Agro BUSINESS

Proiectele finanţate prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR), aduc până în acest moment în economie peste 4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă mai mult de 40% din totalul fondurilor disponibile pentru dezvoltare rurală.

Dotarea cu maşini agricole, o prioritate

Rezultatele de până în acest moment arată că, în ceea ce priveşte modernizarea exploataţiilor agricole (Măsura 121), finanţările europene au vizat în principal culturile de câmp, mai precis achiziţionarea de utilaje specifice. Astfel, 1.064 de proiecte de investiţii, pentru care APDRP a semnat deja contractele de finanţare, au ca scop dotarea cu maşini agricole.
Alte proiecte au în vedere investiţii în creşterea porcilor, păsărilor sau bovinelor, principalele achiziţii fiind direcţionate spre construcţia de clădiri. Este vorba despre aproximativ 300 de proiecte.

Un lucru îmbucurător în finanţarea proiectelor de investiţii în agricultură îl reprezintă ponderea din ce în ce mai mare a producţiei ecologice. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit finanţează peste 260 de proiecte de investiţii care sunt axate pe agricultură ecologică.

Investiţii semnificative în industrie alimentară şi turism rural

În ceea ce priveşte creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere (Măsura 123 împreună cu Schemele de ajutor de Stat aferente), majoritatea investiţiilor s-au concentrat pe industria alimentară (709 proiecte), procesarea produselor silvice, atrăgând 135 de beneficiari. În industria alimentară APDRP a contractat şi 39 de proiecte care vizează procesarea BIO a produselor agricole.

Dacă ne referim la tipurile de beneficiari care au accesat Măsura 123, putem spune că majoritatea covârşitoare este reprezentată de microîntreprinderi, aproximativ 714.

O situaţie la fel de bună se constată şi în ceea ce priveşte diversificarea economiei rurale. Astfel, prin Măsura 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi, au fost finanţate 2.157 de noi microîntreprinderi, cu alte cuvinte, noi agenţi economici care să contribuie la dezvoltarea directă a economiei locale. Valoarea totală a tuturor acestor proiecte este de 125,56 milioane de euro.

Deşi nu a mai avut interesul uriaş din perioada Programului SAPARD, proiectele de investiţii în turismul rural (Măsura 313) constituie un domeniu care a atras finanţări de 379 milioane de euro prin 921 de proiecte contractate. Dintre acestea, peste 720 au solicitat fonduri nerambursabile pentru construcţia sau modernizarea de structuri turistice de cazare, alimentaţie publică şi agrement. Valoarea totală a investiţiilor este de 337 milioane de euro. Alte proiecte au propus înfiinţarea în zonele rurale de centre de informare turistică, prevăzute cu toate echipamentele necesare, inclusiv cu personal de specialitate.

Peste 1,14 miliarde de euro sunt angajate în investiţiile pentru renovarea şi dezvoltarea satelor (Măsura 322), fiind vorba de 369 de proiecte. Cu toate acestea, comunele beneficiare în mod real de banii europeni pentru infrastructură rurală sunt în număr de 390. Alocarea acestei Măsuri a fost epuizată încă de la primele licitaţii de proiecte.

Măsura 112, un real succes

Anul trecut, tinerii fermieri au depus 4.083 de proiecte pentru a obţine finanţare nerambursabilă prin Măsura 112, dintre care 3.500 au fost evaluate ca fiind eligibile. Valoarea nerambursabilă a acestora este de 71,6 milioane de euro.
Cele mai accesate domenii de investiţii au fost pentru apicultură şi ferme vegetale, pentru creşterea animalelor, exploataţii horticole şi modernizări ale fermelor.

Din anul 2008, când a fost lansată prima sesiune pe Măsura 112, au fost depuse 10.678 de cereri de finanţare, în valoare de peste 221 milioane de euro. Alocarea totală pentru Instalarea tinerilor fermieri, până la finalul perioadei de implementare, respectiv 2013, se ridică la 337,22 milioane de euro, din care APDRP a efectuat deja plăţi de 74,23 milioane de euro.

Concurenţă acerbă pentru obţinerea finanţării

Acestea sunt datele statistice ale implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în România până în acest moment, procesul de contractare de noi proiecte fiind în plină desfăşurare.

„Rezultatele de până acum arată contribuţia majoră pe care fondurile europene derulate de APDRP o au în economia rurală. Putem spune că se aduce un aport semnificativ la progresul mediului rural românesc. Cred că nu mai există vreo comună în care să nu fie o investiţie publică sau privată pe care să nu o sprijinim.

Nu mai sunt mulţi bani disponibili, aşa că sfatul meu pentru toţi cei interesaţi este acela de a demara cât mai repede demersurile pentru alcătuirea proiectelor. În contextul unei concurenţe acerbe pentru obţinerea finanţării, APDRP va selecta doar cele mai bune şi viabile proiecte“, a precizat Mihai Gavril Vădan, directorul general al Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

De la demararea PNDR în anul 2008, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a gestionat 95.694 de cereri de finanţare, în valoare de peste 15,26 miliarde de euro.

Până la această dată, au fost selectate spre finanţare 48.073 de proiecte în sumă de 4,58 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o angajare de 47% a fondurilor disponibile prin PNDR.

Realizările anului trecut

În cursul anului 2011 APDRP a efectuat plăți către beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) în valoare de 1,56 miliarde de euro.

Din această sumă, 902 milioane de euro reprezintă plăți pentru beneficiarii măsurilor de investiții derulate de APDRP, iar restul plăți efectuate către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură în baza măsurilor delegate.
Astfel, de la începutul derulării PNDR au fost plătite efectiv 3,35 miliarde de euro.

Pe lângă această sumă, România a absorbit şi 561 milioane de euro, fonduri care reprezintă avansul acordat de Comisia Europeană în momentul demarării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a finalizat la începutul acestui an evaluarea proiectelor depuse în sesiunile din 2011 de către cei interesaţi în a obţine finanţare nerambursabilă prin trei dintre măsurile Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole

• 501 fermieri au fost evaluaţi ca fiind eligibili pentru modernizarea exploataţiilor agricole cu fonduri UE

În urma analizării tuturor celor 572 de proiecte depuse pe Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, experţii APDRP au evaluat ca fiind eligibile 501 proiecte. Dintre acestea, 354 de proiecte vizează investiţii în domeniul vegetal şi 147 în domeniul animal. Valoarea eligibilă totală a celor 501 proiecte este de 386,12 milioane de euro, dintre care 188,47 milioane de euro pentru proiectele din sectorul vegetal şi alte 197,65 milioane de euro pentru cele din sectorul animal.
Pentru domeniul vegetal, proiectele solicitanţilor vizează achiziţionarea de maşini, echipamente şi utilaje agricole, înfiinţarea unor sere, a ciupercăriilor, plantaţii de nuc, măr, cireş, prun, dar şi de cătină, înfiinţarea culturilor energetice, dar şi construirea unor spaţii de procesare a produselor agricole.

Pentru domeniul animal, cele mai multe cereri de finanţare sunt orientate către înfiinţarea sau modernizarea fermelor de vaci, de găini ouătoare sau pentru creşterea puilor de carne, a porcilor, caprelor, ovinelor sau curcanilor, dar şi construirea unor unităţi de procesare a laptelui.

Alocarea financiară totală pentru Măsura 121 este de 913,39 milioane de euro. Proiectele depuse de solicitanţi sunt în număr de 6.116 şi au o valoare de 2,36 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un grad de utilizare a alocărilor de 258,68%. În cadrul acestei măsuri sunt deja semnate 1.803 de contracte, acestea având o valoare de 689,49 milioane de euro. Prin aceste contracte s-a utilizat deja un procent de 75,49% din fondurile alocate acestei măsuri.

Măsura 123 – Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice

• 114 beneficiari selectaţi pentru proiecte de creştere a valorii adăugate

Pentru proiecte de creştere a valorii adăugate a produselor agricole şi silvice (Măsura 123) vor fi încheiate contracte de finanţare în valoare de 96 milioane de euro cu 114 solicitanţi de fonduri europene nerambursabile. Acestea au fost selectate din cele 329 depuse în sesiunea 1-31 martie 2011. Valoarea totală nerambursabilă a proiectelor selectate este de aproximativ 96 de milioane de euro.

Cele 114 proiecte vor primi fonduri nerambursabile pentru realizarea investiţiilor privind construirea spaţiilor pentru depozitare (nutreţuri, cereale, cartofi) dotate cu uscătoare sau aparatură de laborator, construirea spaţiilor pentru procesare (ciuperci, cereale, ulei etc.) sau a morilor de făină. Totodată, investiţiile selectate pentru finanţare prevăd înfiinţarea secţiilor de prelucrare a deşeurilor animale, a fabricilor de nutreţuri combinate, a fabricilor de procesare lapte, a silozurilor, a abatoarelor pentru păsări, a unităţilor de vinificaţie etc.

Cea mai accesată investiţie este cea de construire a spaţiilor pentru depozitarea cerealelor sau a produselor agricole.
Valorile proiectelor selectate se situează între 43.000 de euro (amenajarea unui centru de prelucrare şi ambalare a laptelui) şi 2,95 milioane de euro (construirea unei fabrici de nutreţuri combinate). Un proiect care se încadrează în aria de investiţii a Măsurii 123 poate obţine maximum 3 milioane de euro.

Fondurile alocate pentru Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice (Măsura 123) în această sesiune au fost în valoare de 130 milioane de euro.

Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri

• 3.500 de proiecte candidate la finanţarea nerambursabilă pentru instalarea tinerilor fermieri

Angajaţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) au finalizat evaluarea celor 4.083 de proiecte depuse de tinerii fermieri pentru a obţine finanţare nerambursabilă prin Măsura 112.

Sesiunea pentru depunerea cererilor de finanţare aferente Instalării tinerilor fermieri (Măsura 112) s-a desfăşurat în perioada 1-29 iulie 2011.

În urma analizării tuturor proiectelor depuse, au fost evaluate ca fiind eligibile 3.500 de proiecte ale tinerilor fermieri de pe întreg teritoriul României. Valoarea nerambursabilă a acestora este de 71,6 milioane de euro.

Sudul ţării deţine monopol asupra numărului de proiecte eligibile depuse în cadrul acestei sesiuni. Astfel, pe primul loc se află Regiunea 4 Sud – Vest, Craiova cu 844 de cereri de finanţare, urmată de Regiunea 2 Sud – Est, Constanţa cu 614 proiecte şi de cele 521 de proiecte ale Regiunii 3 Sud, Târgovişte.

Tinerii fermieri au solicitat sprijin financiar pentru dezvoltarea diverselor activităţi. Cele mai accesate domenii de investiţii au fost cele pentru apicultură şi ferme vegetale, dar şi pentru creşterea animalelor, exploataţii horticole şi modernizări ale fermelor.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a semnat cu beneficiarii fondurilor europene nerambursabile, până în acest moment, peste 33.000 contracte de finanţare în valoare de peste 4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de utilizare a sumelor alocate României prin PNDR de aproximativ 60%.

Din cele peste 33.000 de proiecte pentru care s-au semnat contracte de finanţare, aproximativ 2.000 de proiecte sunt în întregime finalizate, iar restul se află în diferite etape de implementare. Valoarea contractată a tuturor proiectelor finalizate depăşeşte 374 milioane de euro.

Interes pentru modernizarea exploataţiilor agricole

Cele mai multe proiecte finalizate (959 de proiecte) sunt pentru „Modernizarea exploataţiilor agricole“ (Măsura 121).

Pentru aceste proiecte, APDRP a semnat contracte de finanţare în valoare de peste 202 milioane de euro. Fondurile acordate investiţiilor Măsurii 121 au ca obiectiv creşterea competitivităţii sectorului agricol.

Valoarea cea mai mare a plăţilor efectuate se regăseşte tot la Măsura 121. Astfel, pentru beneficiarii care au depus dosare de plată aferente investiţiilor Măsurii 121, APDRP a făcut plăţi în valoare de peste 276 milioane de euro, această valoare cuprinzând şi plăţile pentru proiectele care nu sunt încă finalizate.

Alte 488 de proiecte au fost finalizate în cadrul Măsurii 312 („Crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor“). Acestea au beneficiat de fonduri nerambursabile în valoare de peste 63,2 milioane de euro. Obiectivul general stabilit pentru Măsura 312 îl reprezintă dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor nonagricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale.

De asemenea, în cadrul Măsurii 123 („Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere“), dar şi a Schemelor de Ajutor de Stat XS 13/2008 şi XS 28/2008 au fost finalizate 227 proiecte de investiţii, pentru care au fost semnate contracte de finanţare în valoare de aproximativ 75 milioane de euro. Măsura 123 are drept scop general obţinerea de noi produse agricole şi forestiere.

Pentru „Instalarea tinerilor fermieri“ (Măsura 112), beneficiarii au finalizat deja 83 de proiecte pentru care au primit aproximativ 1,8 milioane de euro.

Agroturism şi dezvoltare rurală

Beneficiarii Măsurii 313 („Încurajarea activităţilor turistice“) au finalizat 5 proiecte din cele 890 de contracte semnate în valoare de 153 milioane de euro. Valoarea totală a proiectelor finalizate depăşeşte 550 mii de euro.

S-au mai acordat peste 24 milioane de euro beneficiarilor publici pentru 13 proiecte finalizate în cadrul „Renovării şi dezvoltării satelor“ (Măsura 322), fiind semnate contracte de finanţare cu 619 beneficiari, în valoare de 1,53 miliarde de euro.

În acest număr, revenim cu amănunte despre încheierea primului proiect de anvergură, care a vizat informarea fermierilor asupra fondurilor europene nerambursabile, pentru agricultură şi dezvoltarea mediului rural, derulat de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

„Susţinerea financiară din toamnă, achitarea banilor la timp, dar şi lucrările agricole de calitate au contribuit la astfel de producţii. Începem deja preluarea de avansuri pentru lucrările din toamna lui 2011. Eu estimez că vom avea în acest an rezultate excelente pe producţie şi preţuri. Deşi iniţial au existat îndoieli în ceea ce priveşte calitatea, s-au făcut intervenţii, tratamente şi se pare că avem un an fără atacul ploşniţei-cerealelor, principalul factor de diminuare a calităţii panificabile. Consider că România poate livra pe piaţă grâu excepţional pentru panificaţie“, a conchis Valeriu Tabără.

O participare imensă

În cadrul acestui program de informare au fost organizate nouă târguri zonale şi 42 de conferinţe judeţene. Valoarea proiectului s-a ridicat la aproximativ 500.000 de euro, finanţare asigurată integral de Uniunea Europeană. Din aceşti bani s-au plătit acţiunile menţionate, la care s-a adăugat tipărirea de materiale informative.

Ultimul act s-a desfăşurat la Complexul expoziţional Romexpo din Bucureşti şi a constat în susţinerea unei conferinţe şi a unui târg, similare celor care au avut loc în provincie.

„Programul şi-a propus şi s-au realizat întâlniri directe cu fermierii, în cadrul cărora grupuri mici de potenţiali beneficiari au discutat faţă în faţă cu promotorii şi specialiştii noştri. De asemenea, au avut loc târguri regionale de proiecte. Încă nu avem o evidenţă exactă, dar cred că, în total, au fost peste 100.000 de participanţi“ – a declarat Ciprian Octavian Alic, director general adjunct Implementare Tehnică la APDRP, pentru Lumea Satului.

Plăţile efective depăşesc  2,1 miliarde euro

Lucrările conferinţei au fost deschise de Mihai Gavril Vădan, directorul general al APDRP, care a declarat că plăţile efectuate până în prezent au ajuns la 2,119 miliarde de euro, aproape jumătate din valoarea totală a cererilor selectate pentru finanţare.

Însă au fost selectate spre contractare, în vederea dezvoltării mediului rural, cereri de finanţare care însumează 4,4 miliarde de euro. A menţionat că sunt cifre totale, începând din martie 2008, când a demarat Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), şi până astăzi.

În aceeaşi perioadă, numărul total de proiecte depuse pentru măsurile PNDR s-a ridicat la 66.000. Au fost selectate pentru contractare 47.681, fiind eligibile, faţă de care s-au încheiat 30.000 de contracte, care acoperă aproximativ 57% din banii alocaţi. S-a spus că, practic, este vorba de un concurs de proiecte.

Suma totală prevăzută pentru PNDR, în perioada 2007-2013, este de 9,67 de miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, pentru investiţii private şi publice.

40.000 de euro, pentru tinerii fermieri

Ciprian Octavian Alic a prezentat pe larg stadiul implementării PNDR şi progresele înregistrate până la data de 9 iunie 2011. A fost explicată situaţia fiecărei măsuri în parte.

Domnia sa a anunţat că tinerii fermieri care intenţionează să se instaleze în mediul rural vor putea primi, începând cu sfârşitul acestui an, 40.000 de euro din fonduri europene, cu 60% mai mult decât în prezent.

„Comitetul de monitorizare pentru PNDR a decis majorarea sumei alocate pentru proiectele depuse pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri în mediul rural, de la 25.000 de euro în prezent, la 40.000 de euro. Aşteptăm în momentul de faţă aprobarea de la Bruxelles. Estimăm că, în a doua sesiune de depunere de proiecte, care va avea loc în perioada 1-30 noiembrie, fermierii vor primi deja o sumă mai mare“, a declarat Alic.

Conform celor spuse, s-a majorat şi limita minimală pe Măsura 112, de la 10.000 la 12.000 de euro, şi s-au aprobat anumite realocări pe măsurile de mare impact ale PNDR, precum 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi sau 313 – Încurajarea activităţilor turistice.

„Rata de absorbţie a fondurilor europene alocate României pentru dezvoltare rurală va depăşi 60% până în 2013. Motivul ar fi că, deşi contractarea proiectelor se va face până în 2013, când se închide PNDR, plăţile vor putea fi realizate până în anii 2015-2016. Pentru creşterea acestei rate, trebuie să se implice mai mult şi instituţiile bancare şi de garantare, ceea ce ar permite atingerea ţintei privind finanţarea zonei rurale din România cu 8 miliarde de euro“, a afirmat Ciprian Octavian Alic, director general adjunct APDRP.

Evaluări oficiale

Prezent la eveniment, Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a afirmat că, anul acesta, valoarea producţiei vegetale va fi de 10-12 miliarde de euro, dublă faţă de anul trecut.

„Am făcut o evaluare pe baza preţului producţiilor vegetale şi estimez că, în acest an, valoarea producţiei vegetale va depăşi 10 miliarde de euro. Cred că va fi aproape dublă faţă de anul trecut şi nu discut decât de producţia vegetală, nu şi de restul sectoarelor“, a declarat ministrul.

Domnia sa a spus că, în cazul cerealelor, este vorba de o creştere a calităţii şi a producţiilor faţă de anii anteriori. Însă cea mai mare influenţă o au preţurile de valorificare în piaţă, care sunt duble faţă de anii trecuţi.

„Este posibil ca toţi fermierii, cel puţin cei mijlocii, care în ultimii ani au avut pierderi din cauza secetei, să se redreseze în 2011“, a menţionat demnitarul.

În opinia sa, la ora actuală se înregistrează una dintre cele mai bune producţii de orz din ultimii 25 de ani, atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ. În unele zone s-au obţinut 7 t/ha, iar media este de peste 4 t/ha.

De asemenea, ministrul a estimat o producţie bună şi la grâu, chiar dacă în vestul ţării a fost secetă, pentru că producţia din Bărăgan este esenţială şi dictează recolta totală.

Târgul de finanţări

Târgul Naţional al Finanţărilor Europene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală s-a desfăşurat în perioada 23-26 iunie 2011 tot la Romexpo, dar şi în Pavilionul C1.

Au participat 46 de expozanţi, reprezentând firme de consultanţă, ministere, agenţii, agenţi economici şi persoane fizice autorizate, beneficiari din toate regiunile ţării, care au obţinut bani europeni în vederea dezvoltării unei afaceri în mediul rural. De asemenea, au avut standuri Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM şi instituţii bancare reprezentative pentru acordarea creditelor bancare solicitanţilor de fonduri europene.

Persoanele interesate au putut să se informeze direct cu privire la etapele care trebuie parcurse pentru accesarea fondurilor nerambursabile.

Traian DOBRE

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) anunţă desfăşurarea, în perioada 1-29 iulie 2011, a sesiunii pentru depunerea proiectelor de finanţare aferente Măsurii 322, submăsura d) „Investiţii privind lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundaţii în anul 2010“ din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 – 2013.

Solicitanţii au la dispoziţie 155,94 milioane de euro pentru investiţii încadrate la submăsura d) a Măsurii 322. Este vorba despre refacerea şi modernizarea drumurilor comunale, podurilor şi podeţelor afectate de inundaţii. Aceştia pot primi până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru refacerea şi modernizarea infrastructurii rutiere, iar valoarea totală eligibilă a proiectului nu va depăşi 1,5 milioane de euro.

Depunerea proiectelor aferente Măsurii 322, submăsura d) se va face la Oficiile Judeţene ale Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, zilnic, în intervalul orar 09:00 – 14:00.

Termenul limită al depunerii cererilor de proiecte pentru această sesiune este vineri, 29 iulie 2011.

Consorţiul condus de SC RGIC Consultanţă SRL, în parteneriat cu ROMAIR Consulting SRL, SC RomActiv Business Consulting SRL, Blocul Naţional Sindical (BNS) şi Asociaţia Comunelor din România (ACoR) a fost desemnat câştigător al procedurii de achiziţie pentru atribuirea contractului de Servicii de consiliere şi consultanţă acordate fermierilor care deţin ferme agricole de semisubzistenţă în vederea întocmirii planurilor de afaceri şi a dosarului de aplicaţie pentru accesarea Măsurii 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă pentru regiunile Nord-Vest, Centru şi Nord-Est.

Autoritatea contractantă este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, împreună cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

În cadrul acestui proiect, peste 50.000 de persoane vor beneficia de CONSULTANŢĂ GRATUITĂ pentru realizarea dosarului cererii de finanţare în vederea accesării Măsurii 141, prin care se pot acorda 1.500 euro/an, timp de 5 ani, pentru dezvoltarea fermelor de semisubzistenţă.

Pentru a asigura un management şi o implementare eficientă a proiectului, s-a stabilit ca în regiunile Nord-Vest, Centru şi Nord-Est, unde lider este SCRGIC Consultanţă SRL, implicarea să fie de 80% din volumul total al activităţilor, în timp ce în regiunile Vest, Sud-Vest, Sud-Muntenia şi Sud-Est implicarea liderului ROMAIR Consulting SRL să fie tot de 80%.

RGIC a fost desemnat să asigure implementarea acestui proiect în regiunile Nord-Vest (judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj), Centru (judeţele Alba, Braşov, Sibiu, Mureş, Covasna şi Harghita) şi Nord-Est (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui).

Date de referinţă

SC RGIC Consultanţă SRL este membră a Grupului Român pentru Investiţii şi Consultanţă SA, având un capital social de 8.211.080 RON. Din 2001 până în prezent, RGIC a întocmit dosarele de finanţare şi implementare pentru un număr de peste 1.000 de proiecte de investiţii pentru agricultură.

În prezent, SC RGIC Consultanţă SRL implementează mai multe proiecte strategice naţionale pentru agricultură, dezvoltare rurală şi dezvoltare a resurselor umane din mediul rural:

Programul Integrat de Sere pentru 200 hectare în România, iniţiat şi susţinut în cadrul Programului Shavit România; Programul strategic integrat de dezvoltare a fermelor vegetale din România – AgriUStech; Programul naţional strategic pentru ferme de vaci şi unităţi de procesare, iniţiat şi susţinut în cadrul Programului Shavit România; Proiectul strategic „Resursa umană, investiţie valoroasă în turismul rural românesc!“,

prin care vor fi calificate 1.500 persoane din domeniul agroturismului.

Bogdan GUŢĂ

Acestea privesc realocări de fonduri pentru măsurile bine accesate, ridicarea cotei de nerambursabilitate şi realizarea unor mijloace de asigurare a cofinanţării beneficiarilor în cadrul proiectului.

Domnul Octavian Ciprian Alic, director general adjunct implementare tehnică în cadrul APDRP, ne explică ce posibilităţi sunt ca ţara noastră să absoarbă în totalitate fondurile alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

 Întârzieri recuperate

Domnia sa consideră că, deşi primele sesiuni de depuneri de proiecte au început în martie 2008, în timp APDRP a recuperat în mare măsură întârzierea de 1 an şi 3 luni de după aderarea României la Uniunea Europeană, de când, teoretic, ar fi putut începe depunerile de proiecte. Primirea de proiecte poate continua, în funcţie de existenţa disponibilului financiar, până în decembrie 2013, iar plăţile se pot face până la sfârşitul anului 2015!

Măsuri de mărire a absorbţiei

Din spusele directorului adjunct al APDRP, o analiză a stadiului derulării şi implementării PNDR se află în curs la minister şi, în funcţie de aceste rezultate, se vor aplica modificări ale programului (doar cu aprobare de la Bruxelles!) astfel încât să poată fi făcute realocări financiare (din disponibilul altor măsuri puţin sau deloc accesate!), dar şi din dezangajări de sume. Se speră şi în posibilitatea efectuării de mici corecţii între axe pentru ca măsurile de investiţii pentru privaţi (ferme, procesarea produselor etc.) să beneficieze de alocări suplimentare!

O absorbţie mărită se poate realiza şi prin mărirea unor alocări pe proiect, prin ridicarea cotei de nerambursabilitate (de văzut exemplul din Programul Operaţional Regional privind măsura dedicată

IMM-urilor, unde se finanţează 100% nerambursabil investiţia) şi realizarea unor mijloace de asigurare a cofinanţării beneficiarilor în cadrul proiectului! Un exemplu în ceea ce priveşte mărirea alocărilor îl constituie Măsura 112, de instalare a tinerilor fermieri, care, în urma acestor modificări, ar putea primi până la 40.000-50.000 euro pe proiect. „Acest lucru se poate realiza doar cu modificarea PNDR, deci cu aprobarea DG AGRI de la Bruxelles! Sper ca decizia să poată deveni efectivă din partea a doua a acestui an, dar acest lucru nu depinde, din păcate, de APDRP!“, precizează domnul Alic.

Topul accesării măsurilor

„Este destul de dificil să facem un top al accesării măsurilor“, ne spune directorul adjunct al APDRP. Unele dintre acestea au mai puţine proiecte, dar valoarea acestora este mare (a se vedea Măsura 123), altele au mai mulţi beneficiari, dar valoarea este mai mică (de exemplu Măsura 112).

„Putem însă sublinia faptul că măsura pentru exploataţiile agricole şi cea pentru industria alimentară sunt foarte aproape de a-şi epuiza alocările în totalitate, iar pentru modernizarea infrastructurii satelor nu mai sunt bani încă din anul 2009.“

Domnul Alic mai face precizarea că, în situaţia în care într-o sesiune nu este solicitată întreaga sumă alocată unei măsuri, banii nu se pierd! În cazul în care, după selectarea proiectelor (au fost foarte puţine cazuri), din suma alocată iniţial pentru sesiune rămâne o valoare neacoperită de cererile de finanţare, aceasta este realocată pentru aceeaşi măsură în viitoarele sesiuni de licitaţii. În ceea ce priveşte proiectele eligibile, dar fără finanţare, acestea fie se pot redepune într-o sesiune ulterioară, fie, cu aprobarea ministerului, pot beneficia de o alocare suplimentară dacă există resursa bugetară şi se poate realiza o regularizare a proiectelor!

Valentina ŞOIMU

Direcţia Generală Dezvoltare Rurală (DGDR) – Autoritatea de Management (AM) pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a stabilit programul de măsuri aferente anului 2011. Este vorba de cele care se află în derulare, în cadrul PNDR.

La nivelul MADR s-a hotărât ca, la începutul fiecărui an, să fie stabilit un calendar precis, cu perioadele de desfăşurare a sesiunilor, în care se pot depune cereri de finanţare, pe baza unor proiecte eligibile, precum şi numărul sesiunilor şi sumele alocate.

Zece măsuri cu 16 sesiuni

Potrivit datelor prezentate, în 2011 sunt preconizate zece măsuri, cu 16 sesiuni. Suma totală alocată se ridică la peste 1,6 miliarde de euro. Cel mai important lucru este că toţi banii au fost prinşi în buget, deci se vor putea face plăţi fără întârziere.

Pentru măsurile referitoare la turism, pe lângă fondurile aferente anului acesta, mai există bani şi pentru 2012. Însă Măsura 121, foarte solicitată de beneficiari, se închide în 2011, fiind consumată întreaga sumă alocată pentru perioada 2007-2013.

Dacă vor rămâne fonduri de la alte măsuri cu absorbţie lentă, acestea ar putea fi realocate pentru Măsura 121, în anul 2011 sau 2012. De asemenea, foarte mulţi beneficiari au aplicat şi pentru Măsura 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă, astfel încât şi aceasta se închide în 2011.

Pentru Măsura 221 – Prima împădurire a terenurilor agricole se acordă fonduri separate faţă de cele alocate prin Ministerul Mediului şi Pădurilor şi nu se pot suprapune, deci nu se poate finanţa de două ori aceeaşi suprafaţă. Sunt vizate, în special, împăduriri ale terenurilor slab productive şi realizarea de perdele forestiere.

Măsuri PNDR  lansate în 2011

- Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri.
- Măsura 121 – Modernizarea exploataţilor agricole.
- Măsura 123 – Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere.
- Schema M123 – Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea produselor agricole şi forestiere în vederea obţinerii de produse neagricole.
- Măsura 125 – Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii.
- Măsura 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă.
- Măsura 221 – Prima împădurire a terenurilor agricole.
- Măsura 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi.
- Măsura 313 – Încurajarea activităţilor turistice.
- Componenta d a Măsurii 322 – Investiţii privind lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundaţii în anul 2010.

 Ni s-a menţionat că, în cadrul Măsurii 322 – Renovarea şi dezvoltarea satelor, a fost lansată o nouă componentă, numită d, Investiţii privind lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundaţii în anul 2010. Beneficiare sunt localităţile rurale afectate de inundaţii în vara anului trecut, înscrise în lista guvernamentală. Sprijinul se acordă pentru refacerea drumurilor, podurilor şi podeţelor distruse. Valoarea maximă pe un proiect este de 1,5 milioane de euro.

Pachete cu măsuri noi de sprijin, în viitor

„Avem un calendar cu măsuri noi, care trebuie analizate şi acceptate de Comisia Europeană. Acestea au fost discutate la Comitetul de monitorizare, desfăşurat pe 17 decembrie. În funcţie de elaborarea şi aprobarea documentelor, vom şti dacă vor fi sau nu lansate în 2011“ – ne-a spus Cornelia Mihai, director general în Ministerul Agriculturii.

În principal, noile măsuri vizează Axa 2 din PNDR – Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale. Este vorba despre un pachet de sprijin, care acoperă Natura 2000 şi zonele defavorizate montane, în cazul cărora se urmăreşte creşterea sprijinului pe suprafaţă, de la 40 la 90 euro/ha.

De asemenea, există un pachet nou pentru agricultura ecologică, care se află în analiză la Bruxelles. De îndată ce va fi aprobat, va fi făcut public.

Calendar pentru sesiunile PNDR în 2011
(vezi tabel revista tiparita)

Măsura 125 * – la stabilirea alocării aferente anului 2011 nu au fost luate în calcul sumele suplimentare alocate Măsurii 125 submăsura c) Lucrări de construcţii, refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor.

Măsura 322** – sesiunea este programată pentru luna martie 2011, sub rezerva obţinerii acordului Comisiei Europene cu privire la propunerile de modificare a PNDR, până la acea dată.

Peste 1 miliard de euro, în 2010

Reamintim că, anul trecut, pe PNDR, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a plătit către solicitanţii de fonduri europene peste 1,05 miliarde de euro.

Din această sumă, aproximativ 600 milioane de euro reprezintă plăţi către beneficiarii măsurilor de investiţii implementate de către APDRP, iar 400 milioane de euro, plăţi efectuate în contul măsurilor de sprijin direct.

În total, de la demararea PNDR în anul 2008, APDRP a efectuat plăţi în valoare de 1,72 miliarde de euro.

Numărul contractelor de finanţare încheiate cu beneficiarii măsurilor de investiţii disponibile prin PNDR s-a ridicat la 19.529, în valoare de 3,39 miliarde de euro.

Traian DOBRE

Aurel Mone din Izbiceni – Olt a lucrat la Dacia Piteşti şi la Combinatul chimic de la Turnu-Măgurele. Odată cu dezafectarea industriei s-a întors la ţară, ca să nu moară de foame. Şi a reuşit să înceapă o activitate rentabilă, în agricultură, în principal legumicultură, atât în solar, cât şi în câmp.

Tinerii fermieri au, totuşi, o şansă

„Primul pas l-am făcut când am accesat fonduri pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, fiind unicul agricultor din comună, la acea vreme, care a beneficiat de această facilitate. Am primit 25.000 de euro, din care 15.000 de euro i-am folosit pentru achiziţii“ – a declarat Mone pentru Lumea Satului.

Cam în aceeaşi perioadă, Mone a obţinut un credit de 30.000 de euro, cu care a luat vreo 80 ha. Ulterior, şi-a sporit averea cu alte 30 ha. Pentru a obţine cele 110 ha, a cumpărat teren de la peste 300 de oameni, câte 10-15 arii, atât de fărâmiţate fiind proprietăţile.

Apetit pentru fonduri europene

Odată creată ferma, agricultorul a putut accesa şi fonduri europene, care l-au ajutat foarte mult.

Primul proiect a fost în valoare de 396.000 de euro, din care 55% a fost realizat cu bani de la Uniunea Europeană. Cu aceşti bani a cumpărat maşini şi utilaje, precum şi echipamente pentru irigaţii, mai ales instalaţii de picurare, pentru solarii. Conform planului de afaceri, urmează să achiziţioneze şi o moară pentru furaje. În felul acesta, vrea să închidă un ciclu de producţie. Cerealele obţinute în câmp vor fi procesate, ambalate şi vândute crescătorilor de animale, mai ales că în zonă nu există niciun producător de furaje.

Cum lui Aurel i s-a deschis apetitul pentru fonduri europene, a înfiinţat o nouă firmă care se ocupă de curăţenie şi deratizare în comună, dar pe numele soţiei, pentru că el nu mai putea accesa fonduri europene pentru o astfel de activitate.

Proiectul este în valoare de 130.000 de euro, din care contribuţia proprie, de 25%. Acesta se află depus la APDRP şi aşteaptă să fie declarat eligibil.

„Acum am prins curaj şi vreau să iau în arendă aproximativ 80 ha. Pentru că nu-mi mai este frică, aşa cum îmi era la început“ – ne-a spus Aurel Mone.

Traian DOBRE

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) ne-a informat că sesiunea a doua pentru depunerea de proiecte pe Măsura 125 – Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii agricole şi silvice se va desfăşura în perioada 2-31 decembrie.

Potenţialii beneficiari vor depune proiectele la sediile oficiilor judeţene ale APDRP (OJPDRP), acolo unde va fi amplasată investiţia.

Fondurile disponibile sunt de 148.774.185 de euro, repartizate pe următoarele submăsuri.

• „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii“ – 89.264.511 euro.

• „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii“ – 59.509.674 de euro.

Pentru prima submăsură au fost alocate 40.169.030 de euro strict pentru proiectele de investiţii în sisteme de irigaţii, restul de 49.095.481 de euro fiind disponibili pentru alte tipuri de investiţii, cum ar fi modernizarea drumurilor de acces, a drumurilor agricole de exploataţie etc.

(V.Ş.)

Aproape 2,8 miliarde de euro nerambursabile vor ajunge la beneficiarii FEADR

Suma este destinată susţinerii acelor măsuri de finanţare cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi care sunt gestionate de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. În numărul 14 al revistei noastre am publicat primele ajutoare financiare acordate beneficiarilor FEADR. În continuare, dăm publicităţii alte forme de sprijin

Finanţarea activităţilor nonagricole

Investiţiile pentru care s-au contractat proiecte în cadrul Măsurii 312 – „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi“ vizează activităţile nonagricole productive, respectiv:

• industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte, lână, blană, tricotaje, produse de uz gospodăresc, produse odorizante etc.);
• procesarea industrială a produselor lemnoase;
• mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice;
• producerea de ambalaje etc.

De asemenea, proiectele prevăd investiţii pentru:

• dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale nonagricole cu specific local (prelucrarea fierului, lânii, olăritul, brodatul, confecţio­narea instrumentelor muzicale tradiţionale etc.);
• înfiinţarea de mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi;
• servicii, pentru populaţia rurală, de croitorie, frizerie, cizmărie, de conectare şi difuzare internet, de mecanizare, protecţie fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor, de reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice;
• achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibilii (ca parte componentă a proiectelor).

Suma maximă nerambursabilă poate ajunge până la 200 mii de euro. Pentru această măsură, lansată în septembrie 2008, au fost depuse 2.203 cereri de finanţare, fiind contractate până acum 735 de proiecte, cu o valoare de aproape 100 milioane de euro, procesul de contractare fiind în desfăşurare.

Susţinerea activităţilor turistice

Prin Măsura 313 – „Încurajarea activităţilor turistice“ au fost contractate proiecte pentru:

• construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o microîntreprindere);
• investiţii private în infrastructura turistică de agrement;
• construirea, modernizarea şi dotarea centrelor locale de informare în scopul promovării turistice, pentru dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare şi pentru amenajarea de marcaje turistice;
• investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust, precum şi pentru recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor;
• investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (de exemplu: „Drumul vinului“, „Drumul olăritului“, „Drumul cioplitorilor în lemn“ etc.);
• elaborarea de materiale promoţionale (prima editare a materialelor în scopul promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare etc.)

Suma maximă nerambursabilă pentru încurajarea activi­tăţilor turistice poate ajunge până la 200 mii de euro.

Din septembrie 2008, când a fost lansată prima sesiune pentru depunerea de proiecte şi până în prezent, în cadrul acestei măsuri au fost depuse 811 cereri de finanţare şi au fost contractate 475 de proiecte, în valoare de 84,23 milioane de euro.

Interesul major l-a constituit, ca şi în cazul Programului SAPARD, componenta de finanţare a structurilor de cazare. Astfel, 416 beneficiari, care au semnat contractul de finanţare, au solicitat sprijin pentru construirea sau modernizarea de pensiuni, cabane etc.

Sprijinirea tinerilor fermieri

Contractele încheiate prin Măsura 112 – „Instalarea tinerilor fermieri“ are ca beneficiari fermierii în vârstă de până la 40 de ani, persoane fizice sau juridice, care practică în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă are o dimensiune economică între 6 şi 40 UDE, este situată pe teritoriul ţării şi este înregistrată în Registrul Fermelor/ Registrul Agricol.

Sprijinul financiar acordat este de 10.000 euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2.000 euro/1 UDE, dar nu va putea depăşi 25.000 euro pentru o exploataţie agricolă.

Măsura de instalare a tinerilor fermieri s-a bucurat, încă de la lansarea acesteia, în decembrie 2008, de un interes foarte mare. Astfel, până în acest moment, au fost depuse 3.662 de cereri de finanţare, dintre care au fost contractate până acum 2.334 de proiecte. Valoarea proiectelor contractate depăşeşte 48,84 milioane de euro. Cu alte cuvinte, până în acest moment au fost instalaţi în mediul rural 2.334 de tineri fermieri.

Parteneriatul public-privat

Prin Măsura 431 – „Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului“, Submăsura 431.1 – „Construcţie parteneriate public-private“ se acordă fonduri pentru activităţi care asigură stimularea formării de parteneriate, pregătirea şi asigurarea implementării strategiilor de dezvoltare locală.

Prin implementarea acţiunilor specifice ale LEADER, Grupurile de Acţiune Locală – beneficiarii Axei IV – trebuie să asigure îmbunătăţirea guvernanţei locale. De asemenea, implementarea acţiunilor presupune consolidarea coerenţei teritoriale şi implementarea de acţiuni integrate, ce pot conduce la diversificarea şi dezvoltarea economiei rurale, în folosul comunităţilor.

În sesiunea septembrie – octombrie 2009 au fost depuse 112 proiecte în valoare publică de aproximativ 5 milioane de euro, lucru deosebit de îmbucurător ţinând cont de noutatea absolută pe care o presupun aceste tipuri de finanţări.

Alte forme de sprijin

În afară de implementarea măsurilor mai sus menţionate, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) mai efectuează şi plăţile aferente măsurilor de sprijin pe suprafaţă, implementate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Este vorba despre:

• Măsura 211 – „Sprijin pentru zona montană defavorizată“;
• Măsura 212 – „Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană“;
• Măsura 214 – „Plăţi de agro-mediu“;
• Măsura 611 – „Plăţi complementare directe“.

Pentru aceste măsuri, până în acest moment au fost efectuate plăţi de peste 659 milioane de euro.

În loc de concluzii

Rezumând activitatea APDRP în implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, se poate afirma că absorbţia fondurilor se desfăşoară în ritm accelerat şi eficient.

Acest număr impresionant de cereri de finanţare arată interesul deosebit manifestat de beneficiari, dar şi efortul major pe care Agenţia a trebuit să îl facă pentru a se asigura de implementarea eficientă şi corectă a proiectelor finanţate cu fonduri europene nerambursabile.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR) este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţiile private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România.

Banii disponibili, respectiv fondurile nerambursabile pentru realizarea acestui program, sunt de peste 10 miliarde de euro. Din aceştia, peste 8 miliarde euro sunt alocate României de Uniunea Europeană prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), restul provenind de la bugetul naţional.

„Cred că nu greşesc dacă afirm că România este una dintre cele mai agricole, rurale ţări din Uniunea Europeană. Că este o ţară care încă mai are un decalaj important din punctul de vedere al dezvoltării economice“, a declarat Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la conferinţa Contribuţii privind reforma Politicii Agricole Comune (PAC).

Evenimentul a avut loc la Bucureşti, fiind organizat de Reprezentanţa Comisiei Europene din România împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Moderator a fost Gabriel Gherghescu, realizator de emisiuni la TVR.

În deschiderea lucrărilor, Niculae Idu, şeful Reprezentanţei CE, a amintit că, anul acesta, Comisia a lansat o consultare publică privind evoluţia PAC după 2013, în cadrul căreia mii de europeni şi-au exprimat opinia. După evaluarea contribuţiilor primite din statele membre, atât din partea autorităţilor, cât şi a societăţii civile, va fi prezentat un raport la Bruxelles. Ulterior, CE va publica un document politic, cel mai probabil în luna noiembrie, în care vor fi prezentate diferite scenarii privind viitorul PAC.

Populaţia din mediul rural – 45%

În prezentarea sa, Politica Agricolă Comună după 2013, posibile orientări strategice din perspectiva realităţii româneşti, Mihail Dumitru a făcut o radiografie realistă a satului românesc, arătând că populaţia din mediul rural reprezintă 45% din totalul ţării, în timp ce oamenii care lucrează în agricultură reprezintă 29,8% (2,1 milioane) din populaţia totală ocupată, faţă de 5,6% în UE. Aportul agriculturii la PIB (produsul intern brut) este de 6,4%, în comparaţie cu 1,8%, în UE – 27.

„România dispune de 14,7 milioane ha de teren agricol, din care 9,8 milioane ha eligibile. Avem 12.000 de ferme în agricultura comercială intensivă, care lucrează 5,1 milioane ha. Însă există un milion de ferme în agricultura extensivă de subzistenţă, care ocupă 3 milioane ha“, a menţionat ministrul.

Concluzia prezentării a fost că agricultura rămâne un sector important în economia reală, cu un important rol social, dar cu o competitivitate modestă. Aşa că nu e de mirare că, în cadrul schimburilor comerciale cu produse agroalimentare, a existat un deficit de 1.532 de milioane de euro în 2009.

Două tipuri de agricultură

Dumitru a reiterat ideea că România are două tipuri de agricultură, cu obiective, interese şi chiar soluţii de dezvoltare divergente, iar din acest motiv sunt necesare măsuri diferite de intervenţie. Aici a menţionat că există o agricultură agroindustrială, compusă din exploataţii de sute şi chiar mii de hectare, adaptată la piaţă şi relativ performantă din punct de vedere tehnic. Pe de altă parte, se menţine agricultura de mijloc, subdezvoltată, încadrată în modelul european de fermă familială mijlocie. Însă există şi agricultura de subzistenţă, cu foarte multe microexploataţii, care nu produc pentru piaţă, ci pentru auto-consum.

Ministrul nu a neglijat nici fiscalizarea redusă, în cadrul căreia a spus că există ferme mari de sute de hectare, pe persoane fizice, a căror producţie nu a fost impozitată.

Totodată, Mihail Dumitru a precizat provocările strategiei UE 2020, cum ar fi creşterea economică şi ocuparea locurilor de muncă, securitatea alimentară şi creşterea verde.

Traian DOBRE

Aproape 2,8 miliarde de euro nerambursabile vor ajunge la beneficiarii FEADR

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a încheiat contracte de finanţare pentru dezvoltarea mediului rural în valoare de 2,79 miliarde de euro.

De la demararea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, în martie 2008, prin intermediul căruia se acordă fondurile europene nerambursabile pentru investiţii şi plăţi directe, au fost semnate 12.542 de contracte de finanţare.

De asemenea, pentru contractele încheiate de APDRP au fost efectuate plăţi în valoare totală de 549,49 milioane euro, la care se adaugă şi aproximativ 659 de milioane de euro, plăţile efectuate pentru Măsurile de sprijin pe suprafaţă implementate de APIA.

Peste 5.000 de cereri pentru modernizarea exploataţiilor agricole

Măsura 121 – „Modernizarea exploataţiilor agricole“, lansată în luna martie 2008, a suscitat un viu interes încă de la început datorită tipologiei investiţiilor finanţate. Este vorba despre sprijinul dezvoltării exploataţiilor agricole vegetale şi de creştere a animalelor, evidenţiat spre achiziţionarea de tractoare noi, combine de recoltat, mijloace de transport specializate şi spre construirea sau modernizarea:

• clădirilor utilizate pentru producţia agricolă;
• infrastructurii rutiere interne;
• serelor, inclusiv a centralelor termice şi instalaţiilor de irigat.

Suma maximă nerambursabilă în cadrul măsurii poate ajunge până la 2 milioane de euro.

Până în prezent, APDRP a primit 5.220 de cereri de finanţare, din care au fost contractate 1.524 de proiecte cu valoare publică de 528,27 de milioane de euro. Totodată, au fost efectuate plăţi totale în valoare de peste 169 milioane de euro.

Procesarea materiei prime

Prin contractele de finanţare încheiate pentru proiectele încadrate la Măsura 123 – „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere“, se realizează investiţii pentru înfiinţarea şi modernizarea unităţilor de procesare a produselor agricole şi silvice prin construirea sau modernizarea clădirilor de producţie şi a depozitelor, inclusiv depozite frigorifice en-gros. De asemenea, se are în vedere şi:

• achiziţionarea de utilaje, instalaţii, echipamente, aparate şi costuri de instalare, mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie;
• cumpărarea de tehnologii (know-how), achiziţionarea de patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului;
• producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;
• investiţii necesare îmbunătăţirii controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor;

Suma maximă nerambursabilă pentru un proiect poate ajunge până la 2 milioane de euro, respectiv 3 milioane de euro pentru proiectele depuse de formele asociative.

Această Măsură a fost accesată de 627 de beneficiari, fiind semnate până în prezent 379 de contracte de finanţare în valoare publică de peste 368 milioane de euro. Pentru „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere“ au fost efectuate plăţi în valoare de peste 39 de milioane euro.

Ajutorul de stat

Împreună cu Măsura 123, doar pentru anul 2008 au fost disponibile două Scheme de ajutor de stat, XS13/2008 şi XS28/2008, având ca domeniu de activitate industria alimentară şi, respectiv, industria forestieră.

Pentru aceste Scheme de Ajutor de Stat au fost contractate 336 de proiecte, astfel: 192 de proiecte în valoare publică de 83,3 milioane de euro pentru Schema XS13/ 2008 şi 144 de proiecte în valoare publică de 59,61 milioane de euro pentru Schema XS28/ 2008.

Satul românesc în viitor

Proiectele din cadrul Măsurii 322 – „Renovarea şi dezvoltarea satelor“ primesc fonduri europene nerambursabile pentru investiţii care se realizează în spaţiul rural al României, reprezentat de comune, ca unităţi administrativ-teritoriale, împreună cu satele componente. Tipurile de servicii sau  acţiuni sprijinite prin această măsură de finanţare sunt:

– crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază prin dezvoltarea:
• reţelei de drumuri de interes local;
• reţelei publice de apă / apă uzată;
• reţelei publice de joasă tensiune şi a reţelei publice de iluminat;
• reţelei publice locale de alimentare cu gaz;
• a unor staţii de transfer pentru deşeuri şi dotarea cu echipamente de gestionare;

– crearea şi dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia rurală:
• dezvoltarea spaţiilor publice (pentru recreere, parcări, pieţe, organizări de târguri) şi a serviciilor sociale (centre de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale);
• renovarea clădirilor publice;
• construirea şi dotarea grădiniţelor;
• achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.).

– protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural:
• renovarea, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale;
• restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural şi natural.

În urma depunerii a peste 3.039 de cereri de finanţare, suma alocată prin PNDR acestei Măsuri, până în anul 2013, respectiv 1,57 miliarde de euro, a fost depăşită de aproape cinci ori.

Suma maximă nerambursabilă poate ajunge până la  6 milioane de euro, proiectele fiind în mod obligatoriu de interes public.

Au fost contractate până în prezent 476 de proiecte cu o valoare de 1,24 miliarde de euro, etapa de contractare fiind încă în desfăşurare.

Din datele existente la finalul anului 2009, pentru proiectele deja contractate reiese faptul că finanţările au fost obţinute în principal pentru:

• reţeaua de drumuri de interes local, fiind construiţi sau modernizaţi 1.228 km;
• reţeaua publică de alimentare cu apă, fiind realizate investiţii pe 2.114 km;
• reţeaua publică de canalizare, fiind realizate investiţii pentru 3.022 km.

Plăţile efectuate beneficiarilor Măsurii 322 sunt de 51,58 milioane de euro, majoritatea proiectelor fiind însă în etapa de licitaţii publice.

Articolele pe care le supunem atenţiei la această rubrică poartă girul a două dintre personalităţile cu probitate profesională implicată direct în mecanismul accesării fondurilor europene şi bugetare de către fermierii români.

Este vorba de doamna Cornelia MIHAI – director general MADR şi doamna Veronica TONCEA, director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural. Am apelat la această soluţie publicistică în ideea de a înlătura unele deficienţe de comunicare, care, în unele cazuri creează confuzii în derularea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Principalii parteneri din domeniul bancar

În perioada aprilie-mai 2010 au fost organizate o serie de întâlniri între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – AM PNDR, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Fondul de Garantare a Creditului Rural şi principalele bănci comerciale active pe piaţa românească, în scopul identificării unor soluţii eficiente de sprijinire a sectorului agricol românesc de către instituţiile financiare.

La aceste întâlniri au fost invitate 17 bănci comerciale, în urma discuţiilor manifestându-şi interesul pentru o colaborare formală cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, următoarele bănci: CEC Bank, Bancpost, Banca Comercială Română, Banca Română de Dezvoltare, Banca Transilvania, Unicredit Ţiriac Bank şi Alfa Bank.

Măsuri de accelerare a absorbţiei fondurilor: „Sistemul de Creditare“

Semnarea unui protocol între MADR – Bănci – ARB – FGCR, cuprinzând:

- Informarea şi promovarea într-un cadru comun privind PNDR şi serviciile oferite de instituţiile bancare şi FGCR

- Adoptarea formatului „scrisorii de confort“ care a fost introdusă în procedurile Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, începând cu primele sesiuni ale anului 2010, pentru beneficiarii selectaţi în cadrul măsurilor de investiţii din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

- Soluţii de finanţare pentru proiectele PNDR

Identificarea posibilităţilor de finanţare a start-up-urilor:

- Distinct de întâlnirile din cadrul grupului de lucru constituit la iniţiativa Asociaţiei Române a Băncilor, Autoritatea de Management pentru PNDR a iniţiat o serie de discuţii punctuale cu fiecare dintre băncile care au agreat propunerea de semnare a protocolului de colaborare, în vederea găsirii unor soluţii fezabile pentru sprijinirea start-up-urilor beneficiare ale PNDR.

Până în prezent au fost semnate protocoale de colaborare cu CEC Bank, Banca Română de Dezvoltare, urmând ca în perioada următoare să se finalizeze colaborarea şi cu Bancpost, Banca Comercială Română, Banca Transilvania şi Alpha Bank.

„Sistemul de garantare“

Introducerea sistemului de garantare cu finanţare din PNDR – instrument de contracarare a efectelor crizei economice, care vine în sprijinul beneficiarilor PNDR facilitând accesul acestora la creditele necesare pentru derularea investiţiei sprijinite prin Program:

- Beneficiari ai garanţiilor – beneficiarii măsurilor 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole“, 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere“, 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi“ şi 313 „Încurajarea activităţilor turistice“;

- Alocare financiară din PNDR – 220.000.000 euro, din care 190.000.000 pentru garantarea creditelor pentru investiţii în sectorul agricol şi 30.000.000 euro pentru garantarea creditelor pentru investiţii în sectorul neagricol;

- Instituţia responsabilă de gestionarea schemelor de garantare, selectată de MADR – Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR):

- martie 2010 – a fost semnată convenţia de finanţare MADR – FGCR;
- aprilie 2010 – au devenit operaţionale schemele de garantare.

Totodată, în contextul iniţierii protocoalelor de colaborare menţionate, Fondul de Garantare a Creditului Rural a demarat o campanie de informare în teritoriu a beneficiarilor măsurilor 121, 123, 312, 313 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, cu privire la lansarea schemelor de garantare şi a oportunităţilor pe care acestea le oferă în vederea facilitării contractării unui credit de la o bancă comercială, pentru derularea investiţiei finanţate prin PNDR.

„Din numărul total de 4.256.152 de exploataţii agricole giurgiuvene, 90,96% sunt de subzistenţă, 7,55% de semisubzistenţă şi numai 1,49% comerciale“, a declarat Petra Ochișor, director coordonator al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) Giurgiu, pentru Lumea Satului.

Din nefericire, aceeași situație se regăsește în aproape toate județele din Moldova și Muntenia, dar și din Transilvania, semn că cei mai mulţi nu au înțeles că nu pot supraviețui dacă nu se asociază!

Numai opt (!) dosare pe Măsura 142

Petra Ochișor este de părere că interesul scăzut și chiar reticenţa faţă de formele asociative provin din cauza slabei conştientizări şi lipsei de informaţii a fermierilor în ceea ce priveşte avantajele rezultate din asociere. O altă cauză ar fi generată de gradul diferit de pregătire a persoanelor implicate în realizarea formelor asociative, de înţelegerea diferită a scopurilor şi principiilor de funcţionare a acestora, dar și de mentalitatea legată de asocierea obligatorie în vechile CAP- uri.

Ca urmare, în Giurgiu au fost depuse numai opt (!) dosare pentru Măsura 142 – Înfiinţarea grupurilor de producători din cadrul PNDR.

„Ceea ce îi împiedică pe oameni să depună cereri de finanţare pe această măsură este reticenţa la asociere. Deşi comercializarea produselor prin intermediului grupurilor de producători aduce o serie de avantaje, implică şi fiscalizarea“, a afirmat directorul DADR.

Avantajele asocierii

● Cel mai important avantaj pe care îl are un membru al unui grup de producători este reducerea costurilor de producţie. De exemplu, grupul poate achiziţiona utilaje şi echipamente care să fie folosite în comun de toţi membrii.

● Exploatarea unor suprafeţe mari de teren care permit aplicarea tehnologiilor moderne, competitive de producţie şi de gestiune a deşeurilor.

● Posibilitatea planificării şi modificării producţiei, conform cererii cantitative şi calitative de pe piaţă.

● Acces mai uşor la fondurile europene şi la contractarea creditelor bancare.

● Facilitarea comunicării între fermieri, cum ar fi între reprezentanţii acestora şi instituţiile guvernamentale, asociaţia reprezentând un for de discuţii.

● Creşterea capacităţii de negociere, în vederea obţinerii unor preţuri mai bune, atât la inputuri, cât și la valorificarea produselor fie pe piaţa internă, fie pe cea externă.

Valori maxime ale sprijinului
- 100.000 de euro în anul I
- 100.000 de euro în anul II
- 80.000 de euro în anul III
- 60.000 de euro în anul IV
- 50.000 de euro în anul V

Forme recunoscute oficial

Pentru a determina producătorii agricoli să lucreze pământul în condiţii de eficacitate şi de a susţine apariţia fermelor viabile economic, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) încurajează înfiinţarea formelor de asociere în baza liberului consimţământ. Astfel, prin Măsura 142 se acordă finanţare pentru înfiinţarea grupurilor de producători, în valoare totală de 138.855.905 de euro.

Beneficiarii sunt formele asociative recunoscute oficial, începând cu 1 ianuarie 2007 până la 31 decembrie 2013, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Sprijinul public este total

În cadrul măsurii, se acordă sprijin public nerambursabil de 100%, conform anexei Regulamentului (CE) nr. 1698/2005. Suma acordată se calculează anual, în funcţie de valoarea producţiei anuale comercializate de către grup.

„Prima rată va fi achitată la un an după data la care grupul de producători este recunoscut. Plata se va face în urma verificării respectării condiţiilor iniţiale de recunoaştere a grupului de producători, pe baza facturilor pentru producţia vândută înregistrată şi calculată după un an de la recunoaşterea grupului“, a precizat Petra Ochișor.

Sprijinul va fi calculat pe baza producţiei comercializate anual de către grupul de producători, astfel: 5% în primii doi ani, 4% în al treilea an, 3% în anul patru, 2% în al cincilea an din valoarea producţiei comercializate de până la 1.000.000 de euro. Pentru producţia comercializată care depăşeşte 1.000.000 de euro eşalonarea este de: 2,5% în primii doi ani, 2,0% în al treilea an şi câte 1,5% în anul al patrulea şi respectiv al cincilea.

Sprijinul se acordă pentru:

- culturi de câmp (cereale, oleaginoase, culturi proteice, tehnice, culturi rădăcinoase câmp);
- horticultură (flori, plante ornamentale);
- viticultură (viţă-de-vie pentru vin);
- creşterea animalelor pentru lapte;
- creşterea animalelor (exclusiv laptele);
- granivore (porci şi păsări);
- mixt (creşterea animalelor pentru lapte şi carne, culturi vegetale şi creşterea animalelor).

Traian DOBRE

Se foloseşte adesea noţiunea de UDE (unitatea de dimensiune economică) în contextul obținerii de fonduri europene. De exemplu, fermierii pot obține fonduri nerambursabile pe Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013. Însă condiția este ca ferma să aibă o dimensiune egală sau mai mare de 2 UDE, pentru a primi 1.500 euro/an, timp de 5 ani. Dar ce este și cum se calculează UDE? ne-au întrebat mai mulți cititori ai revistei noastre.

Conform informațiilor oferite de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP), UDE exprimă dimensiunea economică a unei ferme și se calculează pe baza unui coeficient european, care se înmulțește cu suprafața cultivată sau cu numărul de animale (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unități de dimensiune economică este de 1.200 de euro.

Calcul pentru culturi vegetale

Să presupunem că un mic fermier are un teren de numai 3 ha, pe care intenționează să însămânțeze grâu. Coeficientul acestei culturi este de 0,280. Rezultă:
0,280 x 3 = 0,84 UDE

Cum plantația de grâu nu întrunește condiția minimă de primire a fondurilor nerambursabile, omul poate căuta o altă cultură, mai rentabilă, de exemplu de pomi fructiferi, care are un coeficient de 2,125. Rezultă:
2,125 x 3 = 6,373 UDE

Sau viță-de-vie (vin de caliate):
1,749 x 3 = 5,247 UDE

Sau legume proaspete:
2,257 x 3 = 6,771 UDE

Calcul pentru ferme zootehnice

În acest caz, să presupunem că un mic fermier vrea să-și cumpere cinci vaci sub 2 ani. Cum coeficientul este de 0,095, rezultă:
0,095 x 5 = 0,475 UDE – prea puțin!

Dacă și-ar lua 22 de junici sub 2 ani:
0,095 x 22 = 2,09 UDE – corespunde cerinței.

Sau 18 junici de doi sau mai mulți ani:
0,114 x 18 = 2,052 UDE

Sau 25 de stupi (familii) cu albine:
0,083 x 25 = 2,075 UDE

Sau o fermă cu minimum 336 de găini ouătoare, al cărei coeficient este de 0,596 pentru o sută de capete:
0,596 x 3,36 = 2,002 UDE

Coeficienți pentru culturi vegetale

- Grâu: 0,280
- Orz: 0,246
- Porumb boabe: 0,213
- Cartofi: 1,174
- Legume proaspete: 2,257
- Pepeni: 2,883
- Căpșuni: 17,481
- Sfeclă de zahăr: 0,547
- Rapiță și napi: 0,175
- Floarea-soarelui: 0,173
- Soia: 0,213
- In pentru ulei: 0,144
- Alte oleaginoase: 0,144
- Tutun: 1,228
- Plante furajere – pajişti temporare: 0,168
- Alte furajere verzi: 0, 325
- Fânețe permanente și pășuni: 0,050
- Plantație de pomi fructiferi: 2,125
- Viță-de-vie – vin de caliate: 1,749-1,867
- Pepiniere: 1,133

Coeficienți pentru animale și albine

- Bovine sub un an: 0,061
- Bovine sub 2 ani: 0,069-0,095
- Bovine de doi şi mai mari (juninci): 0,114-0,089
- Oi şi capre femele pentru reproducție: 0,008-0,033
- Purceluși sub 20 kg: 0,057
- Scroafe pentru reproducție: 0,243
- Purcei alte categorii: 0,140
- Ecvine (cai, măgari, catâri): 0,071
- Păsări broiliri (100 cap): 0,450
- Găini ouătoare (100 cap): 0,596
- Stupi: 0,083

Traian DOBRE

Statisticienii, conştiincioşi cum îi ştim, elaborează în fiecare an un raport privind starea economică a gospodăriilor populaţiei pe baza unor date ce vin de jos în sus, adică de la sursă directă. Raportul cuprinde două capitole esenţiale, cele privind veniturile şi cheltuielile.

Veniturile şi structura acestora

În mod teoretic, soldul între cele două mari capitole nu poate fi decât pozitiv, adică în favoarea veniturilor. Din raportul statisticienilor aflăm că în trimestrul IV 2009 veniturile totale medii lunare au fost, în termeni nominali, de 2.390 lei pe gospodărie şi 823 lei pe persoană. Din acestea, veniturile băneşti reprezintă 1.952 lei lunar pe gospodărie (672 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 439 lei lunar pe gospodărie

(151 lei pe persoană), cu precizarea că, în mediul rural, acestea au fost cu 29% mai mici decât în gospodăriile urbane.

Cosmetizarea ruralului

Înainte de a intra în fondul problemei, se cuvine precizarea că nu există motive reale pentru a incrimina înfăţişarea dată satului românesc de către statisticieni. Ei nu fac altceva decât să centralizeze informaţii provenite pe o filieră oficială şi să încerce apoi ordonarea lor într-o anumită logică. În această accepţie, ei pornesc de la unele realităţi ale mediului rural ce pun în evidenţă unele realizări incontestabile în domeniul infrastructurii şi chiar edilitar. Cu deosebire în ultimii 10 ani, la sate s-au îmbunătăţit substanţial reţelele rutiere, au fost cosmetizate o serie de edificii reprezentative. În zonele cu o anume vocaţie turistică, ofensiva orăşenilor a fost nu numai masivă, ci şi esenţială în modernizarea localităţilor.

În mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 38,1% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (31,9%) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 6,2%. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (26,5%) şi celor din prestaţii sociale (26,5%).

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Cheltuielile totale de consum, medii lunare pe o gospodărie, sunt mai mari în urban faţă de rural cu 444 lei, iar cele pentru consumul alimentar sunt mai mari cu numai 50 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 46,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii.

Alimentele şi răcoritoarele

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul IV 2009, în medie, 40,3% din consumul gospodăriilor urbane şi rurale.

În mediul sătesc, aceste cheltuieli sunt influenţate de preţurile produselor vândute prin magazine care, în mod paradoxal, sunt superioare celor din magazinele urbane. Aceasta inclusiv la legume, care, în mod normal, ar trebui realizate în gospodăriile ţărăneşti.

Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate (4,3% din cheltuielile totale de consum) şi mai ales cele pentru educaţie (0,9%) au înregistrat un nivel scăzut, în special ca urmare a faptului că satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează în cea mai mare parte prin servicii publice de care populaţia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit.

Dana MĂCRIŞ

Dezbaterile pe tema Politicii Agricole Comune (PAC) post 2013 capătă noi valenţe, în contextul în care, în toamna acestui an, Comisia Europeană (CE) îşi va prezenta o primă poziţie cu privire la reforma acestei politici comunitare importante, care deocamdată utilizează aproximativ 40% din bugetul comunitar total, de circa 121 miliarde de euro, pentru anul 2010.

Alocarea unui buget consistent pentru PAC

Multe dintre opinii susţin menţinerea unui buget asigurator, în măsură să ofere o perspectivă clară agricultorilor. În acest sens se susţine necesitatea ca dezbaterile asupra viitorului PAC să le preceadă pe cele vizând bugetul pentru următoarea perspectivă financiară 2014-2020.

Adaptarea PAC

Partizanii menţinerii unei PAC consistente susţin necesitatea abordării care să vizeze o reformă în măsură să asigure:

- creşterea capacităţii fermierilor de a răspunde cerinţelor consumatorilor, de a face faţă noilor provocări, cum ar fi schimbările climatice, care pun probleme tot mai mari agriculturii (secete, inundaţii); de a rezista perioadelor de criză şi în special volatilităţii preţurilor. Direcţia Generală de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul CE apreciază că schimbările climatice şi crizele economice vor deveni în viitor principalul motor al adaptărilor pentru politicile comunitare.

- remunerarea fermierilor pentru bunurile publice furnizate societăţii, respectiv conservarea mediului, păstrarea moştenirii rurale, menţinerea biodiversităţii.

În plus, agricultura este principala resursă de venit din zonele rurale. Este important însă ca şi consumatorul/contribuabilul să conştientizeze rolul pe care fermierii îl joacă şi de ce trebuie alocat în continuare un buget corespunzător acestui sector de activitate.

Conţinutul PAC

În general, se acceptă ideea că viitoarea PAC trebuie să includă: plăţi directe, total decuplate de producţie, care să fie echilibrate între statele membre. Diferenţele dintre subvenţiile directe, de care beneficiază fermierii din vechile şi noile state membre, au rezultat ca urmare a utilizări unor referinţe istorice (producţia pe hectar într-o perioadă de referinţă), care acum nu se mai justifică. Odată cu schimbarea bazei istorice de calcul, se va putea face o echilibrare între subvenţiile directe, în toate statele membre.

Instrumente şi mecanisme de piaţă

Este nevoie de instrumente şi mecanisme de piaţă, care să poată funcţiona ca plasă de siguranţă pentru fermieri, în situaţiile de criză. În acest sens, pe lângă mecanismele actuale (intervenţie, stocare), ar fi necesară identificarea de noi instrumente în măsură să ajute fermierii să facă faţă volatilităţii preţurilor;

Dezvoltare rurală

Noua politică trebuie să mai includă şi o componentă de dezvoltare rurală, respectiv actualul pilon II al PAC. Aceasta în contextul în care actualul pilon I (măsuri de susţinere a pieţei şi plăţile directe) se completează reciproc cu pilonul II şi nu se justifică separarea acestora. Sunt chiar opinii care propun renunţarea la această clasificare a măsurilor de susţinere a agriculturii şi dezvoltării rurale pe doi piloni.

Evitarea falimentului

UE nu-şi poate permite falimentul niciunuia dintre sectoarele agriculturii, în care fermierii europeni sunt cu adevărat competitivi, deoarece costurile ar fi enorme. Trebuie precizat că UE este autosuficientă pentru cea mai mare parte a produselor agroalimentare şi, de aceea, este şi cel mai mare exportator (dar şi importator) mondial de alimente. Să ne imaginăm numai ce s-ar întâmpla în cazul în care UE ar deveni cvasidependentă de importul cărnii de vită din America de Sud şi această zonă s-ar confrunta cu o criză provocată de o boală animală gravă (febra aftoasă, spre exemplu).

Achim IRIMESCU, ministru consilier la Comitetul Special pentru Agricultură al Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană

Cercetarea economică agricolă a parcurs în cei 83 de ani de existenţă perioade situate între extaz şi agonie. În mod paradoxal, punctul cel mai scăzut al existenţei sale avea să se producă după 1997, când de fapt a început perioada de criză pentru întreaga cercetare agricolă. Discuţia purtată pe această temă cu actualul director al Institutului de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (ICEADR), dr. Adrian Turek, nu-şi propune să pună în evidenţă cadrul ostil în care sunt obligaţi să lucreze cercetătorii economişti, ci acele realizări ce ar putea fi de referinţă pentru oamenii din spaţiul rural românesc.

Patru proiecte de anvergură,  dintre care unul…

− Domnule director, care ar fi principalele realizări ale Institutului în ultimii 20 de ani?

− Din activitatea derulată de ICEADR în aceşti 20 ani, pot să vă enumăr câteva din proiectele de anvergură ale institutului nostru:

• Ancheta celor 500 de comune;

• Analiza spaţiului rural românesc, lucrare la care au participat 150 de cercetători din 20 de instituţii de cercetare;

 • Calculul coeficienţilor zonali ai marjelor brute standard la nivel de comună;

- Strategia de dezvoltare durabilă a României – orizont 2030, partea Agricultură. Însă şi rezultatele celorlalte proiecte derulate în cadrul institutului, finanţate de programele de cercetare Orizont 2000, AGRAL, CEEX, CNMP – Parteneriate, sunt deosebit de importante şi am încercat să le diseminăm prin intermediul cărţilor editate, precum şi a workshop-urilor organizate, prin intermediul lucrărilor ştiinţifice prezentate la simpozioane naţionale şi internaţionale la care cercetătorii institutului au participat.

− Cel puţin unul dintre aceste studii amintite, cel privitor la Ancheta celor 500 de comune, era suspectat la vremea respectivă a fi un produs nonştiinţific.

− Eu am venit în institut mult mai târziu, în 1998, aşa că nu pot să mă pronunţ.

Principalele domenii  de investigaţie

− Domnule director, care sunt domeniile de investigaţie ştiinţifică ale institutului?

− Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică în domeniul economiei agrare şi dezvoltării rurale privind:

• evaluarea economică a resurselor din agricultură – managementul exploataţiilor agricole;

• fundamentarea tehnico-economică a tehnologiilor de producţie, optimizarea economică şi rentabilizarea producţiei agricole;

• fundamentarea de sisteme şi mecanisme privind funcţionarea pieţei produselor agricole şi agroalimentare în România – marketingul agricol;

• fundamentarea tehnico-economică a organizării exploataţiilor agricole cu dimensiuni optime;

• analize economico-financiare la nivel de fermă;

• analiza filierelor principalelor produse agricole; managementul calităţii pe filiera produselor agricole;

• dimensiuni socio-economice ale dezvoltării durabile a comunităţilor rurale pe bază de anchete, studii şi analize;

• studii privind dezvoltarea şi modernizarea agriculturii în condiţiile economiei de piaţă şi în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene;

În aşteptarea unui model care nu există

− Din punct de vedere structural, consideraţi că actualul model agricol asigură eficienţa acestui sector?

− În prezent nu cred că se poate vorbi de un model agricol în agricultura românească. Ea este una neomogenă din punctul de vedere al structurilor de exploatare şi instabilă sub raportul formării unor structuri de producţie care să răspundă cerinţelor pieţei şi utilizării eficiente a resurselor materiale şi umane din spaţiul rural.

Caracterul dual al structurilor dimensionale ale unităţilor agricole este deosebit de accentuat, întrucât există un număr excesiv de exploataţii individuale mici şi foarte mici şi un număr redus de unităţi agricole cu personalitate juridică mari şi foarte mari. Marile exploataţii nu au dimensiuni raţionale din punct de vedere economic. Acestea practică structuri de producţie orientate după cerinţele pieţei pe termen scurt, ceea ce în cazul agriculturii nu poate conduce la creşterea şi stabilizarea performanţei pe piaţa unică. Pe ansamblu, necorelarea sectorului de producţie vegetal cu sectorul zootehnic conduce nu numai la reducerea eficienţei utilizării resurselor, ci şi la dezechilibrul cerere-ofertă pe piaţă, favorizând creşterea achiziţiei de alimente din import.

Lipseşte un sector al exploataţiilor familiale mijlocii care să producă pentru piaţă. Micile gospodării ţărăneşti, de subzistenţă au dimensiuni prea reduse ca să poată produce pentru piaţă şi practică sisteme de cultură în care dominante sunt cerealele. Atragerea gospodăriilor ţărăneşti în circuitul comercial nu poate avea loc decât prin asociere sau prin dezvoltarea unor activităţi de producţie diversificate (produse ecologice sau produse tradiţionale), care să le asigure venituri corespunzătoare.

Nu atât structura culturilor,  cât neputinţa financiară

− Să ne referim, de pildă, la structura culturilor: este ea adaptată actualelor condiţii de sol şi climă?

− După cum aminteam, micile gospodării ţărăneşti produc cu preponderenţă pentru autoconsum şi practică sisteme de cultură în care dominante sunt cerealele. Este pentru prima oară în istoria modernă a agriculturii când ţăranii nu practică rotaţia culturilor şi nici asolamentul. Din cauza lipsei de fonduri nu-şi permit să folosească sămânţă certificată, nu utilizează decât mici cantităţi de îngrăşăminte chimice, nu folosesc irigaţiile, iar rezultatele obţinute sunt pe măsura inputurilor utilizate.

Efectele negative asupra randamentelor culturilor agricole ca urmare a schimbărilor climatice vor fi accentuate de evenimentele meteorologice extreme tot mai frecvente în ultimii ani: inundaţii, valuri de căldură şi secetă excesivă.

Teodor MARIAN, Laura DOBRE

Pe unul dintre aceştia l-am cunoscut de curând. Îl cheamă Gheorghe Zaharia, constructor de meserie. Cu firmă, aflat însă în dificultate din cauza crizei; de aceea s-a repliat repede pentru a începe o afacere, socotită de mare viitor: valorificarea apei şi, deopotrivă, a resurselor naturale locale – fructele, aflate aici din belşug, dar ajunse, practic, fără prea mare valoare. Locul acţiunii: comuna Bălţeşti din Prahova, aşezare situată în vecinătatea Văii Teleajenului.

O miniplatformă agroalimentară

La inaugurarea afacerii sale, Fabrica de îmbuteliere a apei plate şi a apei carbogazoase, precum şi a unei instalaţii de producere a sucurilor de fructe, a cărei marcă stă sub semnul satului în care se află – CIREŞEANCA, dl Zaharia spunea că-i tare bucuros, chiar dacă a fost obligat de situaţie să-şi pună la bătaie toate economiile familiei. Astfel, din noiembrie până-n martie a lucrat „în draci“ şi a dat drumul acestei fabrici. Cu mai puţin de un milion de euro, a pus pe picioare fabrica în care, pentru început, a încadrat 15 tineri ai satului.

„Mi-a fost greu, chiar foarte greu dar, cum vedeţi, am reuşit, treabă în care puţini mai credeau. Materia primă este la îndemână – apa potabilă, de foarte bună calitate. Aceasta provine din  apropiere, dintr-un front cu debit mare, front care asigură acum necesarul de consum al populaţiei din două importante centre urbane ale judeţului: Urlaţi şi Mizil. Rezerva de apă, după studiile făcute de specialişti, poate fi sigură pentru minimum 100 de ani!“, mai declară dl Gheorghe Zaharia. El mai spune că, la ora actuală, pe două linii de îmbuteliere se realizează 5.500 litri pe oră. Vor mai fi îmbuteliate în curând, tot la sticle, sucuri de fructe sub numele de firmă ZICO, naturale, agreate de Uniunea Europeană.

Intrarea în normalitate

Prezent la inaugurarea fabricii, ing. Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, care personal l-a susţinut pe întreprinzător în demersul său, arăta: „Cu acest început, zona Bălţeşti tinde să-şi revină. Are cu ce şi, mai ales, are şi cu cine: oameni iscusiţi, care au la îndemână o natură bogată. Cei din Bălţeşti doresc ca, unindu-şi forţele cu cei din comunele vecine, să izbutească să pună în valoare disponibilităţile mari de fructe. Asta mai ales şi printr-un proiect cu finanţare europeană, în valoare de 40 milioane de euro. În curând, vom introduce aici gaz metan. Astfel viaţa va reveni la normal şi nu vom mai avea atâţia şomeri.“

Cristea BOCIOACĂ