurile de pe piaţă se menţin la nivelul scăzut de până acum.

Germanii vor să ajungă pe o poziţie cât mai înaltă în topul agricultorilor din România. Vor să concureze cu marii agricultori români“, a declarat Radu Brebenaru, reprezentant Tar Farming.

Autorităţile sunt mulţumite

Autorităţile din judeţul Arad sunt mulţumite de această investiţie impresionantă pentru că taxele percepute cresc bugetul local. Nemţii au discutat, încă de când au cumpărat terenurile, cu fiecare primar în parte despre alte noi investiţii. „Suntem foarte mulţumiţi că nemţii s-au hotărât să investească la noi în zonă. Aici se poate face o agricultură performantă, iar acest lucru o să se vadă cu siguranţă în timp. Suntem mulţumiţi că, în sfârşit, sătenii din zonă vor avea locuri de muncă. Era mare nevoie de aşa ceva. În plus, veniturile la buget vor creşte prin taxele şi impozitele percepute.

Investiţia germanilor este impresionantă şi mă mir că s-au aventurat atât de mult în aceste timpuri tulburi din punct de vedere financiar. Aici, în zonă, privim agricultura foarte serios“, a  apreciat primarul comunei Semlac, Letiţia Stoian. Investitorii străini sunt atraşi de România pentru că preţurile terenurilor agricole sunt de 3-4 ori mai ieftine decât în Ucraina, Serbia şi Franţa, fiind mult sub media Uniunii Europene.

Bogdan MIHĂILĂ

În urma creării asociaţiei CCI, printre fondatorii căreia se numără şi KUHN, este disponibil sistemul ISOBUS pe trei game de maşini:

• utilaje pentru distribuit îngrăşăminte;
• prese de balotat;
• maşini de înfoliat.

Utilajele pentru distribuit îngrăşăminte: întotdeauna la fel de precise

Utilajele de împrăştiat amendamente 50.1 W cu sistem de cântărire sunt disponibile cu versiunea ISOBUS cu terminal CCI 100 sau fără terminal de control care se foloseşte cu terminalul ISOBUS al tractorului.

În plus, faţă de avantajele versiunii AXIS 50.1 W „standard” (o productivitate de până la 500 kg/min., cântărire şi reglare în fiecare secundă, o lăţime de lucru de până la 50 m, agitator rotativ extrem de lent), versiunea Isobus este dotată şi cu:

• o cutie de viteze de 750 rpm pentru o mai bună adaptare la tractoarele de mare putere echipate doar cu o priză de putere de 1.000 rpm. Viteză redusă a motorului pentru o conducere economică care determină economisirea de combustibil.

• controlul electric al ridicării/coborârii dispozitivului Telimat monitorizat de la caseta de control.

Presele de balotat şi maşinile de înfoliat: comenzi simple şi rapide, aflate la îndemână

Presele de balotat rotunde cu cameră variabilă, maşinile mixte cu presă de balotat şi sistem de ambalare, presele de balotat cu densitate mare, dar şi primele maşini de ambalat baloturi cu forme rotunde şi pătrate compatibile cu terminalul Isobus pot fi controlate cu ajutorul casetei de control CCI sau cu ajutorul terminalului Isobus al tractorului.

Terminalul CCI poate fi conectat la o cameră video pentru a se urmări desfăşurarea ciclului de ambalare de pe maşinile mixte sau pentru a monitoriza formarea balotului în camera de presare cu densitate mare.

Există numeroase aplicaţii pentru manevrarea şi controlul unei maşini din ce în ce mai inteligente.

CCI 100: un terminal cu dispozitive multiple

Terminalul ISOBUS CCI permite gestionarea mai multor maşini KUHN dotate cu tehnologia ISOBUS, dar şi a maşinilor cu ISOBUS produse de ceilalţi membri ai grupului CCI cu încredere deplină. Acest lucru limitează numărul de terminale din cabină.

Principalele avantaje ale acestui terminal sunt ergonomia, ecranele tactile color ce pot fi îmbunătăţite, oferind posibilitatea de a găzdui funcţii suplimentare.

Treptat, vor mai apărea şi alte maşini dotate cu tehnologia ISOBUS în gama de utilaje KUHN.

Noutăţile pe care firmele furnizoare de inputuri şi servicii pentru agricultură le oferă fermierilor sunt mai întotdeauna de ultimă oră. Iar când este vorba de material biologic, se întrec în a pune la dispoziţie cele mai noi şi mai performante soiuri şi hibrizi, ba chiar tehnologii şi diverse produse, aşa-zisele ,,pachete tehnologice“.

PIONEER, prezentă în România de peste patruzeci de ani, este una dintre firmele care au reuşit să cucerească fermierii prin noutăţile pe care le oferă an de an. Hibrizii de porumb şi floarea-soarelui, soiurile de rapiţă sunt doar câteva din realizările sale din domeniul cercetării şi producţiei. Performanţele lor sunt demonstrate în câmpurile experimentale şi loturile demonstrative organizate în toate zonele de cultură, manifestări la care participă de fiecare dată sute de fermieri.

O astfel de întâlnire cu producătorii a avut loc recent la una dintre fermele holding-ului TCE 3 BRAZI Piatra-Neamţ, unde Pioneer a prezentat celor peste 200 de participanţi 31 de hibrizi de porumb din diferite grupe de precocitate, mergându-se până la recoltat şi cântărit producţia. Fermierii au avut aşadar posibilitatea să constate, direct în câmp, capacitatea de producţie a fiecărui hibrid şi să aleagă pe cei mai potriviţi pentru condiţiile agropedoclimatice ale fiecăruia.

Sămânţa bună înseamnă plus valoare

Despre rolul acestor demonstraţii, cât şi despre importanţa achiziţionării unei seminţe de calitate ne vorbeşte doamna Maria Cîrjă, director de marketing şi produs Pioneer: „Scopul nostru, în fiecare an, este să arătăm fermierilor care nu au în câmp produse Pioneer ce avantaje ar avea dacă ar cultiva hibrizii noştri de porumb, floarea-soarelui sau rapiţă. Avem astfel de demonstraţii în peste 300 de locaţii la porumb, 200 la floarea-soarelui şi 150 de loturi înfiinţate în toamna aceasta pentru rapiţă. Toate au acelaşi scop, să convingem fermierii că numai cu o sămânţă de calitate pot fi obţinute producţii mari. Sămânţa nu poate decât să aducă plus valoare fermierului, sigur cu condiţia aplicării şi a celorlalte verigi tehnologice. Dacă lucrările de bază nu sunt executate corect, nu sunt combătute buruienile, bolile şi dăunătorii în timpul vegetaţiei, sămânţa nu-şi poate demonstra potenţialul de producţie. Suntem siguri că fermierii s-au convins de acest lucru, altfel nu cred că am avea un număr atât de mare de participanţi la aceste demonstraţii. Apoi, un fermier nu poate fi convins numai prin cataloage. El trebuie să  vadă la faţa locului, cu ochii lui, loturile demonstrative şi cântarul“, mai spune Maria Cîrjă, rezultatele înregistrate fiind cuprinse detaliat într-un tabel expus celor prezenţi.

„Anul acesta ne mai rentabilizăm“

Şi pentru că acţiunea despre care vorbim s-a desfăşurat în loturile demonstrative organizate în judeţul Neamţ, mai exact la TCE 3 Brazi- ferma Zăneşti, nu puteam rata ocazia de a sta de vorbă cu unul dintre specialiştii de aici, domnul Vasile Iacob, despre cât de rentabilă este anul acesta cultura porumbului. De la domnia sa am aflat că, poţi obţine, cu noile preţuri de anul acesta, peste 3.300 lei/ha cu o cheltuială de 2.300 lei/ha.

„Avem oferte de 170 de euro/tona de porumb şi, având în vedere că obţinem o producţie de circa 9-10 t/ha, venitul este de 5.500-6.000 lei/ha, cu cantităţi de îngrăşăminte nu foarte mari, pentru că acestea nu reprezintă factorul determinant la porumb, ci apa. Anul acesta a fost apă şi toţi fermierii au putut să obţină producţii bune la porumb. Deci ne mai rentabilizăm cât de cât fermele“, mai spune inginerul.

Cele 800 de hectare sunt recoltate în aproximativ două săptămâni cu ajutorul a şase combine. Asta înseamnă în jur de

110-120 de hectare pe zi. Producţia merge către cele patru uscătoare cu o capacitate de 200 t avute la dispoziţie, care permit punerea la adăpost a producţiei în scurt timp.

Sunt producţii, dar şi pierderi…

Tot în cadrul TCE 3 Brazi, dar ceva mai la sud, ce-i drept, cultura porumbului nu s-a mai dovedit a fi la fel de rentabilă anul acesta. „Avem o situaţie bună aici, pe judeţul Neamţ, unde culturile au fost extraordinare anul acesta. Nu acelaşi lucru putem spune despre zona de sud şi vă pot da exemplul din Insula Mare a Brăilei, unde anul acesta a fost unul cu mari greutăţi“, ne spune Culiţă Tărâţă, preşedintele holding-ului. „În primul rând, exact a doua zi după ce ne-am apucat de recoltat a venit dezastrul cu ploile care au ţinut aproape o lună de zile. Acestea ne-au dijmuit producţia la grâu, la orz, la rapiţă, dar în special la porumb, pentru că perioada de băltire a apei a fost mare.

Pagubele se ridică la sute de milioane de euro şi nimeni nu s-a ocupat ca fermierii să recupereze din pierderi. Nici până la această oră guvernul nu a venit cu vreo hotărâre privind acest aspect. Legea nr. 381 trebuia înlocuită, îmbunătăţite condiţiile privind asigurările şi respectiv cele referitoare la despăgubiri. Aşadar, sunt producţii, dar şi pierderi ce nu pot fi recuperate pentru că nimeni nu se ocupă de agricultură şi agricultori aşa cum s-ar merita“, încheie Culiţă Tărâţă.

Loturile experimentale şi comparative cultivate pe suprafeţe întinse în cadrul TCE 3 Brazi reprezintă un fel de şcoală pentru toţi cei din judeţul Neamţ. O spun chiar fermierii care au avut şansa de a folosi ceea ce au experimentat cei de la TCE 3 Brazi în privinţa tehnologiei, dar şi a soiurilor şi hibrizilor.

I. Banu

La cea de-a XXI-a ediţie a sa, Agromalim s-a dovedit a fi gazda unui moment expoziţional de referinţă pentru târgurile agricole organizate în România. În plină criză economică, Târgul de la Arad a reuşit să atragă 230 de firme reprezentative din România, Ungaria, Serbia, Germania, dar şi din îndepărtatele ţări Marea Britanie şi Spania.

Dominantă a fost însă prezenţa românească, prin reprezentanţele unor firme străine care acţionează în România, cu deosebire în partea de vest a ţării, unde compania italiană Maşini Agricole Performante, New Holland, Claas, Maschio Gaspardo fac legea, cum s-ar spune.

La Arad şi-au dat întâlnire şi companiile străine care acţionează în domeniul producţiei vegetale: Limagrain, Maisadour, Ipso şi Caussade Semences. Noi, românii, în lipsa unei industrii constructoare de maşini şi utilaje agricole, am reuşit să ne afirmăm printr-o expoziţie naţională de animale care, prin directorul ANARZ, domnul Gheorghe Neaţă, a exprimat aici direcţiile viitoare ale unui proces de ameliorare şi selecţie care schimbă fundamental programele de cercetare şi dezvoltare de până acum.

De la domnul Neaţă am înţeles că ne aflăm în faţa unei strategii care asimilează tot ce-i mai valoros în cercetarea şi producţia zootehnică mondială, cu deosebire în cea europeană.

Reprezentarea oficială

Deşi autorităţile centrale şi locale nu şi-au trimis reprezentanţi din fruntea instituţiilor pe care le reprezintă cei din eşalonul doi prezenţi aici au avut o prestaţie de excepţie. Ministerul Agriculturii a fost reprezentat de secretarul de stat Adrian Rădulescu, a cărui expunere a cucerit audienţa prin realism şi viziune practică. Aflat în dialog cu participanţii la târg, Adrian Rădulescu a ţinut să sublinieze că, în dubla sa calitate de fermier şi demnitar, cunoaşte starea actuală a agriculturii româneşti, dar mai ales greutăţile pe care le au de înfruntat producătorii agricoli. Convingerea lui este că ele nu vor fi de durată, iar semnele încurajatoare sunt tot mai numeroase. O dovadă este şi ceea ce s-a prezentat la Agromalim din punct de vedere tehnic şi tehnologic. În gândirea sa, viitorul agriculturii româneşti ţine de coabitarea a două forme esenţiale de organizare: agricultura de tip intensiv şi cea familială. Ultima, deşi nu reprezintă un element de progres, nu poate fi lăsată fără ajutor financiar.

Interesul aparte al ungurilor

Atracţia lor pentru agricultura din vestul României nu este nici de ieri şi nici nu se rezumă pe termen scurt. Intenţiile lor de cooperare sunt strict economice, iar tranzacţiile foarte benefice celor care fac comerţ agricol în această zonă. Ungurii au fost prezenţi la Agromalim cu 30 de expozanţi, care în toate acţiunile lor se bucură de un sprijin guvernamental de invidiat. Domnul Bogar Ferencz, ataşatul comercial al Ambasadei Ungare la Bucureşti, îşi exprima satisfacţia că şi de această dată firmele ungare s-au dovedit a fi partenerul cel mai important al evenimentului economic din Arad.

Reprezentarea locală

Buna reuşită a Târgului de la Arad se datorează în primul rând Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură. Meritul organizatorilor constă, în primul rând, în faptul că, în plină criză economică, ei au reuşit să aducă la un loc tot ce este mai valoros în materie de tehnică şi tehnologie agricolă.

Semnificaţia unei expoziţii zootehnice

Ca şi în anii anteriori, sarea şi piperul Târgului de la Arad le-a constituit Expoziţia Naţională de Animale. Deosebirea este că de data aceasta au fost prezentate aici exemplare ce reprezintă noua gândire în materie de ameliorare şi selecţie.

Cum era de aşteptat, pavilioanele de zootehnie au fost dominate de exemplarele de bovine, în special cele din rasa locală tradiţională şi noile realizări ale procesului de ameliorare şi selecţie.

Expoziţia a avut şi un caracter competitiv.

Dolly şi Black Pure, laureatele 2010

Dolly provine de la ferma Agro Alb Milk din Şeitin, dă 8.100 litri de lapte pe an, în jur de 35 litri de lapte pe zi şi a fost pregătită special pentru acest concurs. „Din 2005 a participat la toate concursurile, unde a luat locul întâi. Acum este prima dată când a fost desemnată Miss“, a spus Mihaela Alb, proprietara vacii.

Tot în cadrul Expoziţiei Naţionale de Animale a fost desemnată şi campioana la rasa Holstein Freeză. Acest titlu i-a revenit vacii Black Pure, de la ferma Alecs Genetics Lact Curtici. Proprietarul vacii campioane, cel mai tânăr fermier din Arad, a spus că aceasta dă 40 litri de lapte pe zi. În cazul acestei rase, genetica îşi spune cuvântul când vine vorba despre perfecţiune.

Clement Lupu, Dana Măcriş

O discuţie pe această temă am avut-o cu domnul Mauro Frola, patronul companiei Maşini Agricole Performante, ce activează în România cu rezultate foarte bune în ceea ce priveşte dotarea tehnică a agriculturii.

– Dle Mauro Frola, MAP este deja o firmă foarte cunoscută şi apreciată de fermierii români. Care sunt ofertele cu care veniţi în întâmpinarea producătorilor agricoli la târgul de la Arad?

– Noi mergem înainte cu programul creat acum un an şi jumătate, care a avut un succes deosebit în România. La cerinţele agricultorilor, am realizat un produs financiar în parteneriat cu Banca Intesa SanPaolo, în interiorul căreia acţionează una dintre cele mai performante societăţi de consultanţă, precum şi cu Global Business Management, societatea FATA Asigurări şi Austria Bio Garanţie, care asigură certificare pentru culturile ecologice.

Acest produs financiar se adresează atât proiectelor pentru prestarea serviciilor în agricultură, cât şi pentru cele de dezvoltare a culturilor agricole, asigurând cofinanţarea lor la valoarea integrală.

Spre exemplu, în cazul Măsurii 121, care reglementează sprijinul financiar privind cumpărarea de utilaje, există facilitatea de rambursare a 50% din valoare, prin contractul cu Banca Intesa San Paolo. În cadrul acestei cooperări, producătorul agricol poate rambursa creditul timp de 7 ani, cu o dobândă anuală sub 10%.

Deosebit de important este că ratele se pot plăti după ce producătorul îşi valorifică producţia, deci încasează banii.

În cazul altor măsuri, oferim aceleaşi condiţii, cu diferenţa că durata de rambursare este de 5 ani, iar dobânda anuală nu depăşeşte 9%, fiind vorba de sume mai mici.

Avem o rată de succes de peste 90% datorită faptului că noi sfătuim fermierul înainte ca acesta să depună documentele, pentru ca punctajul lui să fie maxim, iar selecţia asigurată. Consultanţa este gratuită, singura obligaţie a fermierului fiind să aducă documentele solicitate, corespunzătoare fiecărei măsuri în parte.

Reguli noi

Anul acesta s-au schimbat puţin regulile, fermierul trebuind să prezinte o scrisoare de confort, adică o scrisoare de garanţie bancară prin care demonstrează că poate cofinanţa proiectul. Această măsura s-a aplicat ca urmare a diferenţei foarte mari între proiectele depuse şi cele aprobate.

Rabla de la MAP şi cea de la stat

– Sunteţi recunoscuţi astăzi ca lider absolut al gestionării Programului Rabla în România: cum se derulează acesta?

– Prin Programul Rabla derulat de compania MAP dublăm suma pusă la dispoziţie de stat şi oferim o finanţare foarte bună cu o dobândă de 4,8% în euro. Astfel, pentru utilaje sub 100 CP, prin programul nostru fermierul primeşte 6.000 euro, faţă de 4.000 euro, suma oferită prin programul Rabla de la stat. Pentru diferenţa rămasă se întocmeşte un dosar de bancă în sistem de leasing, urmând ca fermierul să plătească un avans de 15% din valoare. Suma rămasă după achitarea avansului se poate plăti în rate, pe o perioadă de 3 ani, cu o dobândă de 4,8% în euro.

În cazul utilajelor cu mai mult de 100 CP, oferim 8.000 euro, în aceleaşi condiţii precum cele expuse mai sus.

Utilajul vechi se preia de către firma MAP sub forma unui contract de vânzare-cumpărare, pentru a avea proprietate deplină asupra bunului respectiv.

Noutăţile de la IndAgra

– Cu ce vă prezentaţi nou la târgul IndAgra, unde vor fi prezente marile companii furnizoare de maşini şi utilaje agricole?

– La fiecare ediţie IndAgra ne prezentăm cu oferta comercială pentru anul următor. Veţi vedea atunci care sunt noutăţile.

Dana MĂCRIŞ

Ne aflăm în comuna Grădiştea – Călăraşi, împreună cu ing. Alexandru Baciu, administratorul unei societăţi agricole ce are în exploatare cca 2.200 ha teren agricol. E prea frumos şi bogat câmpul aici, cel puţin în acest an, motiv de a încerca să aflăm cum a reuşit interlocutorul nostru să depăşească greutăţile cu care de obicei se confruntă.

Agricultura, într-o zonă a extremelor

– Aşadar, domnule inginer, administraţi o importantă suprafaţă de teren într-o zonă, aş spune, nu tocmai favorabilă pentru agricultură. Cum vă descurcaţi?

– Nu am optat pentru o suprafaţă prea mare, fiindcă terenul specific luncii nu este o investiţie rentabilă, pentru că este predispus unor fenomene dăunătoare agriculturii, cum ar fi inundarea sau seceta. Ne aflăm într-o zonă a extremelor. Când este secetă, pământul se crapă sub temperaturile ridicate, iar când plouă, lunca este practic o albie pentru apa de ploaie. La aceasta se adaugă şi influenţa Dunării, fiindcă noi ne aflăm pe treapta zero, practic la acelaşi nivel cu ea. De altfel, cele mai mari probleme sunt cauzate de acest lucru.

În condiţiile acestea, şi procesul tehnologic agricol se desfăşoară în parametrii specifici. Din cauza proastei întreţineri a canalelor de desecare, care sunt colmatate, şi a staţiilor din sistem, care nu funcţionează, ne aflăm uneori în imposibilitatea de a mai recolta ceva de pe terenurile în cauză.

Fără investiţii…

– Ce măsuri puteţi lua pentru a preveni astfel de situaţii sau pentru a trage la răspundere autorităţile culpabile de acest lucru?

– Canalele nu ne aparţin nouă, ci ANIF-ului, în consecinţă noi nu putem soluţiona singuri problema. Însă am fost permanent disponibili în a le oferi sprijinul pentru rezolvarea acestei situaţii. Fără investiţiile necesare în staţiile de pompare-repompare, practic tot sistemul este depăşit, iar cei care au cel mai mult de suferit sunt agricultorii. Soluţia ar fi ca aceste canale să fie date în proprietatea celor care le folosesc, mai exact Organizaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI). Astfel, administrarea lor nu ar mai fi o problemă pentru stat şi nici noi nu am fi nevoiţi să suportăm consecinţele proastei gospodăriri a lor.

De patru ani de zile funcţionăm în baza regulamentului acestei organizaţii, prin intermediul căreia am accesat programe derulate prin Banca Mondială. Ne-am implicat direct în modernizarea staţiilor de pompare.

O structură specifică zonei

– Revenind la societatea agricolă, care este structura culturilor şi ce producţii obţineţi în aceste condiţii?

– Fiind, în general, teren specific luncii, culturile preponderente sunt porumbul, soia, rapiţa şi într-un procent mai mic grâul şi orzul, acestea din urmă fiind cultivate doar pentru asigurarea unui asolament corespunzător. În contextul economic actual, nu am găsit de cuviinţă să cultivăm suprafeţe însemnate cu păioase, nefiind o activitate agricolă rentabilă.

Se pune foarte mare preţ pe cultivarea porumbului. Avem o tehnologie bine pusă la punct şi obţinem în prezent aproximativ 10 tone de porumb pe hectar. Piaţă de desfacere pentru acest produs va exista mereu, iar în cazul nostru oscilaţiile preţurilor ne afectează într-o măsură relativ mică, pentru că un preţ scăzut se compensează printr-o producţie mare şi invers. Parteneriatul pe care îl avem noi este unul relativ restrâns, în sensul că distribuim doar către câţiva beneficiari, care au putere financiară, ce le oferă posibilitatea să asigure plata la timp. În plus, dotarea de care dispune societatea noastră ne asigură încadrarea în perioadele optime a tuturor lucrărilor şi, în final, obţinerea de rezultate bune. În prezent, dispunem de patru tractoare cu peste 220 CP, patru tractoare de 120 de cai putere şi şase combine.

– În momentul de faţă, mulţi agricultori se află într-o situaţie financiară precară. Care este starea economică a societăţii pe care o gestionaţi?

– Asemeni majorităţii fermierilor, şi noi am apelat la creditele bancare. Avem un program câştigat pe FEADR, iar obiectivul este construcţia unei ferme de vaci lapte cu o capacitate de 300 de capete.

Am vrut să creăm astfel un fel de circuit închis al produselor societăţii, în care producţia vegetală să fie valorificată într-o fermă zootehnică. Deşi am câştigat acest program acum şapte luni, nici până în prezent, din diferite motive, nu ni s-a acordat creditul.

Despre irigaţii – şi de bine, şi de rău

– Apa este vitală pentru agricultură, aşadar cum rezolvaţi problema irigaţiilor?

– În societatea noastră, apa este asigurată în proporţie de 80%. Pe terenul pe care ne desfăşurăm activitatea s-a înfiinţat Federaţia Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii, o instituţie separată de a noastră, dar al cărei membru suntem şi noi. Această organizaţie, care-şi desfăşoară activitatea pe 3.200 de hectare, este proprietar şi pe sistemul de infrastructură al irigaţiilor existent pe această suprafaţă.

– Ce suprafaţă era amenajată în această regiune pentru irigaţii?

– Ne aflăm în zona de amenajare a irigaţiilor Sticleanu-Boianu, care deţinea 13.000 de hectare, din care mai irigăm noi aproximativ 2.000 de hectare şi vreo alte 500 de hectare sunt irigate de alte societăţi. Ironia este că în această zonă toate staţiile sunt în stare de funcţionare şi aparţin diferitelor organizaţii, însă infrastructura, respectiv hidranţii şi conductele îngropate, nu ne aparţin şi de aici dezinteresul vădit pentru sistemul de irigaţii. Noi am profitat de legislaţia în vigoare şi aproape că am reuşit să înfiinţăm Federaţia Utilizatorilor de Apă, care să cuprindă toate asociaţiile din Sticleanu-Boianu.

În ceea ce priveşte societatea noastră, avem în prezent în uz 30 de tamburi şi patru instalaţii liniare, două având 230 de metri şi alte două de 700 de metri.

– Dacă faceţi un bilanţ economic, puteţi spune că agricultorii câştigă din munca pe care o prestează?

– Câştigă cei care pun suflet mult, iar eu am credinţa că agricultorii vor muri ultimii.  Ca în orice domeniu, sunt şi satisfacţii, şi insatisfacţii.

A consemnat Ion Banu

Desfăşurat în localitatea Albina din judeţul Brăila, cel de-al doilea eveniment Limagrain de anul acesta a reunit aproape 200 de participanţi.

Tradiţionala manifestare, găzduită, ca şi cea de anul trecut, pe terenurile aparţinând SC Imagini Sport SRL, manageriată de Năstase Davidescu, a debutat cu discursul directorului comercial al Limagrain România, Pierre Jarreau. „A devenit deja o tradiţie să ne adunăm în acelaşi moment, în acelaşi loc. Ce este foarte pozitiv este faptul că suntem din ce în ce mai mulţi. Ţin să vă spun că la porumb avem doi hibrizi noi. Este vorba de 33.50 şi 33.25, ambii fiind hibrizi creaţi pentru un climat de arşiţă“, a subliniat Pierre Jarreau.

Prezent la această manifestare agricolă de excepţie, şeful Diviziei agro din România a concernului german BASF, Stephen Karl, a relevat însemnătatea cooperării cu grupul Limagrain. „Limagrain este unul dintre cei mai importanţi colaboratori ai companiei BASF, mai ales în ceea ce priveşte floarea-soarelui de tip Clearfield. Mulţi dintre fermierii cu care am discutat adesea îmi spun că rezultatele la hibrizii Limagrain sunt foarte bune. Mulţumesc foarte mult directorului Pierre Jarreau şi întregii echipe Limagrain pentru colaborare. Îmi doresc ca această combinaţie între genetica LG şi tehnologia BASF de protecţie a culturilor să reprezinte pentru dumneavoastră un complex pentru rezultate cât mai bune.“

Decisivă este investiţia în cercetare

În prezentarea celor mai importanţi hibrizi de porumb şi floarea-soarelui s-a accentuat importanţa pe care grupul Limagrain o acordă cercetării. Astfel, 12% din cifra de afaceri este investită în cercetare, potrivit Alinei Creţu, marketing manager la Limagrain România. „Genetica LG este prrma care a propus pe piaţa românească un hibrid de tip Clearfield

Limagrain este compania care aduce anul acesta ca inovaţie primul hibrid care este şi Clearfield şi High-Oleique în acelaşi timp. Ca portofoliu avem aici hibridul 56.57, care e ceva mai timpuriu. De asemenea, 56.58 este unul dintre hibrizii care anul trecut au obţinut 4.000 kg în această zonă, precum şi LG 56.63 CL“, a precizat Alina Creţu.

„Creăm pentru profit. Nu miza pe noroc! Mizează pe cercetare!“ – sunt devizele staff-ului Limagrain, reiterate cu prilejul unei recente vizionări în câmp a celor mai importanţi hibrizi de porumb şi floarea-soarelui.

După… vizionare, şi distracţie

Ca şi anul trecut, organizatorii manifestării desfăşurate în judeţul Brăila au pregătit participanţilor o serie de surprize.

În afara momentelor artistice oferite de Ansamblul Doina Bărăganului din Slobozia, participanţii au mai fost angrenaţi în antrenante concursuri de table specifice mediului rural.

Felicitări managerilor şi personalului de specialitate de la Limagrain şi BASF.

Camelia MOISE