Agro BUSINESS

Anul viitor, cele două manifestări germane de top – PROWEIN, târgul internaţional de vinuri şi băuturi spirtoase, şi INTERVITIS INTERFRUCTA, cea mai mare expoziţie internaţională de tehnologie pentru viticultură, vinificaţie, fructe şi băuturi din fructe – vor fi organizate pentru prima oară în perioade imediat succesive pentru a facilita expozanţilor şi vizitatorilor din întreaga lume participarea la ambele manifestări. Tonul va fi dat ProWein, ce va avea loc la Düsseldorf, între 21 şi 23 martie, urmat de Intervitis Interfructa, organizat în perioada 24-27 martie, la Stuttgart.

PROWEIN, eveniment de marcă pe scena viticolă

Peste 3.100 de expozanţi din întreaga lume se prezintă, în fiecare an, la ProWein Düsseldorf. Acestora li se alătură 35.000 de vizitatori de specialitate şi aproximativ 1.000 de jurnalişti ce contribuie la mediatizarea internaţională a evenimentului.

Aproximativ 83% dintre vizitatori au competenţe decizionale de achiziţie în companiile pe care le reprezintă. Un alt semn distinctiv al ProWein este caracterul său internaţional: o treime dintre vizitatorii ProWein vin din afara Germaniei, din cele mai importante pieţe de desfacere pentru vin şi spirtoase.

Aceste statistici confirmă că ProWein şi-a cucerit locul de cea mai importantă manifestare expoziţională de profil pentru specialiştii branşei vinului şi spirtoaselor!

Principalele categorii de exponate ProWein sunt vinurile din cele mai importante regiuni vitivinicole din lume, băuturile spirtoase, precum şi dotările şi accesoriile pentru comercializare. O atenţie specială îi revine zonei centrale de degustări, acolo unde vizitatorilor le este oferită o primă privire de ansamblu asupra tendinţelor relevante ale pieţei, prin cele peste 1.000 de vinuri de provenienţă internaţională puse în fiecare an la dispoziţie. ProWein se caracterizează printr-o structurare clară, pe ţări, ce permite orientarea optimă a vizitatorilor în centrul expoziţional. Astfel ghidat, vizitatorului ProWein îi este facilitată călătoria în lumea vinului!

INTERVITIS INTERFRUCTA, motorul inovaţiilor tehnologice

O dată la trei ani, în cadrul expoziţiei INTERVITIS INTERFRUCTA Stuttgart este expusă cea mai nouă tehnologie pentru producerea şi comercializarea vinului, fructelor şi a sucurilor din fructe. La ediţia precedentă, din aprilie 2007, aproximativ 600 de expozanţi din 30 de ţări şi peste 40.000 de vizitatori din întreaga lume şi-au dat întâlnire aici. Pentru 2010, când târgul va fi organizat în noul centru expoziţional Messe Stuttgart, amplasat direct lângă aeroport, aşteptările sunt şi mai optimiste.

În plus, în paralel va avea loc Congresul Internaţional de Viticultură, un motor al inovaţiilor care facilitează schimbul de informaţii şi experienţă între teoreticienii şi practicienii domeniului, cărora li se adaugă reprezentanţii industriilor furnizoare, eveniment la care sunt aşteptaţi 1.500 de experţi din întreaga lume. În cadrul manifestărilor vor fi abordate tematici privind sistemele alternative de ambalare şi umplere, producţia organică care a câştigat tot mai mult teren în ultimii ani, dar şi supraproducţia de vin cu care se confruntă întregul glob.

Despre participarea ţării noastre la Prowein, Ioan Ştefan, directorul executiv al APEV (Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vin), spune că România este o ţară cu tradiţie în acest sens, an de an fiind prezente aici 12-14 dintre firmele producătoare şi exportatoare de vin.

Valentina ŞOIMU

Cred că nici nu mai trebuie spus prea multe despre oraşul german, situat aproximativ în Centrul Europei. Este deja bine cunoscut ca „oraş al expoziţiilor“, fiind astfel gândit încă de la reconstruirea lui după cel de-al Doilea Război Mondial, în urma căruia din aşezare nu mai rămăseseră decât… câteva moschei. Restul – ruine.

La Hanovra au loc cele mai importante manifestări expoziţionale din Europa şi din lume, spaţiul destinat acestora întinzându-se pe un milion de metri pătraţi – 100 de hectare. Aici au loc pe parcursul întregului an târguri precum cel al tehnicii computerelor, apoi cel mai mare târg industrial, târgul anatomic etc. Cel mai important este de departe AGRITEHNICA, manifestare expoziţională ce întruneşte din doi în doi ani cei mai mari şi importanţi producători de tehnică agricolă din lume. Peste 2.300 de expozanţi din 46 de ţări şi-au prezentat în acest an, în perioada 10-14 noiembrie, produsele din toată gama de putere destinată tuturor categoriilor de fermieri şi diferitelor dimensiuni ale exploataţiilor agricole.

„O adevărată demonstraţie de forţă a inteligenţei, a inovaţiei“ – îmi spunea Lucian Buzdugan, directorul general al TCE 3 Brazi – IMB prezent aici, ca de altfel la toate marile expoziţii de tehnică şi tehnologie agricolă din lume. „… Vin pentru că trebuie să ţinem pasul cu noul – a continuat domnia sa – dar ceea ce am văzut de această dată aproape că întrece orice imaginaţie. Întreaga tehnică agricolă, cu mici excepţii, este computerizată, ceea ce face munca fermierului, a mecanizatorului mult mai comodă şi mai eficientă…“

Amazone, Lemken, John Deere, New Holland, Valtra, Gregoire Besson, Biso, Landini, Laverda, Challenger, Deutz Fahr, Massey Ferguson, Krone, Grimme sunt doar câteva dintre firmele ce şi-au expus produsele de ultimă generaţie destinate lucrărilor agricole de la pregătit la recoltat şi chiar procesat.

Cea mai importantă şi impresionantă prezenţă s-a dovedit a fi însă firma CLAAS. Prin numărul mare de maşini agricole purtate, tractate şi autopropulsate, prin tehnică şi tehnologie, prin extinderea gamei de produse a reuşit să se impună printre cei mai mulţi producători de tehnică agricolă, fiind recompensată pentru aceasta cu două medalii de aur şi alte importante distincţii.

Ion BANU

Despre ediţia a XIV-a a celui mai reputat târg agricol românesc părerea celor care i-au călcat pragul, deopotrivă expozanţi sau vizitatori, a fost unanimă: IndAgra nu mai e ce a fost odată şi nici nu mai are cum să fie! Marea schismă care s-a produs în urmă cu câţiva ani între cei din industria alimentară şi între distribuitorii de maşini agricole care şi-au făcut propriile expoziţii a lăsat în urmă o manifestare naţională stearpă, fără câteva elemente de bază care cândva i-au adus notorietate.

Mai mult, anul acesta, sub pretextul crizei financiare, Ministerul Agriculturii, în frunte cu „Excelenţa sa Radu Berceanu“, invitatul special al organizatorilor, a lipsit şi, alături de el, toate agenţiile din subordine. Nici zootehnia nu a mai beneficiat de sprijin pentru a participa la târg, fapt pentru care singurii care au ţinut să fie prezenţi au fost cei din sectorul privat, în special crescă­tori de păsări.

Ca şi cum nu ar fi fost suficiente minusuri, cel mai dureros dacă putem spune aşa, a fost acela că, anul acesta, nici măcar cupola centrală nu i-a mai fost dedicată agriculturii. Sub ea s-au aflat operatorii din turism, reuniţi într-o manifestare separată, mult prea mediatizată. Asta în condiţiile în care cele mai multe dintre oferte nici măcar nu ţinteau către meleagurile noastre! 

Peste toate s-a suprapus aşa-zisul protest spontan al unui grup de fermieri care s-a manifestat cu o turbulenţă nefirească într-un cadru în care cei incriminaţi au lipsit, probabil în mod premeditat. Singurul lucru bun, pe de o parte, au fost ploile care le-a dat speranţă agricultorilor într-un an cu recolte bogate. Profitând de vremea rea, mulţi dintre ei şi-au îndreptat paşii către Romexpo.

Producătorii de maşini aşteaptă reluarea finanţărilor

De departe, cel mai bine reprezentat sector a fost cel al maşinilor şi utilajelor agricole. Chiar dacă prezenţa a fost vizibil scăzută faţă de alţi ani, pe alocuri putând fi zărite şi destule spaţii goale, echipamentele destinate muncii pământului au ocupat o suprafaţă semnificativă din totalul alocat târgului de agricultură. De apreciat sunt puţinii producători autohtoni, cum sunt cei de la Mat Craiova, Mecanica Ceahlău, Tehnofavorit şi Mecanica Marius, care au ţinut să fie prezenţi, chiar dacă anul 2009 nu a fost unul tocmai rodnic pentru ei.

Din spusele participanţilor reiese că, în general, piaţa maşinilor şi a utilajelor agri­cole, fie ele româneşti sau din import, a suferit scăderi de circa 30% din vânzări comparativ cu anul trecut.

Majoritatea celor prezenţi afirmă că au fost loviţi de criză şi că mai pot spera într-o redresare doar în condiţiile reluării finanţării agricultorilor, care în momentul de faţă sunt interesaţi de tot ce înseamnă tehnică modernă, dar nu dispun de mijloace financiare şi nici de vreun ajutor din partea statului în acest sens.

Mai puţin afectate au fost vânzările de utilaje şi maşini de dimensiuni reduse, despre care distribuitorii spun că s-au vândut destul de bine anul acesta, dat fiind preţul lor mai uşor suportabil de către micii fermieri din domeniul horticol care au fost mai puţin afectaţi de criza economică.

Chinezii vin din urmă

Mai mult, în acest an fatidic chinezii de la HOYO au avut curajul să investească în România într-o fabrică de tractoare. Este vorba despre fabrica inaugurată recent la Râşnov, despre care directorul executiv, Denisa Vasilescu, spune că a fost înfiinţată pentru a duce mai departe tradiţia de la Braşov. Cel puţin acesta este visul pe termen mediu şi lung al celor care îşi doresc ca de aici în luna decembrie să iasă primul tractor asamblat în România, iar în circa trei ani unul produs în această fabrică.

Dacă în primă fază piesele vor veni din China, dar şi de la producătorii locali, pe viitor investitorii doresc realizarea unei fabrici de componente româneşti şi chiar de cutii de viteze. De precizat că forţa de muncă este exclusiv românească, muncitorii fiind, cum era şi firesc, foşti angajaţi ai uzinei Tractorul. 

Vânzări record la seminţe

Dacă ar fi să facem un top al celor mai bine reprezentaţi la IndAgra putem spune că aceştia au fost producătorii de seminţe şi material săditor.

Factorul care i-a determinat să vină aici a fost nu atât dorinţa de a fi prezenţi la cel mai mare târg de agricultură, cât oportunitatea de a vinde, de a face afaceri. În pavilioanele alocate sectorului horticol puteau fi întâlniţi legumicultori veniţi pentru a se întâlni cu firmele de la care se aprovizionează, producători de pepeni în căutare de soiuri timpurii care să-i ajute să mai elimine din concurenţa importurilor venite din Turcia, dar şi producători de flori îngrijoraţi de prezenţa tot mai mare a ungurilor şi polonezilor care vin să îngroaşe rândul producătorilor de material săditor floricol şi dendrologic adus din Italia, Franţa sau Olanda. Cei mai numeroşi au fost însă cei mânaţi de dorinţa de a achiziţiona seminţe de legume sau de flori pentru cei câţiva metri de grădină din spatele casei.

Vânătorii de oferte speciale întâlnite de regulă la astfel de târguri au plecat dezamăgiţi, pentru că nu preţurile au fost elementul de atracţie al acestei ediţii, ci oferta deosebit de variată. Aşa se face că unii distribuitori de seminţe olandeze de legume au înregistrat vânzări record care, se pare, au ajuns chiar la fabuloasa sumă de 1 miliard de lei vechi pe zi! Producătorii de sere şi solarii au fost şi ei numeroşi, deşi piaţa pe care activează ei este una încă nematurizată.

La pavilionul ecologic a bătut vântul

În totală antiteză cu salonul de produse tradiţionale unde îmbulzeala atingea cote greu de suportat, în pavilionul produselor ecologice atmosfera era calmă şi degajată. La fel de degajat era şi spaţiul alocat standurilor care anul acesta a fost parcă prea mare, dând impresia de pustiu, deşi faţă de anul trecut numărul de expozanţi a mai crescut. Gama de produse expuse a variat mult faţă de alţi ani, aici putând fi găsite produse din lapte şi miere, ouă, fructe, ceaiuri, dar şi tratamente ecologice pentru culturile agricole, constând în amelioratori, bioregulatori fertilizatori sau pentru fose septice, staţii de epurare, industria agroalimentară şi pentru vinificaţie.

IndAgra Farm, în date şi cifre

● Au participat 491 de firme (faţă de 579 în 2008), din care 304 româneşti din 37 de judeţe şi 187 străine.

● Au fost prezente 20 de ţări (faţă de 23 anul trecut): Belgia, Bulgaria, Dane­marca, Federaţia Rusă, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Italia, Letonia, Liban, Marea Britanice, Olanda, Polonia, Repu­blica Cehă, România, Slovacia, Spania, Turcia, Ungaria

● Suprafaţa totală ocupată – 21.600 mp, din care 13.600 mp interior, similară celei din 2008.

● Numărul de vizitatori: aproximativ 30.000 

(Valentina ŞOIMU)
(T.D.)

Dacă în anii trecuţi zootehnia reprezenta sarea şi piperul în cadrul Târgului IndAgra, anul acesta lucrurile nu au stat deloc aşa. De fapt, după vizitarea pavilioanelor zootehnice am putea spune că această ramură a fost aproape absentă. Prima raţiune care poate explica această stare de fapt este că efectul crizei economice mondiale se resimte destul de serios şi în rândul crescătorilor de animale din ţara noastră, puţini fiind cei care să-şi mai permită luxul de a închiria un pavilion expoziţional la Romexpo.

O altă teorie depăşeşte oarecum sferele economice şi atinge un subiect foarte delicat şi care ne este cunoscut tuturor: nemulţumirile fermierilor sunt multe, fiind în mare parte legate de lipsa unei implicări concrete a autorităţilor în rezolvarea problemelor cu care se confruntă.

De menţionat este că, asemeni anului anterior, sectorul ovin a fost cel mai bine reprezentat atât prin exemplare pentru carne, dar şi lapte. Printre rasele expuse aici s-au numărat Merinosul de Palace, Raţcă, Turcană, dar şi rase importate, precum Île de France. Sectorul taurine a fost prezent doar prin ferma de taurine pentru carne Lucos, din judeţul Suceava. 

Dacă anul trecut vizitatorii au putut admira exemplarele impozante de tauri şi vaci aparţinând societăţii TCE Trei Brazi, în cadrul târgului de anul acesta nu ne-a mai fost dat să vedem aceste valoroase exemplare

Cert este că, analizând obiectiv şi în ansamblu actuala stare a zootehniei, putem privi absenţa ei de la un târg economic de o asemenea amploare ca o lecţie din partea celor care ne pun mâncarea pe masă.

În ceea ce priveşte sectorul de creştere a cailor, anul acesta iubitorii de cabaline au putut admira aici exemplare superbe de cai folosiţi cel mai adesea în concursurile ecvestre. Un amănunt demn de amintit este că în acest pavilion au expus doar proprietari particulari, caii aparţinând Romsilva fiind absenţi.

Semne îmbucurătoare dinspre avicultură

Există totuşi şi aspecte din cadrul târgului menite să ne readucă speranţa. Am putea spune că imaginea zootehniei a fost salvată de prezenţa notabilă a uneia dintre cele mai prospere, dacă nu chiar singura, ramuri a acestui sector, şi anume avicultura.

Ca şi anul trecut, pavilioanele expoziţionale destinate ei au încântat privirile vizitatorilor cu o diversitate de păsări rare precum raţe, porumbei, găini, curci, fazani şi gâşte. Un aspect foarte important este că anul acesta imaginea aviculturii a fost oarecum întregită. Spunem asta pentru că, alături de producă­torii privaţi veniţi aici din aproape toate colţurile ţării, s-a aflat şi unul dintre marile complexe avicole şi, în egală măsură, una dintre societăţile impozante de pe piaţa produselor avicole, şi anume Avicola Bucureşti.

Salonul produselor tradiţionale a fost neîncăpător

Un sector foarte important, atât prin numărul de vizitatori pe care l-a atras, dar şi prin semnificaţia deosebită pe care o are, a fost cel de prezentare a produselor tradiţionale româneşti. Ca şi anul trecut, cei veniţi să ne încânte privirile şi gusturile nu au fost marii procesatori care se bucură deja de recunoaştere pe piaţă, ci micii producători. Aceştia au venit pentru a ne delecta cu brânzeturile româneşti naturale, şuşăniţa bănăţeană, cârnaţii făcuţi în coajă de brad, caş afumat, pastrama de oaie, pită în ţăst.

Acestea sunt doar câteva dintre delicatesele prezentate la târg. Şi pentru că toate acestea merg cu o băutură bună, de la târg nu au lipsit pălincarii. Cei care au dorit să încerce ceva tare, dar sănătos, au putut gusta un sortiment diversificat de palincă din cireşe, de fructe de pădure şi răchie bătrână. În câteva cuvinte nu putem decât să spunem că pavilionul produselor tradiţionale româneşti era aproape neîncăpător, semn că bucureştenii nu sunt străini de conceptul de produs tradiţional şi că erau dornici să deguste bunătăţile cu care veniseră ţăranii.

(Laura Dobre)

În comuna ieşeană Leţcani s-a desfăşurat cea de a III-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Agricultură şi Utilaje Agricole RomAgroTec. Manifestarea, organizată de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Maşini Agricole din România (APIMAR), a prezentat agricultorilor şi procesatorilor din această parte de ţară realizări de ultimă oră în domeniul maşinilor agricole pentru lucrarea pământului.

Printre expozanţi, firme de prestigiu, Agri Alianţa, Agricola ’96, Agrovest BMB, Belarus Tractor, IPSO Agricultura, KASAS Prod etc. Au fost prezente, de asemenea, societăţi având ca obiect de activitate servicii de comerţ şi distribuţie, bănci şi asigurări, precum şi firme pentru producerea seminţelor, produselor pentru protecţia plantelor, a fertilizatorilor şi aditivilor pentru sol etc.

Timp de patru zile, cei peste 20 mii de vizitatori au vizitat standurile, au purtat discuţii, iar cei interesaţi au încheiat contracte şi au asistat la demonstraţii practice pe teren.

Emblema verde cu dungă galbenă

Firma IPSO Agricultura, importator şi distribuitor exclusiv de maşini şi echipamente agricole John Deere, Kuhn, Monitou şi Strom, s-a numărat şi ea printre expozanţi. Reprezen­tantul societăţii, ing. Radu Călin Meşina (foto), ne-a declarat: „Aş remarca organizarea fără cusur a acestui târg, unul dintre cele mai importante din România.

În ceea ce ne priveşte, noi prezentăm utilaje începând cu pregătirea solului şi semănat, tratamente fitosanitare până la recoltarea atât a cerealelor cât şi a furajelor. Anul acesta am venit cu o gamă de tractoare de la 50 la 500 CP, ultimele adresându-se marilor producători. Alături de acestea, crescătorii de animale pot vedea un complex de maşini pentru furaje: cositori, greble, prese de balotat.

Avem clienţi fideli, dar sperăm ca emblema firmei noastre – culoarea verde cu dungă galbenă – să devină familiară cât mai multor producători şi din această parte de ţară.“

Doar pentru cei cu dare de mână

Pentru a face faţă crizei economice, producătorii şi importatorii de maşini agricole au luat măsuri care să uşureze accesul la achiziţionarea utilajelor. Societatea comercială NHR Agroparteners, de pildă, pentru achiziţionarea cât mai facilă a produselor sale, a înfiinţat propria societate de leasing.

Probleme legate de finanţare au toate societăţile comerciale sau asociaţiile agricole. Pentru a veni în sprijinul lor, multe dintre firmele participante au anunţat îngheţarea preţurilor la cea mai mare parte din utilaje, iar o serie de maşini se vând cu preţuri promoţionale.

La rândul său, SC IPSO Agricultura cooperează cu o bancă franceză care poate asigura o creditare de până la 100%. Mai mult, se plătesc două rate pe an, după recoltarea grâului şi cea a porumbului. Ratele sunt fixe, astfel încât producătorul ştie cât va plăti până la finalizarea contractului.

Din păcate, aceste măsuri, salutare fără îndoială, se adresează celor, cum se spune, cu dare de mână.

Printre vizitatori, şi Costică Buruiană din Erbiceni-Iaşi: „Mă învârt, ne spune dumnealui, în jurul tractorului aista de 12 cai putere, care mi-ar prinde bine în gospo­dă­rie, dar când am auzit cât costă – aproape cât o Dacie-Logan – mi-am dat seama că nu-l pot cumpăra. Şi vă spun, nu sunt la prima încercare, am fost la bancă, dar m-au refuzat politicos. Micii producători, ca mine, nu au nicio şansă.“

Pentru micii producători, singura posibilitate de a-şi achiziţiona utilajele necesare e reprezentată de fondurile structurale la care, vorba lui Ion Melinte din Frumuşica-Botoşani, încă se ajunge greu.

 Stelian CIOCOIU

Gazdele celei de a 14-a ediţii al faimosului târg de altădată IndAgra urează bun venit celor care mai au puterea economică de a expune în pavilioanele Romexpo. Ce-i drept, ei ar fi dorit ca participanţii să fie mai numeroşi, dar prezenţa firmelor româneşti este mult mai mică şi, ceea ce este mai dureros, lipseşte cum se spune a fi „sarea şi piperul“. Adică punctele principale de atracţie, standurile crescătorilor de taurine, abia introduse în târg cu 2-3 ani în urmă. Şi mai semnificativă pare a fi expunerea industriei autohtone de maşini şi utilaje agricole care, să recunoaştem, are puţine mostre de etalat. Golul lăsat de ei este oarecum acoperit de companiile străine care activează şi fac afaceri cât de cât acceptabile în România.

Dintre informaţiile difuzate de organizatori, la cea de a 14-a ediţie a IndAgra Farm sunt prezente 450 de firme româneşti şi străine care acoperă doar opt dintre pavilioanele Complexului Expoziţional. Sugestivă, în ceea ce priveşte gradul de ocupare, este şi schema proiectată de organizatori, care reflectă o sărăcire nefirească a nivelului de reprezentare.

În respectul pentru adevăr, trebuie spus că actuala ediţie a IndAgra Farm este în fapt o oglindă a stării actuale a treburilor din economie şi cu deosebire din agricultura românească, care reflectă într-un fel şi un dezinteres jenant al autorităţilor statului român pentru organizarea unui eveniment economic de o asemenea însemnătate naţională şi internaţională.

Deosebirea între implicarea lor materială şi financiară în organizarea unui astfel de eveniment şi modul de reprezentare al celor mai înalte personalităţi politice din Occident este flagrantă. În timp ce la expoziţiile mondiale de agricultură şi alimentaţie de la Paris, Clermont Ferrand, Hanovra sau Berlin participarea şefilor de stat la o asemenea manifestare este considerată nu atât o obligaţie, cât o mândrie şi un prilej de mulţumiri celor care asigură hrana populaţiei, la noi momentul este folosit ca o paradă al cărei scop este de a aduna acea baie de mulţimi ce se constituie într-un cortegiu oficial.

Gazdele celei de a 14-a ediţii al faimosului târg de altădată IndAgra urează bun venit celor care mai au puterea economică de a expune în pavilioanele Romexpo. Ce-i drept, ei ar fi dorit ca participanţii să fie mai numeroşi, dar prezenţa firmelor româneşti este mult mai mică şi, ceea ce este mai dureros, lipseşte cum se spune a fi „sarea şi piperul“.

Adică punctele principale de atracţie, standurile crescătorilor de taurine, abia introduse în târg cu 2-3 ani în urmă. Şi mai semnificativă pare a fi expunerea industriei autohtone de maşini şi utilaje agricole care, să recunoaştem, are puţine mostre de etalat. Golul lăsat de ei este oarecum acoperit de companiile străine care activează şi fac afaceri cât de cât acceptabile în România.

Nici tu americani, nici tu asiatici…

Din informaţiile de la care dispunem, actuala ediţie IndAgra Farm expune doar 70% din firmele prezente anul trecut.

Străinătatea este reprezentată de companii din 21 de ţări (Belgia, Bulgaria, Danemarca, Federaţia Rusă, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Israel, Italia, Letonia, Liban, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Cehia, Slovacia, Spania, Turcia, Ungaria).

După cum se poate observa, lipsesc ţările din spaţiul iugoslav, dar şi Austria, Suedia, Norvegia, Ucraina, ca să nu mai vorbim şi de absenţa americanilor, canadienilor, japonezilor şi cu deosebire a chinezilor. Gradul de internaţionalizare este destul de mare – 41%, dar ţările care se prezintă cu pavilioane naţionale sau colective sunt doar trei (Franţa, Marea Britanie şi Spania).

Revista Lumea Satului va fi prezentă la IndAgra Farm 2009 cu un stand special, situat în Pavilionul 55, loc în care se vor purta discuţii profesionale, iar vizitatorii din mediul de afaceri agricole vor putea participa la tombolă, beneficiind de premii consistente.

 Iosif POP

Târgul internaţional de agricultură, industrie alimentară şi ambalaje, ajuns la cea de a XX-a ediţie, a avut loc în acest an în perioada 10-13 septembrie la Complexul Expo Arad Internaţional. Dacă ediţiile trecute au însemnat acumularea unei bogate experienţe pentru organizatori, colaboratori, parteneri şi, nu în ultimul rând, pentru expozanţi, eforturile depuse acum sunt răsplătite prin consacrarea târgului Agromalim drept unul dintre cele mai importante evenimente de profil din ţară.

La Arad au fost prezenţi un număr de 270 de expozanţi, firme şi crescători de animale din România, Ungaria, Austria, Germania, Italia, Marea Britanie, Bulgaria şi Spania, care şi-au prezentat oferta pe un spaţiu amenajat în suprafaţă totală de 30.000 mp.

O tribună a dezbaterilor

Zilele de sâmbătă şi duminică au fost alocate asociaţiilor de crescători de animale: ASVAC Arad, Păstorul Crişana, Mioriţa Chişinău Criş, AGCTR Arad. La dezbaterea organizată de ANARZ au fost puse în discuţie principalele probleme cu care se confruntă la ora actuală crescătorii de oi şi de bovine. Tot în cadrul târgului au avut loc o serie de întâlniri, prezentări de lucrări de specialitate şi conferinţe. Dintre acestea amintim forumul româno-maghiar, la care au participat oficialităţi, specialişti şi oameni de afaceri din cele două ţări.

Vineri a avut loc Ziua Consultanţei Agricole, la care au participat consilierul de stat Gheorghe Vaida, directorul general Ştefan Mantea şi Reman Gheorghe de la Direcţia Generală de Consultanţă Agricolă, Alda Adam directorul O.J.C.A. Arad care a fost totodată şi moderatorul acestei întâlniri.

În discuţiile avute cu agenţii agricoli din judeţul Arad şi directorii OJCA din alte zone ale ţării s-a încercat o prefigurare a viitorului consultanţei agricole, în contextul reorganizării în camere agricole. La finalul dezbaterilor, consilierul Vaida a felicitat OJCA Arad pentru această organizare bine-venită. În opinia domniei sale, acum problema cea mai importantă este să aplicăm ştiinţa mondială şi în România prin toate structurile, să ne apropiem de producătorul agricol şi de crescătorul de animale.

Printre cele mai mari probleme la ora actuală în România se află valorificarea produselor agricole. Una dintre soluţii este de a sprijini crescătorii de taurine, de a se uni între ei pentru a-şi apăra interesele, asigurând astfel în acest sens o forţă de negociere mult mai mare“. În ceea ce priveşte descentralizarea, vă pot spune că nu trebuie să ne speriem pentru aceasta“, a conchis dl Vaida.

A existat şi un mic protest

Prezent la acest important eveniment, ministrul agriculturii, Ilie Sârbu, a fost asaltat de fermierii pre­zenţi pentru faptul că sunt nemulţumiţi de subvenţiile ce le sunt acordate cu foarte mari întârzieri, fapt ce îngreunează plata dărilor către stat. „Nu avem de unde să plătim dările la stat.

Vă rugăm să interveniţi şi să ajutaţi agricultorii să primească subvenţiile la timp. În Ungaria, subvenţia este de 250 euro la hectar, în timp ce la noi în ţară este de 107 euro, iar banii ăştia nu vin la timp“, a spus un fermier ministrului. Sârbu le-a răspuns fermierilor nemulţumiţi că în agricultură mai sunt probleme care încă nu sunt rezolvate, dar se depun eforturi pentru plata la timp a subvenţiilor, care vor creşte, urmând să ajungă la acelaşi nivel ca în toate ţările Uniunii Europene începând cu 2011.

„În agricultură se face ceva în fiecare minut, în fiecare oră. Atât timp cât suntem acolo, la conducerea agriculturii, sunt multe lucruri de făcut. Toate energiile noastre pentru obţinerea fondurilor au fost canalizate spre campania de toamnă“, a spus şeful agriculturii. De asemenea, ministrul Sârbu a vorbit şi despre banii încasaţi de la Uniunea Europeană, dar şi despre marea problemă a livrării laptelui unde, în opinia sa, piaţa este o problemă delicată.

Vestea tristă

România nu va mai putea acorda ajutoare de stat în agricultură începând cu 1 ianuarie 2010, după ce Comisia europeană a respins solicitarea de a prelungi acordarea acestora după 2009. În acest sens, fermierii vor fi nevoiţi să-şi ia rămas bun de la susţinerea financiară a statului. Astfel, în condiţiile în care ministrul a anunţat că subvenţiile pe hectar (cele oferite de Uniunea Europeană) vor ajunge la valoarea celor din Ungaria, spre exemplu, iar pentru 2010 fermierii pot uita de pomenile statului, agricultorii se pot aştepta la un an viitor extrem de sărac.

Paradă a tehnicii şi tehnologiilor avansate

Ediţia jubiliară a târgului Agromalim a înregistrat un succes deosebit, reunind firme de prestigiu din Europa. Tehnica şi tehnologiile lor avansate au fost admirate de cei peste 10.000 de vizitatori, veniţi mai ales din localităţile din vestul ţării. Ediţia din acest an a târgului a adus noutăţi tehnice şi oportunităţi de afaceri tentante pentru potenţialii beneficiari de maşini şi utilaje agricole.

Desigur, ar fi multe de spus despre nivelul tehnic ce a caracterizat standurile celor care au expus la Arad. În rândurile ce urmează ne vom referi doar la o manifestare oarecum inedită. În cea de-a treia zi a târgului a avut loc întâlnirea Asociaţiei Agricultorilor Maghiari din România, urmată de bonitarea taurinelor expuse.

Procesul de bonitare a fost realizat de o comisie specializată formată din inspectorul zonal ANARZ Nicolae Bichiş, şef Serviciu Ameliorare Semtest BVN Târgu-Mureş ing. Aurel Boitoş şi ing. Ştefan Ciszmadia de la OARZ Arad.

Expoziţia de animale s-a bucurat de un mare interes printre specialişti, dar şi în rândul marelui public, mai ales în ultima zi a târgului, când a avut loc prezentarea şi premierea animalelor expuse. S-au acordat trei categorii de premii. Astfel, la categoria viţele şi la categoria vaci de lapte au câştigat exemplarele doamnei Mihaela Alb, iar la categoria juninci a câştigat un exemplar aparţinând Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Bovine Mureşul Arad, titlul de Miss Arad fiindu-i acordat acestui exemplar.

De asemenea, s-au acordat premii consistente în bani cu sprijinul Consiliului Judeţean Arad şi al Asociaţiei Crescătorilor de Bovine ASVAC Arad. Deşi organizat în premieră în cadrul târgului Agromalim, Salonul produselor tradiţionale a avut mare priză la public, vizitatorii fiind încântaţi de produsele expuse de către cei 10 producători.

Clement LUPU

România va avea un pavilion naţional la cea mai fascinantă Expoziţie Internaţională pentru industrie alimentară, agricultură şi horticultură Săptămâna Verde. Evenimentul va avea loc la Berlin, în perioada  15-24 ianuarie 2010. Organizator pentru firmele româneşti este Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Fondurile necesare, de 1.083.300 de lei, au fost deja aprobate printr-o recentă Hotărâre de Guvern. Conform acesteia, închirierea standului românesc, taxa AUMA şi reclama în catalogul expozanţilor costă 194.000 de lei, iar chiria pentru mobilarea şi utilarea şi/sau administrarea şi întreţinerea standului, 720.000 de lei.

La aceşti bani se adaugă mai multe cheltuieli: 135.000 de lei pentru participarea ansamblului folcloric şi a meşterilor populari, 14.000 de lei pentru elaborarea şi tipărirea de pliante, broşuri, prospecte, materiale publicitare etc. De asemenea, mai sunt prevăzute cheltuieli de protocol – 5.300 de lei şi neprevăzute – 15.000 de lei.

Traian DOBRE