Agro BUSINESS

Interviu cu Mauro Frola, preşedintele companiei MAP – Maşini Agricole Performante, importator unic  al produselor Same Deutz Fahr

- Ce produse noi aduceţi pe piaţă în 2011?

- Am completat gama de produse. Am adus o combină Deutz Fahr 6040 performantă, cu 125 cp, la un preţ accesibil, în jur de 100.000 de euro. Are suprafaţă mare de separare şi o foarte bună productivitate. Deschiderea este de 5,4 m, iar viteza, de 8-9 km/h.

- La discuţia preliminară, aţi pomenit de produse ale firmei Ma/Ag.

- Într-adevăr, avem o gamă nouă de la Ma/Ag. Este vorba de noi utilaje specializate în pregătirea terenului, grapă cu discuri, combinator. De asemenea, avem un nou încărcător telescopic de la firma Merlo şi altele.

Doar 29.600 de euro pentru un tractor

- Dar tractoare?

- Avem o acţiune promoţională pentru lansarea în premieră pe ţară a tractorului Same model Explorer de 100 cp, la un preţ de numai 29.600 de euro. Este un tractor de ultimă generaţie, cu motor Deutz Euro 3 de 4038 cc, cu patru cilindri turbo şi turbo intercooler. Are cabină cu aer condiţionat şi toate dotările necesare unei maşini moderne, performante.

De asemenea, venim pe piaţă cu gama de tractoare Agrotrac, cu puteri maxime de la 96 la 156 cp şi gama Agrotron, cu puteri maxime de la 132 la 224 cp. Acestea sunt tractoare care se bucură de mare succes, având un raport calitate/preţ foarte bun. Ca să vă daţi seama, unul cu 160 cp costă puţin peste 50.000 de euro.

Avans plătit cu… recoltă

- Ce soluţii de finanţare aveţi?

- Pe lângă soluţiile tradiţionale, lansate la IndAgra, venim în sprijinul fermierilor cu o nouă ofertă interesantă. Este vorba de un sistem de finanţare conform căruia clientul care nu are bani pe moment nu trebuie să plătească niciun leu avans. El poate oferi grâu sau rapiţă. De exemplu, în cazul tractorului Explorer, despre care am vorbit, sunt suficiente 8,5 tone de rapiţă. Dacă vrea tractorul şi un pachet – din care mai fac parte un plug reversibil cu trei trupiţe, o maşină de erbicidat, o semănătoare de păioase şi un distribuitor de îngrăşăminte – fermierul predă drept avans 16,5 tone de rapiţă sau 36,5 tone de grâu.

- Dacă nu dispune, pe moment, de acele cantităţi de rapiţă sau grâu?

- Nu este nicio problemă. Dacă a avut o recoltă proastă în vară, putem aştepta recolta de toamnă, iar avansul se poate plăti cu floarea-soarelui sau porumb.

- Acesta este avansul. Mai departe, ce se întâmplă?

- Pe lângă plata în natură, finanţarea pentru restul sumei se poate întinde pe o perioadă de cinci ani, cu o dobândă mai mică de 9% pe an, la credite în lei. Creditul se obţine prin Intesa Sanpaolo Bank, bancă parteneră a companiei noastre.

Credit special

- Ce alte facilităţi aveţi pentru fermieri?

- În viitorul apropiat, va fi lansat creditul pentru recoltă, adică pentru înfiinţarea culturilor, derulat tot prin Intesa Sanpaolo Bank. Este o finanţare foarte flexibilă, cu dobânda în lei sub 10%, care se poate obţine de la noi sau direct de la bancă.

A consemnat Traian DOBRE

 În cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), luna mai a adus trei măsuri, pentru care cererile se depun în perioada 2-31 mai. Suma totală alocată se ridică la 472 milioane de euro.

Prima este Măsura 125 – Îmbunătățirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii, Submăsurile a) şi b). Măsura are alocate 333 milioane de euro. Suma nu include şi banii pentru Submăsura c) – Lucrări de construcţii, refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor, pentru care va fi lansată o altă sesiune de depunere a proiectelor şi care dispune de 62,5 milioane de euro. De asemenea, sunt aşteptate cererile pentru Măsura 221 – Prima împădurire a terenurilor agricole, care are fonduri de 50 milioane de euro. Menționăm că pentru această măsură a mai avut loc o sesiune (1-28 februarie) şi vor exista încă două, în perioadele 1-30 septembrie şi 2-30 decembrie. A treia este Măsura 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi. care dispune de 89 milioane de euro.

(T.D.)

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) asigură implementarea tehnică şi financiară a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Dacă proiectul de investiţii depus de solicitant respectă toate criteriile şi condiţiile de eligibilitate, acesta este acceptat pentru finanţare şi, astfel, beneficiarul proiectului va demara realizarea investiţiei.

Ulterior, în urma efectuării parţiale sau integrale a investiţiei, beneficiarul va solicita APDRP decontarea cheltuielilor efectuate, prin depunerea Dosarului Cererii de Plată, până la implementarea completă a proiectului.

Derularea contractului

Beneficiarul poate opta pentru plata finanţării nerambursabile în maximum cinci tranşe.

Termenul de rambursare a cheltuielilor eligibile aferente unui dosar Cerere de plată este de maximum 90 de zile calendaristice de la data la care Cererea de plată este înregistrată la sediul Oficiului Judeţean al APDRP.

Beneficiarul va comunica Agenţiei contul deschis la instituţia financiară creditoare. APDRP va rambursa direct în contul beneficiarului deschis la instituţia financiară creditoare sumele reprezentând cofinanţarea contribuţiei publice a proiectelor.

Beneficiarul trebuie să depună la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Declaraţia de eşalonare a depunerii Dosarelor Cererilor de Plată în maximum 30 de zile de la avizarea primului dosar de achiziţie (excepţie făcând dosarele de servicii).

Pe parcursul implementării investiţiei, la fiecare tranşă de plată, conform Declaraţiei de eşalonare a cererilor de plată depusă de către beneficiar, se va calcula valoarea plătită în euro şi în lei la cursul Băncii Centrale Europene (BCE) din penultima zi lucrătoare a lunii precedente efectuării plăţii, astfel încât la ultima tranşă de plată valoarea sumelor rambursate acestuia să nu depăşească valoarea în euro şi în lei prevăzută în Contractul de finanţare aferent respectivei investiţii.

Fundamentarea proiectului

În acelaşi timp, beneficiarul trebuie să întocmească rapoarte tehnice şi financiare pentru a fundamenta cererile de plată în conformitate cu Instrucţiunile de plată, care se regăsesc ca Anexă la contractul de finanţare.

Autorizarea cererilor de plată se face în urma verificării documentelor justificative prezentate în Instrucţiunile de plată.

În cazul în care se constată nereguli, autorizarea cererilor de plată poate fi invalidată de către APDRP. Totodată, dacă APDRP constată faptul că obiectivele finanţate nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate pe o perioadă de minimum 2 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăţi) îşi rezervă dreptul de a recupera sprijinul acordat.

Începând cu anul 2011, perioada de monitorizare a investiţilor a fost redusă de la 5 ani la minimum 2 ani, conform prevederilor Regulamentelor europene, şi va fi aplicată noilor contracte de finanţare, dar şi celor aflate în derulare.

(L.D.)

FARMAGAS îşi propune să transforme fermele româneşti în producători de electricitate şi căldură.

FNPAR, împreună cu partenerii TTY Bremerhaven (Germania), Bioazul (Spania), DAAS (Danemarca), FruitVeb (Ungaria) şi SITR (Polonia), a organizat zilele trecute, la Bucureşti, primul seminar al proiectului FARMAGAS din România, cu tema „Iniţierea fermierilor români în transformarea deşeurilor agricole în resurse energetice“.

FARMAGAS e un proiect de diseminare a informaţiei şi cunoştinţelor tehnologice despre digestia anaerobă şi biogaz finanţat de UE în cadrul programului IEE şi reprezintă o continuare a proiectului AGROBIOGAS, parte din cel de-al 6-lea Program Cadru de Cercetare al UE. FARMAGAS îşi propune să adapteze şi să răspândească informaţia acumulată în România, Ungaria şi Polonia, ţări neincluse în AGROBIOGAS. Consorţiul care implementează FARMAGAS este format din trei parteneri AGROBIOGAS: TTZ Bremerhaven (Germania), Bioazul (Spania) şi DAAS (Danemarca), împreună cu parteneri din noile ţări ţintă: SITR (Polonia), FruitVeb (Ungaria) şi FNPAR (România).

Tipuri de instalaţii de biogaz

Există diferite tipuri de instalaţii de biogaz, dar cele agricole sunt în general compuse din colectorul pentru dejecţii, digestor şi depozitul pentru digestat.

Digestorul poate fi alimentat în mod continuu sau discontinuu. Instalaţiile cu alimentare discontinuă nu au nevoie de depozit pentru digestat. În acest tip de sisteme, digestorul e umplut la începutul procesului, iar la sfârşitul fermentaţiei materialul rămâne în digestor până când e utilizat ca îngrăşământ. Acest tip de instalaţii necesită investiţii mai mici, dar au şi producţii mai reduse de biogaz. În ţările dezvoltate, majoritatea instalaţiilor sunt alimentate continuu sau la intervale scurte cu substrat, iar o parte din digestat e pompată periodic din digestor în depozit.

Digestorul poate fi construit din beton sau oţel şi poate fi orizontal sau vertical. El trebuie să fie impermeabil pentru gaze şi apă, să aibă un sistem de agitare a materialului şi un sistem de încălzire (cu căldură de la motorul de ardere a biogazului), care să menţină temperatura la un nivel optim. Agitarea poate fi mecanică cu palete sau elice, hidraulică sau pe bază de biogaz introdus sub presiune la baza digestorului.

Obţinerea electricităţii şi a agentului termic

Biogazul produs din fermentaţie e în general stocat fie în domul deasupra digestorului, fie în tancuri externe din acelaşi tip de membrane. Cel mai adesea, el e ars în unitatea de cogenerare pentru a se obţine energie electrică şi termică. Înainte ca gazul să poată fi ars, trebuie îndepărtaţi vaporii de apă şi acid sulfhidric cu efect coroziv pentru a proteja echipamentul. Electricitatea obţinută din biogaz e utilizată pentru consum propriu, iar surplusul poate fi livrat în reţeaua naţională. Căldura e utilizată pentru menţinerea temperaturii optime de fermentare în digestor şi pentru acoperirea nevoilor de apă caldă şi căldură în fermă.

Beneficiile multiple ale biogazului

Digestia anaerobă a deşeurilor agricole aduce beneficii atât mediului înconjurător, cât şi fermierilor:

• Materia organică din care se obţine biogazul e o sursă regenerabilă. Folosirea biogazului pentru producerea energiei electrice reduce consumul de combustibili fosili (cărbune, gaze naturale) şi micşorează emisiile de gaze cu efect de seră ca dioxidul de carbon (CO2) şi metanul metan (CH4), care duc la încălzirea globală;

• Digestatul e un îngrăşământ mai bun decât deşeurile netratate. Prin fermentaţie sunt eliminaţi mulţi dintre patogenii prezenţi în deşeuri şi sunt inactivate seminţele de buruieni;

Legiferări la nivel naţional

În România, producţia de energie electrică din surse regenerabile

(E-SRE) e încurajată prin sistemul cotelor obligatorii combinat cu sistemul de comercializare a certificatelor verzi la preţuri limitate legal inferior şi superior. Producătorul de E-SRE vinde produsul pe piaţa de energie electrică, încasând pentru aceasta preţul pieţei. Pentru acoperirea integrală a costurilor de producere şi obţinerea unui profit rezonabil primeşte pentru fiecare 1 MWh de energie electrică livrat în reţea certificate verzi (CV) care pot fi tranzacţionate în limitele de preţ legal stabilite. Legea nr. 220/2008, modificată prin Legea nr. 139/2010, stabileşte că producătorii de energie electrică din biogaz primesc 3 certificate verzi/MWh livrat. Prin aceeaşi lege sunt fixate şi preţurile certificatelor. Până în 2025 CV vor fi tranzacţionate la minimum 27 euro/certificat pentru a proteja producătorul şi maximum 55 euro/certificat pentru a proteja consumatorii.

Ing. Cleo BALTAC, director de proiecte FNPAR

Finanţare nerambursabilă prin FEADR

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a selectat spre contractare cereri de finanţare în valoare de peste 3,14 miliarde de euro.

De la demararea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, au fost selectate pentru a fi contractate 14.039 de cereri de finanţare, practic fiind admise 13.738 de proiecte.

De asemenea, au fost efectuate plăţi în valoare totală de 1,60 miliarde de euro, din care 663,96 milioane de euro pentru contractele încheiate de APDRP, la care se adaugă 940 milioane de euro, plăţile efectuate pentru Măsurile de sprijin pe suprafaţă implementate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA).

Tipul investiţiei finanţate prin PNDR vizează:

• „Modernizarea exploataţiilor agricole“, măsură la care s-au înregistrat 5.220 de cereri de finanţare;

• „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere“, măsură accesată de 913 beneficiari;

• Împreună cu Măsura 123 au fost disponibile două Scheme de ajutor de stat, XS13/2008 şi XS28/2008 pentru industria alimentară şi forestieră. Pentru acestea au fost contractate 321 de proiecte;

• Începând cu iulie 2010 a fost lansată o nouă Schemă de ajutor de Stat, N578/2009, pentru care au fost depuse 167 de proiecte.

„Renovarea şi dezvoltarea satelor“ este una dintre măsurile cele mai solicitate, cu peste 3.039 de cereri de finanţare.

(L.D.)

IKB Leasing, specialistul german în finanţarea echipamentelor, lansează şi în România  programul său de finanţare a utilajelor agricole.

Compania are o experienţă de peste 40 de ani în finanţarea şi leasingul de echipamente şi operează, pe lângă ţara de origine, Germania, în alte opt ţări europene. În România, IKB Leasing este prezentă din 2007 şi a reuşit – în ciuda climatului economic nefavorabil – să aibă o evoluţie constant ascendentă a afacerii. 

Începând cu septembrie 2010, IKB Leasing îşi propune să faciliteze accesul fermierilor români la utilaje agricole care să ofere un plus de valoare afacerilor acestora. Este vorba de utilaje moderne, fiabile, multifuncţionale, cu un consum redus de combustibil, rezistenţă sporită şi precizie de lucru, care pot fi folosite 24 de ore pe zi. Ele au o marjă mică de eroare, grad înalt de confort şi uşurinţă a manevrării.

Cu alte cuvinte, sunt utilaje performante, cu un randament ridicat la hectar şi care contribuie la succesul afacerilor fermierilor, dându-le acestora posibilitatea de a practica agricultura secolului XXI.

Modalitate de finanţare

Finanţarea utilajelor agricole prin intermediul IKB Leasing se poate face atât prin credit, cât şi prin leasing. Pentru cei care preferă soluţia clasică a creditului, compania oferă atât creditul standard, cât şi creditul de prefinanţare pentru proiecte beneficiare de fonduri EU.

Pentru orice tip de credit, procesarea este rapidă, nebirocratică, iar condiţiile sunt avantajoase. Alături de credit, finanţarea poate fi realizată şi prin leasing. Soluţiile de finanţare sunt concepute flexibil, special pentru nevoile afacerii respective. Fie că este nevoie de lichiditate sau de avantaje fiscale, ratele de leasing şi valoarea reziduală sunt ajustate pentru a obţine cea mai bună soluţie pentru fiecare client în parte. În plus, IKB Leasing nu solicită garanţii sub formă de ipoteci sau altele de acest gen.

Informaţii suplimentare la tel. +40755075064;
e-mail: Bogdan.Voichita@ikb-leasing.ro,
www.ikb-leasing.ro

Aproape 2,8 miliarde de euro nerambursabile vor ajunge la beneficiarii FEADR

Suma este destinată susţinerii acelor măsuri de finanţare cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi care sunt gestionate de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. În numărul 14 al revistei noastre am publicat primele ajutoare financiare acordate beneficiarilor FEADR. În continuare, dăm publicităţii alte forme de sprijin

Finanţarea activităţilor nonagricole

Investiţiile pentru care s-au contractat proiecte în cadrul Măsurii 312 – „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi“ vizează activităţile nonagricole productive, respectiv:

• industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte, lână, blană, tricotaje, produse de uz gospodăresc, produse odorizante etc.);
• procesarea industrială a produselor lemnoase;
• mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice;
• producerea de ambalaje etc.

De asemenea, proiectele prevăd investiţii pentru:

• dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale nonagricole cu specific local (prelucrarea fierului, lânii, olăritul, brodatul, confecţio­narea instrumentelor muzicale tradiţionale etc.);
• înfiinţarea de mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi;
• servicii, pentru populaţia rurală, de croitorie, frizerie, cizmărie, de conectare şi difuzare internet, de mecanizare, protecţie fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor, de reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice;
• achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibilii (ca parte componentă a proiectelor).

Suma maximă nerambursabilă poate ajunge până la 200 mii de euro. Pentru această măsură, lansată în septembrie 2008, au fost depuse 2.203 cereri de finanţare, fiind contractate până acum 735 de proiecte, cu o valoare de aproape 100 milioane de euro, procesul de contractare fiind în desfăşurare.

Susţinerea activităţilor turistice

Prin Măsura 313 – „Încurajarea activităţilor turistice“ au fost contractate proiecte pentru:

• construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o microîntreprindere);
• investiţii private în infrastructura turistică de agrement;
• construirea, modernizarea şi dotarea centrelor locale de informare în scopul promovării turistice, pentru dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare şi pentru amenajarea de marcaje turistice;
• investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust, precum şi pentru recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor;
• investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (de exemplu: „Drumul vinului“, „Drumul olăritului“, „Drumul cioplitorilor în lemn“ etc.);
• elaborarea de materiale promoţionale (prima editare a materialelor în scopul promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare etc.)

Suma maximă nerambursabilă pentru încurajarea activi­tăţilor turistice poate ajunge până la 200 mii de euro.

Din septembrie 2008, când a fost lansată prima sesiune pentru depunerea de proiecte şi până în prezent, în cadrul acestei măsuri au fost depuse 811 cereri de finanţare şi au fost contractate 475 de proiecte, în valoare de 84,23 milioane de euro.

Interesul major l-a constituit, ca şi în cazul Programului SAPARD, componenta de finanţare a structurilor de cazare. Astfel, 416 beneficiari, care au semnat contractul de finanţare, au solicitat sprijin pentru construirea sau modernizarea de pensiuni, cabane etc.

Sprijinirea tinerilor fermieri

Contractele încheiate prin Măsura 112 – „Instalarea tinerilor fermieri“ are ca beneficiari fermierii în vârstă de până la 40 de ani, persoane fizice sau juridice, care practică în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă are o dimensiune economică între 6 şi 40 UDE, este situată pe teritoriul ţării şi este înregistrată în Registrul Fermelor/ Registrul Agricol.

Sprijinul financiar acordat este de 10.000 euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2.000 euro/1 UDE, dar nu va putea depăşi 25.000 euro pentru o exploataţie agricolă.

Măsura de instalare a tinerilor fermieri s-a bucurat, încă de la lansarea acesteia, în decembrie 2008, de un interes foarte mare. Astfel, până în acest moment, au fost depuse 3.662 de cereri de finanţare, dintre care au fost contractate până acum 2.334 de proiecte. Valoarea proiectelor contractate depăşeşte 48,84 milioane de euro. Cu alte cuvinte, până în acest moment au fost instalaţi în mediul rural 2.334 de tineri fermieri.

Parteneriatul public-privat

Prin Măsura 431 – „Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului“, Submăsura 431.1 – „Construcţie parteneriate public-private“ se acordă fonduri pentru activităţi care asigură stimularea formării de parteneriate, pregătirea şi asigurarea implementării strategiilor de dezvoltare locală.

Prin implementarea acţiunilor specifice ale LEADER, Grupurile de Acţiune Locală – beneficiarii Axei IV – trebuie să asigure îmbunătăţirea guvernanţei locale. De asemenea, implementarea acţiunilor presupune consolidarea coerenţei teritoriale şi implementarea de acţiuni integrate, ce pot conduce la diversificarea şi dezvoltarea economiei rurale, în folosul comunităţilor.

În sesiunea septembrie – octombrie 2009 au fost depuse 112 proiecte în valoare publică de aproximativ 5 milioane de euro, lucru deosebit de îmbucurător ţinând cont de noutatea absolută pe care o presupun aceste tipuri de finanţări.

Alte forme de sprijin

În afară de implementarea măsurilor mai sus menţionate, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) mai efectuează şi plăţile aferente măsurilor de sprijin pe suprafaţă, implementate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Este vorba despre:

• Măsura 211 – „Sprijin pentru zona montană defavorizată“;
• Măsura 212 – „Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană“;
• Măsura 214 – „Plăţi de agro-mediu“;
• Măsura 611 – „Plăţi complementare directe“.

Pentru aceste măsuri, până în acest moment au fost efectuate plăţi de peste 659 milioane de euro.

În loc de concluzii

Rezumând activitatea APDRP în implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, se poate afirma că absorbţia fondurilor se desfăşoară în ritm accelerat şi eficient.

Acest număr impresionant de cereri de finanţare arată interesul deosebit manifestat de beneficiari, dar şi efortul major pe care Agenţia a trebuit să îl facă pentru a se asigura de implementarea eficientă şi corectă a proiectelor finanţate cu fonduri europene nerambursabile.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR) este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţiile private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România.

Banii disponibili, respectiv fondurile nerambursabile pentru realizarea acestui program, sunt de peste 10 miliarde de euro. Din aceştia, peste 8 miliarde euro sunt alocate României de Uniunea Europeană prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), restul provenind de la bugetul naţional.

Aproape 2,8 miliarde de euro nerambursabile vor ajunge la beneficiarii FEADR

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a încheiat contracte de finanţare pentru dezvoltarea mediului rural în valoare de 2,79 miliarde de euro.

De la demararea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, în martie 2008, prin intermediul căruia se acordă fondurile europene nerambursabile pentru investiţii şi plăţi directe, au fost semnate 12.542 de contracte de finanţare.

De asemenea, pentru contractele încheiate de APDRP au fost efectuate plăţi în valoare totală de 549,49 milioane euro, la care se adaugă şi aproximativ 659 de milioane de euro, plăţile efectuate pentru Măsurile de sprijin pe suprafaţă implementate de APIA.

Peste 5.000 de cereri pentru modernizarea exploataţiilor agricole

Măsura 121 – „Modernizarea exploataţiilor agricole“, lansată în luna martie 2008, a suscitat un viu interes încă de la început datorită tipologiei investiţiilor finanţate. Este vorba despre sprijinul dezvoltării exploataţiilor agricole vegetale şi de creştere a animalelor, evidenţiat spre achiziţionarea de tractoare noi, combine de recoltat, mijloace de transport specializate şi spre construirea sau modernizarea:

• clădirilor utilizate pentru producţia agricolă;
• infrastructurii rutiere interne;
• serelor, inclusiv a centralelor termice şi instalaţiilor de irigat.

Suma maximă nerambursabilă în cadrul măsurii poate ajunge până la 2 milioane de euro.

Până în prezent, APDRP a primit 5.220 de cereri de finanţare, din care au fost contractate 1.524 de proiecte cu valoare publică de 528,27 de milioane de euro. Totodată, au fost efectuate plăţi totale în valoare de peste 169 milioane de euro.

Procesarea materiei prime

Prin contractele de finanţare încheiate pentru proiectele încadrate la Măsura 123 – „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere“, se realizează investiţii pentru înfiinţarea şi modernizarea unităţilor de procesare a produselor agricole şi silvice prin construirea sau modernizarea clădirilor de producţie şi a depozitelor, inclusiv depozite frigorifice en-gros. De asemenea, se are în vedere şi:

• achiziţionarea de utilaje, instalaţii, echipamente, aparate şi costuri de instalare, mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie;
• cumpărarea de tehnologii (know-how), achiziţionarea de patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului;
• producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;
• investiţii necesare îmbunătăţirii controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor;

Suma maximă nerambursabilă pentru un proiect poate ajunge până la 2 milioane de euro, respectiv 3 milioane de euro pentru proiectele depuse de formele asociative.

Această Măsură a fost accesată de 627 de beneficiari, fiind semnate până în prezent 379 de contracte de finanţare în valoare publică de peste 368 milioane de euro. Pentru „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere“ au fost efectuate plăţi în valoare de peste 39 de milioane euro.

Ajutorul de stat

Împreună cu Măsura 123, doar pentru anul 2008 au fost disponibile două Scheme de ajutor de stat, XS13/2008 şi XS28/2008, având ca domeniu de activitate industria alimentară şi, respectiv, industria forestieră.

Pentru aceste Scheme de Ajutor de Stat au fost contractate 336 de proiecte, astfel: 192 de proiecte în valoare publică de 83,3 milioane de euro pentru Schema XS13/ 2008 şi 144 de proiecte în valoare publică de 59,61 milioane de euro pentru Schema XS28/ 2008.

Satul românesc în viitor

Proiectele din cadrul Măsurii 322 – „Renovarea şi dezvoltarea satelor“ primesc fonduri europene nerambursabile pentru investiţii care se realizează în spaţiul rural al României, reprezentat de comune, ca unităţi administrativ-teritoriale, împreună cu satele componente. Tipurile de servicii sau  acţiuni sprijinite prin această măsură de finanţare sunt:

– crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază prin dezvoltarea:
• reţelei de drumuri de interes local;
• reţelei publice de apă / apă uzată;
• reţelei publice de joasă tensiune şi a reţelei publice de iluminat;
• reţelei publice locale de alimentare cu gaz;
• a unor staţii de transfer pentru deşeuri şi dotarea cu echipamente de gestionare;

– crearea şi dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia rurală:
• dezvoltarea spaţiilor publice (pentru recreere, parcări, pieţe, organizări de târguri) şi a serviciilor sociale (centre de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale);
• renovarea clădirilor publice;
• construirea şi dotarea grădiniţelor;
• achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.).

– protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural:
• renovarea, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale;
• restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural şi natural.

În urma depunerii a peste 3.039 de cereri de finanţare, suma alocată prin PNDR acestei Măsuri, până în anul 2013, respectiv 1,57 miliarde de euro, a fost depăşită de aproape cinci ori.

Suma maximă nerambursabilă poate ajunge până la  6 milioane de euro, proiectele fiind în mod obligatoriu de interes public.

Au fost contractate până în prezent 476 de proiecte cu o valoare de 1,24 miliarde de euro, etapa de contractare fiind încă în desfăşurare.

Din datele existente la finalul anului 2009, pentru proiectele deja contractate reiese faptul că finanţările au fost obţinute în principal pentru:

• reţeaua de drumuri de interes local, fiind construiţi sau modernizaţi 1.228 km;
• reţeaua publică de alimentare cu apă, fiind realizate investiţii pe 2.114 km;
• reţeaua publică de canalizare, fiind realizate investiţii pentru 3.022 km.

Plăţile efectuate beneficiarilor Măsurii 322 sunt de 51,58 milioane de euro, majoritatea proiectelor fiind însă în etapa de licitaţii publice.

Articolele pe care le supunem atenţiei la această rubrică poartă girul a două dintre personalităţile cu probitate profesională implicată direct în mecanismul accesării fondurilor europene şi bugetare de către fermierii români.

Este vorba de doamna Cornelia MIHAI – director general MADR şi doamna Veronica TONCEA, director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural. Am apelat la această soluţie publicistică în ideea de a înlătura unele deficienţe de comunicare, care, în unele cazuri creează confuzii în derularea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Principalii parteneri din domeniul bancar

În perioada aprilie-mai 2010 au fost organizate o serie de întâlniri între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – AM PNDR, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Fondul de Garantare a Creditului Rural şi principalele bănci comerciale active pe piaţa românească, în scopul identificării unor soluţii eficiente de sprijinire a sectorului agricol românesc de către instituţiile financiare.

La aceste întâlniri au fost invitate 17 bănci comerciale, în urma discuţiilor manifestându-şi interesul pentru o colaborare formală cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, următoarele bănci: CEC Bank, Bancpost, Banca Comercială Română, Banca Română de Dezvoltare, Banca Transilvania, Unicredit Ţiriac Bank şi Alfa Bank.

Măsuri de accelerare a absorbţiei fondurilor: „Sistemul de Creditare“

Semnarea unui protocol între MADR – Bănci – ARB – FGCR, cuprinzând:

- Informarea şi promovarea într-un cadru comun privind PNDR şi serviciile oferite de instituţiile bancare şi FGCR

- Adoptarea formatului „scrisorii de confort“ care a fost introdusă în procedurile Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, începând cu primele sesiuni ale anului 2010, pentru beneficiarii selectaţi în cadrul măsurilor de investiţii din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

- Soluţii de finanţare pentru proiectele PNDR

Identificarea posibilităţilor de finanţare a start-up-urilor:

- Distinct de întâlnirile din cadrul grupului de lucru constituit la iniţiativa Asociaţiei Române a Băncilor, Autoritatea de Management pentru PNDR a iniţiat o serie de discuţii punctuale cu fiecare dintre băncile care au agreat propunerea de semnare a protocolului de colaborare, în vederea găsirii unor soluţii fezabile pentru sprijinirea start-up-urilor beneficiare ale PNDR.

Până în prezent au fost semnate protocoale de colaborare cu CEC Bank, Banca Română de Dezvoltare, urmând ca în perioada următoare să se finalizeze colaborarea şi cu Bancpost, Banca Comercială Română, Banca Transilvania şi Alpha Bank.

„Sistemul de garantare“

Introducerea sistemului de garantare cu finanţare din PNDR – instrument de contracarare a efectelor crizei economice, care vine în sprijinul beneficiarilor PNDR facilitând accesul acestora la creditele necesare pentru derularea investiţiei sprijinite prin Program:

- Beneficiari ai garanţiilor – beneficiarii măsurilor 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole“, 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere“, 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi“ şi 313 „Încurajarea activităţilor turistice“;

- Alocare financiară din PNDR – 220.000.000 euro, din care 190.000.000 pentru garantarea creditelor pentru investiţii în sectorul agricol şi 30.000.000 euro pentru garantarea creditelor pentru investiţii în sectorul neagricol;

- Instituţia responsabilă de gestionarea schemelor de garantare, selectată de MADR – Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR):

- martie 2010 – a fost semnată convenţia de finanţare MADR – FGCR;
- aprilie 2010 – au devenit operaţionale schemele de garantare.

Totodată, în contextul iniţierii protocoalelor de colaborare menţionate, Fondul de Garantare a Creditului Rural a demarat o campanie de informare în teritoriu a beneficiarilor măsurilor 121, 123, 312, 313 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, cu privire la lansarea schemelor de garantare şi a oportunităţilor pe care acestea le oferă în vederea facilitării contractării unui credit de la o bancă comercială, pentru derularea investiţiei finanţate prin PNDR.

Sprijinirea redresării economice şi investiţiile în tineretul Europei şi în infrastructurile de mâine reprezintă priorităţile proiectului de buget 2011 adoptat de Comisie la 27 aprilie 2010. Dintr-un total de 142,6 miliarde euro, aproximativ 64,4 miliarde euro sunt destinate acţiunilor din domeniul redresării economice (+3,4% faţă de 2010). În plus, fondurile consacrate iniţiativelor emblematice ale strategiei UE 2020 (pentru creştere) reprezintă aproximativ 57,9 miliarde euro (aproximativ 40% din buget).

Principalele priorităţi: creşterea durabilă şi incluziunea socială

„Proiectul de buget are ambiţia de a continua, în colaborare cu statele membre ale UE, promovarea redresării economice, în special în favoarea populaţiilor cele mai vulnerabile, în perioada actuală, ulterioară crizei, în paralel cu reflectarea, la nivel bugetar, a noii abordări globale a UE în materie de creare de locuri de muncă şi creştere economică,“ a declarat dl Janusz Lewandowski, comisarul UE pentru programare financiară şi buget.

„Noul proiect de buget stimulează Europa şi pe cetăţenii acesteia să dezvolte o economie a viitorului, ai cărei piloni sunt cercetarea şi dezvoltarea, precum şi creşterea durabilă şi incluziunea socială. Acest proiect de buget este menit să pregătească mai bine tineretul european pentru viitor, să incite întreprinderile mici şi mijlocii să utilizeze pe deplin fondurile UE pentru a putea ieşi din criză.“

Un buget consacrat unei creşteri economice durabile

În prezent, fondurile structurale şi Fondul de coeziune sunt într-o fază de implementare activă pe teren. Cu toate că angajamentele pentru proiecte noi cresc cu 3,2%, creditele de plată pentru proiectele în curs cresc cu 16,9%, depăşind valoarea de 42,5 mi­liarde euro.

Se aşteaptă ca această creştere a plăţilor să contribuie în termeni reali la stimularea necesară a economiilor naţionale, promovând, în acelaşi timp, ajustarea structurală necesară trecerii la modelul de creştere economică durabilă definit de UE în Strategia pentru creştere şi locuri de muncă, adoptată recent. Executarea Planului european de redresare economică va contribui, de asemenea, cu peste un miliard de euro la finanţarea implementării pe teren a proiectelor energetice convenite în 2009 şi care debutează în 2010 în domeniul captării şi al stocării carbonului, energiei eoliene offshore şi infrastructurii energetice. În mod similar, suma de aproximativ 500 mi­lioane de euro va finanţa proiectele IT convenite privind banda largă în zonele rurale.

Finanţările agricole rămân stabile

În timp ce finanţările pentru cheltuielile de piaţă, ajutoarele directe din cadrul politicii agricole comune (PAC) şi dezvoltarea rurală vor rămâne stabile, finanţările destinate protecţiei mediului prin intermediul programului Life+ vor creşte cu +8,7%, atingând valoarea de 333 milioane de euro.

UE, ca actor mondial

Menţinerea nivelului de finanţare pentru UE ca actor mondial este confirmată prin trei propuneri principale:

- consolidarea angajamentului luat de UE la Conferinţa ONU din toamna anului trecut privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (65 milioane de euro);

- consolidarea sprijinului acordat de UE ţărilor în curs de dezvoltare în vederea combaterii schimbărilor climatice (65 milioane de euro);

- alocarea unei sume destinate încurajării dezvoltării economice şi sociale a comunităţii turco-cipriote (25 milioane de euro).

Regândirea cercetării

Proiectul de buget 2011 prevede, de asemenea, creşterea investiţiilor consacrate cercetării, dezvoltării şi inovării, infrastructurii şi capitalului uman. Suma alocată celui de al 7-lea program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică va creşte cu 13,8%, atingând 8,6 miliarde euro. Nu s-a investit niciodată atât de mult în acest program. Doar cercetarea şi dezvoltarea nu pot impulsiona redresarea economică: reţelele transeuropene de transport şi energie vor beneficia de 1,3 miliarde euro (o creştere de 16,8%), în timp ce Programul pentru competitivitate şi inovare (PCI) va primi cu 4,4% mai multe fonduri în comparaţie cu 2010 (549 milioane de euro).

Un buget pentru viitorul tineretului nostru

„Peste 20% din tinerii din Europa sunt şomeri“, a declarat Janus Lewandowski. Acest lucru este de neconceput. Bugetul UE trebuie să îi ajute pe tineri să se pregătească pentru cariera profesională, prin intermediul educaţiei sau al schimburilor.“

În acest scop, finanţarea programului Învăţare de-a lungul vieţii va creşte cu 2,6% (1,1 miliarde euro), punând astfel la dispoziţia studenţilor peste 200.000 de burse Erasmus. De asemenea, 120.000 de participanţi vor primi finanţare prin intermediul programului Tineretul în acţiune, care alocă 127 milioane de euro (+1,6%) pentru sprijinirea recrutării tinerilor prin intermediul unor activităţi de învăţare nonformală.

Ce urmează?

„Acesta este primul buget elaborat în conformitate cu Tratatul de la Lisabona“, a explicat

dl Janusz Lewandowski. Principalele două diferenţe sunt următoarele: în primul rând, întreaga procedură este mult mai rapidă decât până în prezent, având în vedere că acum există o singură lectură în Parlamentul European, faţă de două în trecut. În al doilea rând, Consiliul şi Parlamentul deţin, pentru prima oară, competenţe egale în ceea ce priveşte adoptarea bugetului. Aceasta presupune, mai mult ca oricând, consolidarea cooperării dintre cele trei instituţii ale UE implicate în acest proces.“

Dana MĂCRIŞ

Viaţa, Guvernul, FMI-ul, criza, cine mai ştie cine sau ce – de fapt, ştim cu toţii, dar ne facem că nu ştim – ne-au aruncat pe noi, românii, într-o situaţie mai mult decât deplorabilă. Agricultura abia de se mai târăşte, ca un bătrân neputincios şi bolnav, industrie, de mai toate tipurile, nu mai avem, turismul ar fi putut, bine administrat, scoate capul în lume, dar nu prea o face, şomajul cuprinde, ca o pecingine, tot mai multă şi mai multă lume.

Întrebări incomode

Nu, nu sunt câtuşi de puţin dramatică în rândurile acestea, sunt doar realistă. Trăiesc şi eu în ţara asta, mă învârt printre oameni, mă confrunt, ca marea majoritate, cu aceleaşi probleme. Şi, ca toată lumea, m-am întrebat şi eu ce e de făcut. Cum să îţi asiguri bucata de pâine de fiecare zi şi să mai şi pui, eventual, deoparte, pentru zile şi mai negre ca astea de acum.

Comunicarea, la… pământ

Pot fi utile în situaţia în care ne aflăm fondurile europene nerambursabile? Am întrebat în stânga, am întrebat în dreapta… Mai nimeni nu a fost – şi, desigur, nu e nici acum – în măsură să furnizeze o astfel de informaţie. Pentru că oamenii nu au idee cu ce se mănâncă un astfel de, să-i zic, cârnat. Pentru că mai nimeni nu s-a ocupat să popularizeze informaţiile despre fondurile acestea, pe care le dă Europa, desigur, în baza unor proiecte, pentru diferite afaceri. Cei din administraţiile locale de la sat, în bună parte, n-au înţeles nici ei cum e cu fondurile astea, nici că e păcat că banii europeni rămân necheltuiţi. Celor de mai de sus nici atât nu le stă capul la problemele oamenilor de rând, prinşi cum sunt cu bunăstarea proprie.

Şi, totuşi, ce posibilitate ar fi? Ce se poate face? Există – şi sunt foarte puţin, spre deloc, accesate – fonduri europene pentru înfiinţarea unei ferme piscicole. De asemenea, cu bani puţini se poate înfiinţa o fermă de prepeliţe.

Fermă piscicolă pe bani europeni

Nu spun nici că e bine, nici că e rău să înfiinţăm o astfel de fermă. Nu spun nici că e uşor, nici că e greu. Fiecare ştie mai bine cât îl ţine cureaua, şi cu banii, şi cu munca. Fiecare ştie cât trebuie să se întindă sub plapuma personală. Înfiinţarea unei ferme piscicole e doar o posibilă soluţie de ieşire din criza proprie, în care ne-a aruncat criza mondială. Şi spun asta mai ales pentru că o astfel de afacere este şi bine văzută de Europa, şi, mai ales, sponsorizată. Până în 2013, 140 milioane de euro încă mai aşteaptă să fie utilizate.

Iniţiativă

Europa cere, în schimbul acestor bani, somn, şalău şi păstrăv, obţinut în ferme făcute în sistem familial. Preferat de europeni, dar şi acomodat cu clima noastră, din mai toate colţurile ţării, este de departe păstrăvul. El ar aduce, conform specialiştilor de la Ministerul Agriculturii, suficiente resurse pentru buzunarul propriu, pentru a amortiza investiţia făcută, pentru a fructifica şi mai bine afacerea, dar şi pentru a pune destul deoparte. Astfel de ferme de peşte au, conform aceloraşi specialişti, efecte benefice şi pentru mediul înconjurător, destul de greu încercat şi pe la noi de încălzirea globală. Investiţiile de acest tip, de fapt ca orice investiţie, ar duce şi la crearea unor locuri de muncă pentru că e nevoie de forţă de muncă, pentru activităţile piscicole. Deci, întâi proiectul de obţinere a fondurilor europene trebuie făcut.

Dacă nu vă pricepeţi, dacă nu aveţi pe cineva apropiat care să-l întocmească, dacă nici pe net nu găsiţi ideile care să vă ghideze, atunci apelaţi la un specialist. Şi demaraţi… Trebuie să aveţi balta – aici pot fi şi trebuie consultaţi funcţionarii de la primăriile din zona în care vă place să aveţi ferma piscicolă –, materialul biologic, echipamentele pentru acvacultură, medicamentele necesare şi… vânt la pupa. Banii pot fi obţinuţi în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit.

Pe bani puţini, ferme de prepeliţe

Prepeliţa este una dintre păsările apreciate de către cunoscători pentru carnea ei fină. Dar, desigur, şi ouăle sunt importante, au efecte benefice în tratarea mai multor boli, printre care astmul, bolile de inimă şi de stomac, şi sunt comercializate în marile magazine. Aş zice chiar că mai degrabă pentru ouă sunt crescute prepeliţele. Un ou de prepeliţă este superior celui de găină prin conţinutul în proteine, grăsimi, vitamine, fiind totodată dietetic. Asta, deşi primul este de circa 4-5 ori mai mic decât cel de-al doilea. Oul de prepeliţă conţine, faţă de cel de găină, de şase ori mai mult fosfor; de şase ori mai multă vitamina B1, de 15 ori mai multă vitamina B2, de şase ori mai mult cobalt, de 7,5 ori mai mult fier. Nu are colesterol.

Sunt fermieri care cresc prepeliţele, ca şi pe găini, la grămadă, şi le hrănesc cu furaje pe bază de chimicale. Sunt şi din cei care scot pe piaţă ouă ecologice. Adică le cresc în aer liber şi le hrănesc numai cu furaje combinate. Afacerea cu prepeliţe poate fi demarată repede şi amortizată la fel de repede. Ea are destul de multe avantaje faţă de altele, la care, ştiu eu, poate vă gândiţi. Nu e nevoie de o sumă foarte mare pentru demarare. Se poate începe foarte bine şi cu 5.000 RON.

Acestea fiind zise, vă doresc alegere bună şi spor!

Nina MARCU

Un obiectiv important vizat în acest an este Programul de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate, care dispune de o finanţare de 100 milioane de lei. Acest program are ca scop îmbunătăţirea calităţii mediului şi creşterea productivităţii în agricultură, prin înnoirea parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate. Se va acorda o primă de casare de 17.000 de lei, dar nu mai mult de 50% din valoarea unui tractor nou, în cazul persoanelor fizice şi 40%, în cazul persoanelor juridice.

Pentru Programul privind producerea energiei din surse regenerabile: eoliană, geotermală, solară, biomasă şi hidro, AFM are un buget de 50 milioane de lei. Acesta urmăreşte punerea în funcţiune de noi capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile de energie – solare, eoliene, hidroenergetice, geotermale, biomasă, biogaz, gaze rezultate din fermentarea deşeurilor/nămolurilor din staţiile de epurare – pentru producerea de energie electrică şi/sau termică.

(T.D.)

Bugetul de stat pe 2010 a trecut de chinurile facerii prin Parlament precum gâsca prin apă, în sensul că miile de amendamente aduse de comisiile parlamentare au rămas fără ecou. Pentru că nu există surse de finanţare, deci bani! În plen au fost 192 de voturi pentru şi 138 împotrivă, iar 95% dintre amendamentele propuse au fost respinse.

Bugetul naţional pentru acest an este unul de supravieţuire. Nu mai există priorităţi economice. Accentul este pus pe asigurarea sumelor necesare plăţii salariilor din sistemul public, a pensiilor şi a ajutoarelor sociale. Acestea însumează peste 110 miliarde de lei, adică peste 50% din cheltuielile totale ale statului, care se ridică la 200 miliarde de lei.

În cazul bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), a fost respins cel mai important amendament, şi anume suplimentarea cu 2,1 miliarde lei pentru sprijinirea producătorilor agricoli, la o diferenţă de 10 voturi. (137 pentru şi 147 împotrivă). Astfel, valoarea rămâne neschimbată, de 9,087 de miliarde de lei, respectiv 1,69% din PIB.

Parlamentarii au adoptat un amendament, potrivit căruia se autorizează MADR să ceară o derogare de la Comisia Europeană pentru acordarea unor ajutoare de stat. În cazul avizării favorabile, bugetul ar urma să fie suplimentat, la o rectificare viitoare, cu aproximativ 1,8 miliarde de euro.

Construcţia bugetului de stat are în calcul o creştere economică de 1,3%. Veniturile bugetare sunt de 30% din PIB, cererea internă mai mare cu 1,4%, iar consumul individual al populaţiei, cu 3%. Rata şomajului este prognozată la 7,3%, iar rata medie anuală a inflaţiei, la 3,7%.

Noul buget naţional stabileşte la venituri 66,65 de miliarde de lei, iar la cheltuieli 101,678 de miliarde de lei, cu un deficit de 35,024 de miliarde de lei. Deficitul bugetului general consolidat pentru 2010 reprezintă 5,9% din PIB, cu 1,4% din PIB mai mic decât în 2009.

Impozitul forfetar rămâne în vigoare, iar cel pe veniturile microîntreprinderilor dispare. Impozitul general rămâne la 16%, iar cel pe drepturi de autor la 10%. Nici TVA nu-şi schimbă valoarea de 19%.

Agricultura are buget, dar nu are bani

Iniţial, bugetul Agriculturii pentru 2010 a fost calculat la 7,5 miliarde de lei, din care puţin peste 5,4 miliarde de lei erau alocaţi pentru Agricultură, Silvicultură, Piscicultură şi Vânătoare. Însă, cum Silvicultura şi Vânătoarea au trecut la Ministerul Mediului, sumele s-au redus cu 200 milioane de lei. Una peste alta, la Ministerul Finanţelor a fost prezentat un proiect de buget care prevedea 7,287 miliarde de lei. La această sumă s-au adăugat 1,8 miliarde de lei, contravaloarea ajutoarelor de stat neachitate în 2009. Aşa s-a ajuns în final la 9,087 miliarde de lei.

Surse de finanţare

Bugetul MADR are următoarele surse de finanţare:

- buget de stat (cheltuieli de personal, întreţinere şi funcţionare, capital şi ajutoare de stat acordate producătorilor agricoli din fonduri naţionale) – 3.366,2 milioane de lei (0,62% din PIB);

- buget de stat (cheltuieli care în momentul recuperării de la UE se constituie ca venit al bugetului de stat, destinate prefinanţării şi cofinanţării fondurilor externe nerambursabile aferente FEGA, FEADR şi FEP) – 1.979,33 mil. lei (0,36 % din PIB);

- avansul acordat de UE pentru finanţarea programelor PNDR şi POP – 1.835,00 mil. lei (0.34% din PIB);

- împrumut acordat MAPR de către MFP din venituri din privatizare, pentru prefinanţarea schemei de plăţi pe suprafaţă pe anul 2009 – 1.800,00 mil. lei (0,32% din PIB);

- venituri proprii din fondul de ameliorare a fondului funciar agricol – 16,26 mil. lei (0,03 % din PIB);

- fonduri externe rambursabile – împrumuturi externe de la BIRD, destinate finanţării unităţilor de management al proiectului Modernizarea sistemului de informare şi cunoaştere în Agricultură şi proiectului Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de irigaţii – 90,89 mil. lei (0,02% din PIB).

Destinaţia finanţării

Fondurile bugetare pentru 2010 au următoarea destinaţie:

- funcţionarea instituţională (cheltuieli de personal, întreţinere şi funcţionare, inclusiv cheltuieli de investiţii) – 962,1 mil lei;
- ajutoarele de stat acordate producătorilor agricoli, inclusiv finanţarea programului de stimulare a exportului şi a despăgubirilor acordate în caz de calamităţi naturale – 2.036,5 mil. lei;
- finanţarea, cofinanţarea şi prefinanţarea, precum şi decontarea cheltuielilor neeligibile aferente formelor de sprijin acordate producătorilor agricoli în anul 2010 din fondurile comunitare FEGA, FEADR şi nFEP – 5.614,3 mil. lei;
- finanţarea activităţii de cercetare, inclusiv a programului de cercetare sectorială – 145,0 mil. lei;
- finanţarea de proiecte din fonduri externe rambursabile (UMP Irigaţii şi UMP Makis) – 90,9 mil. lei;
- finanţarea rentei viagere aferente anului 2009 – 83,0 mil. lei;
- investiţii pentru modernizarea infrastucturii sistemelor de irigaţii – 90,0 mil. lei;
- finanţarea funcţionării şi dezvoltării sistemului antigrindină, inclusiv fonduri destinate prevenirii inundaţiilor – 21,4 mil. lei;
- finanţarea lucrărilor de redare în circuitul agricol a terenurilor degradate şi poluate – 16,3 mil. lei;
- alte acţiuni (dobânzi la credite externe, comisioane bancare, cotizaţii internaţionale) – 28,2 mil. lei.

Programul Fermierul

Anul acesta, Programul Fermierul are prevăzute 222,299 mil. lei pentru stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, FEADR, prin preluarea riscului de creditare de către:

- fondurile de garantare (Legea nr. 218/2005) şi garantarea Măsurii 322 din PNDR, finanţare beneficiari publici – 82,341 mil. lei;

- OUG nr. 59/2006 (SAPARD românesc) -139,958 mil. lei.

Restanţe din 2009

Din cele circa 3,4 miliarde de lei angajamente ale anului 2009, bugetul pe anul 2009 nu a acoperit decât aproximativ 1,59 de miliarde de lei. Diferenţa de 1,81 miliarde lei este acoperită din bugetul aprobat MADR pe anul 2010.

Sectorul zootehnic urmează să încaseze 1.056,53 mil. lei.
În sectorul vegetal au rămas neachitaţi 500,63 mil. lei.
Sectorul irigaţii mai are de încasat 112,00 mil. lei.

 Traian DOBRE

Cele mai multe ajutoare de stat vor înceta în 2010, în conformitate cu Tratatul de aderare, pentru perioada 2007-2009. Însă Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) a găsit câteva „portiţe“ de acordare, sub alte forme, acceptate de Uniunea Europeană.

Despăgubirile de la buget

MAPDR a pregătit două proiecte guvernamentale. Una se referă la acordarea de ajutoare de stat, pentru plata primelor de asigurare şi are în vedere întreprinderile mici şi mijlocii (IMM). Practic, este o schemă pentru cei care îşi asigură, prin contract de asigurare, culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine, peştii şi celelalte vieţuitoarele acvatice, la societăţile de asigurare. Sprijinul constă în plata primelor de asigurare a factorilor de risc asiguraţi.

Cealaltă HG vizează aprobarea cadrului general de acordare a ajutoarelor de stat, în conformitate cu „Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier“.

Despăgubirile se acordă pe pierdere de venit, în valoare de 50-80% din suma asigurată, pentru fenomene care pot fi asimilate dezastrelor, cum ar fi îngheţul, grindina, ploaia excesivă (inundaţii) sau seceta, care nu sunt prinse în poliţă, deci nu sunt despăgubite, de regulă, de către firmele de asigurări.

Persoanele fizice rămân cu paguba

„Despăgubirile se acordă numai în baza unui bilanţ contabil, pe media ultimilor trei ani contabilizaţi. De asemenea, fenomenele periculoase care au afectat culturile trebuie confirmate de Meteorologie şi/sau Hodrologie. Dacă declaraţiile de venit pe ultimii trei ani au fost mai mici decât cele reale, fermierul va pierde corespunzător din valoarea despăgubirilor. El nu poate să ceară mai mulţi bani, decât acea medie. Persoanele fizice neautorizate nu pot beneficia de ajutoare în caz de calamitate, pentru că nu au contabilitate“ – a precizat Tatomir.

Aşadar, beneficiarii ajutoarelor de stat sunt numai persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau familiale, constituite în conformitate cu OUG nr. 44/2008 şi persoanele juridice.

Menţionăm că despăgubirile se pot acorda în anul următor sau cel mai târziu în trei ani. Însă, în cazul în care un anumit risc este despăgubit prin asigurare, nu se mai acordă şi ajutorul de stat.

Elena Tatomir, directorul Direcţiei Politici de Piaţă în Culturi de Câmp, din cadrul MAPDR, afirmă că unele ajutoare de stat existente vor putea fi continuate, dar cu modificări. Dintre aceste, menţionăm:

- acordarea de despăgubiri în caz de calamităţi naturale;
- asigurarea culturilor;
- finanţarea acţiunilor fitosanitare de interes naţional;
- susţinerea unor invesţii în agricultură, prin garantarea creditelor bancare;
- garantarea creditelor (80%) pentru capital de lucru, aferentă IMM-urilor;
- reducerea accizei pentru motorina utilizată în agricultură, horticultură, inclusiv pentru irigaţii, în zootehnie, silvicultură;
- reducerea accizei pentru energia electrică utilizată, cum ar fi la staţiile de pompare pentru irigaţii;
- sprijinirea cercetării ştiinţifice.

Traian DOBRE

Champignonul – preferinţa  românilor. Dintre toate speciile de ciuperci, românii preferă însă specia Agaricus, în timp ce în străinătate este mult mai apreciată specia Pleurotus. Cultura ciupercilor Pleurotus a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare explozivă în multe ţări din lume, fiind uşor de cultivat, nepretenţioase şi utilizând ca strat de cultură deşeuri provenite din prelucrarea hârtiei, rumeguş şi altele care se aşază în saci.

Ciupercile din specia Pleurotus au un conţinut nutritiv ridicat, motiv pentru care sunt considerate ca înlocuitori ai cărnii. După proteina obţinută industrial din soia, aceste ciuperci se situează pe locul doi în lume din punctul de vedere al calităţii nutritive.

Avantajele înfiinţării unei ciupercării

Considerente economice: Pe lângă valoarea lor alimentară, ciupercile constituie şi o cultură rentabilă, care asigură o producţie ridicată, ce se obţine pe unitatea de suprafaţă folosită, spaţii special amenajate în acest scop. De reţinut mai este şi faptul că în cultura ciupercilor nu se foloseşte teren agricol ci, cu preponderenţă, spaţii dezafectate, adică spaţii cărora nu li s-a dat altă întrebuinţare, iar pentru substratul nutritiv au fost luate în considerare materiale refolosibile, ieftine. Randamentul exprimat în kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru pătrat, în cazul speciei Agaricus bisporus, este, în funcţie de sistemul de cultură şi de condiţiile de microclimat asigurate, între 15 şi 30 de kilograme.

Alt avantaj al cultivării ciupercilor este acela că ocupă spaţii reduse raportate la cantitatea de producţie, deoarece, având talie mică, în anumite perioade de dezvoltare nu au nevoie de lumină sau nu sunt influenţate de lipsa acesteia. În acest scop, se pot realiza culturi pe 3-6 nivele, pe acelaşi metru pătrat de suprafaţă, făcându-se astfel economie de spaţiu. Rentabilitatea culturii ciupercilor este dată şi de faptul că de la majoritatea se consumă toate părţile componente. Astfel, procentul de utilizare reprezintă 99-100%.

Prezentare generală

Răspândite în toată lumea, ciupercile numără aproape 200 de mii de specii, subspecii, varietăţi şi forme ale acestora, din care 8.700 numai în ţara noastră. Principalele specii cultivate în România sunt Agaricus bisporus (ciuperca de bălegar denumită impropriu „champignon“) şi Pleurotus ostreatus (cunoscut ca păstrăv de fag).

În România se mai cultivă şi alte specii precum: ciuperca albă termofilă, buretele roşiatic, buretele brun, buretele cornet, buretele ciuciulete, ciuperca de paie. Principalele judeţe în care se produc ciuperci de cultură sunt Arad, Harghita, Mureş şi Olt.

Evoluţia producţiei de ciuperci de cultură – tone

La nivel mondial se produc circa 1.500.000 tone de ciuperci anual. Pe plan european se realizează aproximativ 60% din această cantitate, adică în jur de 900.000 tone. În Europa, principalele ţări producătoare de ciuperci sunt Franţa, Polonia, Italia şi Ungaria.

Un ciclu de cultură la ciuperci durează, în funcţie de specie, între 100-120 de zile, de la însămânţare până la ultimul recoltat. Acesta face ca investiţia să fie amortizată într-un timp scurt, având în vedere numărul ciclurilor de cultură care se pot realiza pe an, de pe aceeaşi suprafaţă.

Un avantaj de o importanţă deosebită îl constituie faptul că prin cultivarea ciupercilor în spaţii închise şi prin folosirea miceliului unor specii comestibile cunoscute se evită orice suspiciune de intoxicare. Spre exemplu, în cazul unui tunel de 200 de metri pătraţi (în care sunt 2 rânduri de rastele cu câte 3 rafturi fiecare), la 1 ciclu de producţie, cu o investiţie minimă de 18 mii de lei pe an, se poate obţine un profit de aproximativ

45 mii de lei pe an la o cantitate de aproximativ 7 tone. Unul dintre avantajele principale pe care le au crescătorii de ciuperci constă în faptul că amortizarea investiţiei se face într-un timp foarte scurt – aproximativ doi ani în cazul culturilor de dimensiuni mici şi cinci-şase ani în situaţia în care producătorul deţine suprafeţe de peste 2 mii de metri pătraţi.

Considerente tehnologice

Pentru a înfiinţa o cultură de ciuperci este nevoie de un spaţiu bine izolat de mediul exterior, igienizat şi dotat cu instalaţie de apă potabilă, ventilaţie, instalaţie electrică de încălzire şi răcire a aerului.

O ciupercărie este rentabilă dacă se întinde pe o suprafaţă de minimum 100 metri pătraţi. Pe acest spaţiu se pot amenaja terase, astfel încât dimensiunea economică a exploataţiei să fie de cel puţin două unităţi (2 UDE), spre a putea fi eligibilă pentru finanţare europeană. Determinarea dimensiunii economice a ciupercăriilor va lua în calcul caracteristicile sistemului de cultură practicat (numărul de cicluri/an, modul de aşezare a substratului în spaţiu), conform următoarei formule de calcul: Unitatea de Dimensiune Economică (UDE) a unei ciupercării = Numărul UDE aferent suprafeţei spaţiului de cultură x Numărul de cicluri / an x Numărul de stelaje / lăzi suprapuse.

În cazul speciei Agaricus randamentul este de 20-27 kilograme pe metrul pătrat. În situaţia în care compostul este produs la nivelul crescătoriei, profitul se poate dubla. Astfel, dacă într-un an se realizează două sau patru-cinci cicluri de cultură, rezultă un randament de 30-80 kg/metru pătrat/an.

Forme de finanţare

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) vine în întâmpinarea nevoii de dezvoltare a producţiei interne prin Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, în cadrul căreia investitorii pot beneficia de un sprijin nerambursabil de 50% din valoarea maximă eligibilă a proiectului. Astfel, în cazul unei investiţii de 5.000 euro, sprijinul european nerambursabil este de 2.500 euro. Restul de 2.500 de euro poate fi obţinut apelând la Fondul de Garantare a Creditului Rural, prin Programul Fermierul, sau direct, printr-un credit bancar garantat chiar cu investiţia. Un procent suplimentar de 5% se acordă pentru investiţiile realizate de fermierii cu vârsta sub 40 de ani la data depunerii cererii de finanţare. Valoarea maximă eligibilă a unui proiect finanţat prin Măsura 121 este de 2 milioane de euro.

(L.D.)

Datornicii din agricultură nu vor beneficia de sprijin financiar. În anul 2010 devine operaţional Programul de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare şi maşini agricole sau Rabla, cum ne-am obişnuit să-i spunem. Pe lângă condiţiile iniţiale, Guvernul a impus recent şi altele, prin Ghidul de finanţare elaborat de Fondul pentru Mediu.

Astfel, firmele cu datorii la bugetul de stat nu vor putea cumpăra tractoare sau utilaje agricole prin programul Rabla şi nici fermierii care au fost sancţionaţi de legislaţia vamală sau de cea financiară. Important este că firmele beneficiare nu trebuie să sponsorizeze activităţi cu efect negativ asupra mediului.

La program nu vor putea adera nici „agenţii economici care se află în procedură de insolvenţă sau lichidare ori reorganizare judiciară sau în stare de faliment“. Totodată, firmele nu trebuie să fi primit ajutoare de minimis pe o perioadă de trei ani consecutivi, de peste 200.000 de euro.

În cazul persoanelor fizice, solicitantul nu trebuie să aibă în curs proceduri de recuperare a unor ajutoare de stat declarate ilicite sau incompatibile.

Condiţionări tehnice

Prima de casare se acordă pentru tractoare sau maşini agricole autopropulsate cu o vechime de cel puţin zece ani, care au următoarele componente: motorul, transmisia, trenul de rulare, caroseria, şasiul, echipamentele electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului şi dispozitivul catalizator, dacă acestea au fost prevăzute din fabricaţie.

Vă reamintim că suma acordată de stat poate fi de maximum 17.000 de lei, fără ca aceasta să depăşească 50% din preţul de achiziţie a tractorului nou sau a maşinii agricole autopropulsate noi, în cazul persoanelor fizice. În cazul persoanelor juridice, aceeaşi sumă nu poate depăşi 40% din preţul de cumpărare, fără TVA.

O altă condiţie impusă este ca beneficiarii să se înscrie la un producător agreat, în vederea achiziţionării unei maşini sau utilaj agricol nou, iar prima de casare va fi scăzută din preţul de achiziţie.

Producătorii au obligaţia să acopere costurile predării şi/sau preluării vehiculelor scoase din uz, precum şi să conceapă şi să construiască noi vehicule cu luarea în considerare a posibilităţilor de dezmembrare, reutilizare şi valorificare, în special prin reciclare, a componentelor şi materialelor acestora.

În opinia Executivului, dacă rablele de tractoare vor fi înlocuite cu altele noi, s-ar consuma mai puţin carburant, ar scădea nivelul de poluare şi s-ar face şi agricultură mai performantă.

Traian DOBRE

Pe o piaţă de leasing în care sectoarele cele mai căutate până acum sunt în scădere, firmele care au ştiut înspre ce să îşi îndrepte atenţia nu au de ce să se plângă. Viziunea şi curajul au condus Deutsche Leasing spre domenii la care puţini s-au gândit că vor funcţiona. Agricultura se află printre sectoarele economice pe care Deutsche Leasing România s-a concentrat încă de la pătrunderea pe piaţa românească de leasing.

Deutsche Leasing România îmbină experienţa vastă şi entuziasmul echipei cu know-how-ul internaţional conferit de apartenenţă la un grup de succes. De altfel, obiectivul Deutsche Leasing Internaţional în România este de a acorda servicii financiare în sistem de leasing şi creditare la cele mai înalte standarde calitative şi operative.

Principalele facilităţi

Pentru achiziţionarea echipamentelor de agricultură, firma germană de leasing oferă servicii financiare caracterizate prin avans şi perioadă de rambursare flexibilă, valoare reziduală la final de contract sau inclusă în rate, dobândă variabilă sau fixă şi rate adaptate în funcţie de specificul activităţii clientului.

„Strategia noastră este una de targetare a unor sectoare anume, ce necesită largi finanţări în leasing, în special pe segmentele de utilaje industriale, agricultură, industria de tipar, ambalaje şi media şi echipamente de construcţii“, precizează Cedric Chilian, directorul general al companiei.

Dacă leasingul financiar nu este apreciat ca fiind cea mai potrivită soluţie pentru anumite aplicaţii, atunci creditul de cofinanţare a fondurilor europene sau creditul de investiţii cu siguranţă sunt. Cum funcţionează? Ca o soluţie personalizată, creată special pe necesităţile clientului, facilitând plăţi sau perioade contractuale.

Deutsche Leasing poate finanţa proiectele prezentate de client, tot pentru un avans şi perioadă flexibile, cu o perioadă de graţie acordată în funcţie de specificul proiectului finanţat şi cu rate adaptate tipului de activitate. În plus, se oferă garanţiile standard: garanţie reală mobiliară asupra bunurilor finanţate şi bilete la ordin. Astfel, un agricultor are toate şansele să îşi dezvolte afacerea, optând pentru forma de finanţare potrivită nevoilor sale, în condiţii foarte avantajoase.

Pe ce se bazează Deutsche Leasing România pentru motivarea şi satisfacerea nevoilor clienţilor? Pe faptul că nu se abate de la valori precum flexibilitate, transparenţă, asistenţă specializată, mobilitate şi rapiditate în luarea deciziilor.

În agricultură, Deutsche Leasing Romania vine cu soluţii inovative, adaptate nevoilor diferite, în funcţie de sezon, ale agricultorilor. Datorită ofertelor personalizate şi profesioniste, clientul îşi menţine lichidităţile, îşi optimizează costurile şi câştigă flexibilitate financiară, iar investiţia îi dezvoltă afacerea.

Mihaela VODĂ

Investiţiile străine directe (ISD) pot asigura mult dorita finanţare şi expertiză pentru agricultură. Ele constituie un stimulent crucial pentru creşterea randamentului capacităţii de producţie, într-un moment de continuă preocupare globală, pentru productivitatea agricolă. Însă potenţialul acestor aporturi este departe de a fi realizat, se arată în Raportul Mondial al Investiţiilor 2009, intitulat Corporaţii transnaţionale.

Producţia agricolă şi dezvoltare, întocmit de UNCTAD (United Nations Conference on Trade and Development). Studiul a fost lansat recent, simultan în toate ţările lumii. În România, evenimentul a fost găzduit de Casa ONU din Bucureşti.

Daniel Velicu, consilier superior la Direcţia Politici Agricole din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, a spus că Raportul prezintă o serie de date foarte clare asupra a ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă.

Agricultura poate fi un motor al relansării economice

„Agricultura, în ceea ce priveşte nevoia de a atrage capital extern, reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei. Astfel, agricultura poate fi un motor al relansării economice. Din păcate, deocamdată acest sector se mai confruntă cu o serie de dificultăţi. Una dintre ele este subfinanţarea care s-ar putea rezolva şi prin atragerea de capital străin.

După părerea mea, pe termen scurt şi mediu avem nevoie de noi strategii şi politici, care să fie acoperite de o legislaţie coerentă în domeniu“ – a afirmat Velicu.

Raluca Gheorghe Anghel, secretar general al Agenţiei Române pentru Investiţii Străine, a arătat că România a avut o perioadă extrem de benefică. În anii 2006-2008, ţara noastră a atras aproape jumătate din investiţiile străine, de care beneficiază în acest moment.

Conform Doinei Ciomag, director executiv al Consiliului Investitorilor Străini din România, lansarea Raportului Mondial al Investiţiilor 2009 constituie un moment de evaluare şi de concluzii asupra activităţilor desfăşurate în anul precedent. Totodată, este un bun prilej pentru a gândi strategiile perioadei viitoare.

Nevoia unor strategii speciale

„Agricultura, energia şi construcţiile, în special infrastructura, sunt cele trei domenii pe care România ar trebui să-şi contureze o strategie de investiţii pentru următorii ani. Altfel, vom pierde locul pe harta investitorilor străini“ – a apreciat Doina Ciomag.

Domnia sa a atras atenţia asupra faptului că, în România, autorităţile nu au făcut nimic pentru a atrage investitori străini, iar evoluţia din perioada 2006-2008 s-a bazat numai pe o conjunctură favorabilă, legată de aderarea la Uniunea Europeană.

Potrivit Raportului, în 2008 România s-a clasat pe locul zece în topul ţărilor din Uniunea Europeană, ca valoare a investiţiilor străine directe atrase în economie, cu 9,3 miliarde de euro. Din păcate, anul acesta, în primele şapte luni, ISD au fost de numai 2,1 miliarde de euro, iar până la sfârşitul anului nu se vor depăşi 4,5 miliarde de euro, adică jumătate faţă de anul trecut. Consiliul Investitorilor Străini din România apreciază că redresarea va fi posibilă, dar numai începând cu anul 2011.

 Traian DOBRE