Agro BUSINESS

Absolvent al UŞAMV „Ion Ionescu de la Brad“ în 1996, inginerul Iulian Moroşan (foto) a urmat aceeaşi cale bătătorită de acum a plecării în străinătate. A lucrat în Germania la o fermă, ca muncitor. „Câştigam bine, îşi aminteşte el, dar era departe de ceea ce visam eu. Aşa că m-am hotărât să mă întorc în ţară“. S-a angajat de data aceasta ca inginer la o societate agricolă până când s-a hotărât, cum se spune, să-şi ia soarta în propriile mâini.

Se vorbeşte şi se scrie mult, şi pe bună dreptate, despre tinerii specialişti care pleacă în patru zări în speranţa unui trai mai bun. E o realitate pe care n-o contestă nimeni, mai ales că, nu de puţine ori, aceştia reuşesc să se impună prin seriozitate şi competenţă. Există însă şi alte exemple care demonstrează că, dacă la calităţile de mai sus se adaugă perseverenţa şi, de ce nu, dragostea de pământul natal, se poate reuşi şi în România. Unul dintre aceste exemple l-am întâlnit în comuna nemţeană Bârgăoani.

Livadă părăsită, repusă pe rod

Împreună cu un alt tânăr, ing. Radu Gheorghiu, „coleg de grupă şi de cameră la facultate,“ se hotărăşte să preia livada fostului CAP din localitate, un loc unde de ani buni păşteau vitele sătenilor şi pe care consiliul local îl declarase „fără valoare“. Cu puţinii bani pe care îi aveau s-au apucat de treabă. Tăierile, celelalte lucrări, mai ales tratamentele au dat până la urmă rezultate care i-au mirat pe săteni, mai ales că până atunci priviseră cu neîncredere eforturile „băieţilor“. „Trebuie să vă spun că livada este îmbătrânită şi vrem ca profitul rezultat să-l investim, ne spune tânărul inginer, astfel încât să replantăm trei-patru hectare pe an.“

Beneficiari ai fondurilor europene

Toate acestea presupun cheltuieli. „Fără îndoială, vine răspunsul, dar suntem beneficiarii a două proiecte europene în valoare de 285 mii de euro fiecare. Unul din acestea este destinat livezii, iar celălalt pentru o fermă agricolă pe care am înfiinţat-o prin arendarea unor terenuri care stăteau pârloagă.“ Cu aceşti bani, 200 de mii euro credite nerambursabile şi 85 de mii contribuţia tinerilor investitori, s-au achiziţionat utilajele necesare. În 2009, s-au accesat proiectele. În 2010 au primit jumătate din sumă, urmând ca până în august anul acesta să intre în posesia întregii sume.

„Sigur n-a fost uşor, îşi aminteşte Moroşan, dar nu ne-am lăsat: nopţi nedormite, pingele rupte după atâtea drumuri, credite la bancă, împrumuturi de la rude şi prieteni, dar în cele din urmă am reuşit. Până acum, livada arată bine, la fel şi cultura mare. Anul acesta am cultivat grâu, porumb şi floarea-soarelui, dacă nu se întâmplă ceva, sperăm într-o recoltă bună.“

Ce spun sătenii? În primul rând sunt bucuroşi cei 16 oameni pe care i-au angajat, aşa cum prevede una dintre condiţiile accesării fondurilor europene. Cei mai în vârstă, aşa cum vă spuneam, s-au arătat sceptici, dar, văzând rezultatele, şi-au schimbat părerea, aşa cum s-a întâmplat şi cu alţi colegi de-ai noştri care i-au vizitat şi cărora au încercat să le arate tot ceea ce au realizat până acum. Concluzia: se poate trăi bine şi în România!

Stelian CIOCOIU

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) asigură implementarea tehnică şi financiară a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Dacă proiectul de investiţii depus de solicitant respectă toate criteriile şi condiţiile de eligibilitate, acesta este acceptat pentru finanţare şi, astfel, beneficiarul proiectului va demara realizarea investiţiei.

Ulterior, în urma efectuării parţiale sau integrale a investiţiei, beneficiarul va solicita APDRP decontarea cheltuielilor efectuate, prin depunerea Dosarului Cererii de Plată, până la implementarea completă a proiectului.

Derularea contractului

Beneficiarul poate opta pentru plata finanţării nerambursabile în maximum cinci tranşe.

Termenul de rambursare a cheltuielilor eligibile aferente unui dosar Cerere de plată este de maximum 90 de zile calendaristice de la data la care Cererea de plată este înregistrată la sediul Oficiului Judeţean al APDRP.

Beneficiarul va comunica Agenţiei contul deschis la instituţia financiară creditoare. APDRP va rambursa direct în contul beneficiarului deschis la instituţia financiară creditoare sumele reprezentând cofinanţarea contribuţiei publice a proiectelor.

Beneficiarul trebuie să depună la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Declaraţia de eşalonare a depunerii Dosarelor Cererilor de Plată în maximum 30 de zile de la avizarea primului dosar de achiziţie (excepţie făcând dosarele de servicii).

Pe parcursul implementării investiţiei, la fiecare tranşă de plată, conform Declaraţiei de eşalonare a cererilor de plată depusă de către beneficiar, se va calcula valoarea plătită în euro şi în lei la cursul Băncii Centrale Europene (BCE) din penultima zi lucrătoare a lunii precedente efectuării plăţii, astfel încât la ultima tranşă de plată valoarea sumelor rambursate acestuia să nu depăşească valoarea în euro şi în lei prevăzută în Contractul de finanţare aferent respectivei investiţii.

Fundamentarea proiectului

În acelaşi timp, beneficiarul trebuie să întocmească rapoarte tehnice şi financiare pentru a fundamenta cererile de plată în conformitate cu Instrucţiunile de plată, care se regăsesc ca Anexă la contractul de finanţare.

Autorizarea cererilor de plată se face în urma verificării documentelor justificative prezentate în Instrucţiunile de plată.

În cazul în care se constată nereguli, autorizarea cererilor de plată poate fi invalidată de către APDRP. Totodată, dacă APDRP constată faptul că obiectivele finanţate nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate pe o perioadă de minimum 2 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăţi) îşi rezervă dreptul de a recupera sprijinul acordat.

Începând cu anul 2011, perioada de monitorizare a investiţilor a fost redusă de la 5 ani la minimum 2 ani, conform prevederilor Regulamentelor europene, şi va fi aplicată noilor contracte de finanţare, dar şi celor aflate în derulare.

(L.D.)

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reaminteşte beneficiarilor plăţilor naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic, la specia bovine, aferente anului în curs, că eliberează adeverinţe pentru cei care intenţionează să acceseze credite de la băncile care au încheiat convenţii cu Agenţia pentru finanţarea activităţilor curente.

Aceste credite reprezintă un instrument creat pentru a ajuta financiar fermierii până la primirea la termen, potrivit legislaţiei în vigoare, a primei pe exploataţie pentru bovine la care sunt îndreptăţiţi. Opţiunea de a solicita creditul aparţine integral fermierului.

Începând cu data de 18 ianuarie a.c., creditele pot fi accesate şi de la Banca Transilvania, cu care APIA a încheiat o convenţie în acest sens. Prevederile convenţiei sunt identice cu cele ale convenţiilor anterioare în ceea ce priveşte depunerea de către fermier a dosarului de accesare a creditelor pentru finanţarea activităţilor curente.

Plăţile naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, la specia bovine, reprezintă prima pe exploataţie, în cuantum de 410 lei/cap de bovină (conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1244/2010).

Comisia Europeană a aprobat Programul de îmbunătăţire a producţiei şi comercializării produselor apicole, prezentat de România în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului şi de stabilire a contribuţiei Uniunii la acest program.

Beneficiari

Beneficiarii sunt apicultori, persoane fizice sau juridice, persoane fizice autorizate organizate în asociaţii de crescători de albine, federaţii, uniuni apicole, cooperative agricole sau grupuri de producători recunoscute, conform legislaţiei în vigoare.

Acţiuni aprobate:

• achiziţia de medicamente, produse biologice şi suplimente nutritive folosite în tratarea varoozei în apicultura convenţională şi în cea ecologică;

• achiziţia de mătci, roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine pentru refacerea şeptelului apicol;

• realizarea şi implementarea Programului Naţional de Management al Resurselor Melifere (PNMR) de origine silvică şi al culturilor entomofile sub aspectul eficientizării stupăritului pastoral din România;

• achiziţia de stupi în vederea reformării stupilor uzaţi, deplasaţi în pastoral;

• efectuarea analizelor fizico-chimice ale mierii care atestă calitatea acesteia.

Acţiunile enumerate sunt finanţate de CE în proporţie de până la 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare investiţie efectuată de beneficiari (T.D.).

Aproape 2,8 miliarde de euro nerambursabile vor ajunge la beneficiarii FEADR

Suma este destinată susţinerii acelor măsuri de finanţare cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi care sunt gestionate de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. În numărul 14 al revistei noastre am publicat primele ajutoare financiare acordate beneficiarilor FEADR. În continuare, dăm publicităţii alte forme de sprijin

Finanţarea activităţilor nonagricole

Investiţiile pentru care s-au contractat proiecte în cadrul Măsurii 312 – „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi“ vizează activităţile nonagricole productive, respectiv:

• industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte, lână, blană, tricotaje, produse de uz gospodăresc, produse odorizante etc.);
• procesarea industrială a produselor lemnoase;
• mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice;
• producerea de ambalaje etc.

De asemenea, proiectele prevăd investiţii pentru:

• dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale nonagricole cu specific local (prelucrarea fierului, lânii, olăritul, brodatul, confecţio­narea instrumentelor muzicale tradiţionale etc.);
• înfiinţarea de mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi;
• servicii, pentru populaţia rurală, de croitorie, frizerie, cizmărie, de conectare şi difuzare internet, de mecanizare, protecţie fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor, de reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice;
• achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibilii (ca parte componentă a proiectelor).

Suma maximă nerambursabilă poate ajunge până la 200 mii de euro. Pentru această măsură, lansată în septembrie 2008, au fost depuse 2.203 cereri de finanţare, fiind contractate până acum 735 de proiecte, cu o valoare de aproape 100 milioane de euro, procesul de contractare fiind în desfăşurare.

Susţinerea activităţilor turistice

Prin Măsura 313 – „Încurajarea activităţilor turistice“ au fost contractate proiecte pentru:

• construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o microîntreprindere);
• investiţii private în infrastructura turistică de agrement;
• construirea, modernizarea şi dotarea centrelor locale de informare în scopul promovării turistice, pentru dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare şi pentru amenajarea de marcaje turistice;
• investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust, precum şi pentru recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor;
• investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (de exemplu: „Drumul vinului“, „Drumul olăritului“, „Drumul cioplitorilor în lemn“ etc.);
• elaborarea de materiale promoţionale (prima editare a materialelor în scopul promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare etc.)

Suma maximă nerambursabilă pentru încurajarea activi­tăţilor turistice poate ajunge până la 200 mii de euro.

Din septembrie 2008, când a fost lansată prima sesiune pentru depunerea de proiecte şi până în prezent, în cadrul acestei măsuri au fost depuse 811 cereri de finanţare şi au fost contractate 475 de proiecte, în valoare de 84,23 milioane de euro.

Interesul major l-a constituit, ca şi în cazul Programului SAPARD, componenta de finanţare a structurilor de cazare. Astfel, 416 beneficiari, care au semnat contractul de finanţare, au solicitat sprijin pentru construirea sau modernizarea de pensiuni, cabane etc.

Sprijinirea tinerilor fermieri

Contractele încheiate prin Măsura 112 – „Instalarea tinerilor fermieri“ are ca beneficiari fermierii în vârstă de până la 40 de ani, persoane fizice sau juridice, care practică în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă are o dimensiune economică între 6 şi 40 UDE, este situată pe teritoriul ţării şi este înregistrată în Registrul Fermelor/ Registrul Agricol.

Sprijinul financiar acordat este de 10.000 euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2.000 euro/1 UDE, dar nu va putea depăşi 25.000 euro pentru o exploataţie agricolă.

Măsura de instalare a tinerilor fermieri s-a bucurat, încă de la lansarea acesteia, în decembrie 2008, de un interes foarte mare. Astfel, până în acest moment, au fost depuse 3.662 de cereri de finanţare, dintre care au fost contractate până acum 2.334 de proiecte. Valoarea proiectelor contractate depăşeşte 48,84 milioane de euro. Cu alte cuvinte, până în acest moment au fost instalaţi în mediul rural 2.334 de tineri fermieri.

Parteneriatul public-privat

Prin Măsura 431 – „Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului“, Submăsura 431.1 – „Construcţie parteneriate public-private“ se acordă fonduri pentru activităţi care asigură stimularea formării de parteneriate, pregătirea şi asigurarea implementării strategiilor de dezvoltare locală.

Prin implementarea acţiunilor specifice ale LEADER, Grupurile de Acţiune Locală – beneficiarii Axei IV – trebuie să asigure îmbunătăţirea guvernanţei locale. De asemenea, implementarea acţiunilor presupune consolidarea coerenţei teritoriale şi implementarea de acţiuni integrate, ce pot conduce la diversificarea şi dezvoltarea economiei rurale, în folosul comunităţilor.

În sesiunea septembrie – octombrie 2009 au fost depuse 112 proiecte în valoare publică de aproximativ 5 milioane de euro, lucru deosebit de îmbucurător ţinând cont de noutatea absolută pe care o presupun aceste tipuri de finanţări.

Alte forme de sprijin

În afară de implementarea măsurilor mai sus menţionate, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) mai efectuează şi plăţile aferente măsurilor de sprijin pe suprafaţă, implementate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Este vorba despre:

• Măsura 211 – „Sprijin pentru zona montană defavorizată“;
• Măsura 212 – „Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană“;
• Măsura 214 – „Plăţi de agro-mediu“;
• Măsura 611 – „Plăţi complementare directe“.

Pentru aceste măsuri, până în acest moment au fost efectuate plăţi de peste 659 milioane de euro.

În loc de concluzii

Rezumând activitatea APDRP în implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, se poate afirma că absorbţia fondurilor se desfăşoară în ritm accelerat şi eficient.

Acest număr impresionant de cereri de finanţare arată interesul deosebit manifestat de beneficiari, dar şi efortul major pe care Agenţia a trebuit să îl facă pentru a se asigura de implementarea eficientă şi corectă a proiectelor finanţate cu fonduri europene nerambursabile.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR) este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţiile private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România.

Banii disponibili, respectiv fondurile nerambursabile pentru realizarea acestui program, sunt de peste 10 miliarde de euro. Din aceştia, peste 8 miliarde euro sunt alocate României de Uniunea Europeană prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), restul provenind de la bugetul naţional.

Aproape 2,8 miliarde de euro nerambursabile vor ajunge la beneficiarii FEADR

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a încheiat contracte de finanţare pentru dezvoltarea mediului rural în valoare de 2,79 miliarde de euro.

De la demararea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, în martie 2008, prin intermediul căruia se acordă fondurile europene nerambursabile pentru investiţii şi plăţi directe, au fost semnate 12.542 de contracte de finanţare.

De asemenea, pentru contractele încheiate de APDRP au fost efectuate plăţi în valoare totală de 549,49 milioane euro, la care se adaugă şi aproximativ 659 de milioane de euro, plăţile efectuate pentru Măsurile de sprijin pe suprafaţă implementate de APIA.

Peste 5.000 de cereri pentru modernizarea exploataţiilor agricole

Măsura 121 – „Modernizarea exploataţiilor agricole“, lansată în luna martie 2008, a suscitat un viu interes încă de la început datorită tipologiei investiţiilor finanţate. Este vorba despre sprijinul dezvoltării exploataţiilor agricole vegetale şi de creştere a animalelor, evidenţiat spre achiziţionarea de tractoare noi, combine de recoltat, mijloace de transport specializate şi spre construirea sau modernizarea:

• clădirilor utilizate pentru producţia agricolă;
• infrastructurii rutiere interne;
• serelor, inclusiv a centralelor termice şi instalaţiilor de irigat.

Suma maximă nerambursabilă în cadrul măsurii poate ajunge până la 2 milioane de euro.

Până în prezent, APDRP a primit 5.220 de cereri de finanţare, din care au fost contractate 1.524 de proiecte cu valoare publică de 528,27 de milioane de euro. Totodată, au fost efectuate plăţi totale în valoare de peste 169 milioane de euro.

Procesarea materiei prime

Prin contractele de finanţare încheiate pentru proiectele încadrate la Măsura 123 – „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere“, se realizează investiţii pentru înfiinţarea şi modernizarea unităţilor de procesare a produselor agricole şi silvice prin construirea sau modernizarea clădirilor de producţie şi a depozitelor, inclusiv depozite frigorifice en-gros. De asemenea, se are în vedere şi:

• achiziţionarea de utilaje, instalaţii, echipamente, aparate şi costuri de instalare, mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie;
• cumpărarea de tehnologii (know-how), achiziţionarea de patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului;
• producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;
• investiţii necesare îmbunătăţirii controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor;

Suma maximă nerambursabilă pentru un proiect poate ajunge până la 2 milioane de euro, respectiv 3 milioane de euro pentru proiectele depuse de formele asociative.

Această Măsură a fost accesată de 627 de beneficiari, fiind semnate până în prezent 379 de contracte de finanţare în valoare publică de peste 368 milioane de euro. Pentru „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere“ au fost efectuate plăţi în valoare de peste 39 de milioane euro.

Ajutorul de stat

Împreună cu Măsura 123, doar pentru anul 2008 au fost disponibile două Scheme de ajutor de stat, XS13/2008 şi XS28/2008, având ca domeniu de activitate industria alimentară şi, respectiv, industria forestieră.

Pentru aceste Scheme de Ajutor de Stat au fost contractate 336 de proiecte, astfel: 192 de proiecte în valoare publică de 83,3 milioane de euro pentru Schema XS13/ 2008 şi 144 de proiecte în valoare publică de 59,61 milioane de euro pentru Schema XS28/ 2008.

Satul românesc în viitor

Proiectele din cadrul Măsurii 322 – „Renovarea şi dezvoltarea satelor“ primesc fonduri europene nerambursabile pentru investiţii care se realizează în spaţiul rural al României, reprezentat de comune, ca unităţi administrativ-teritoriale, împreună cu satele componente. Tipurile de servicii sau  acţiuni sprijinite prin această măsură de finanţare sunt:

– crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază prin dezvoltarea:
• reţelei de drumuri de interes local;
• reţelei publice de apă / apă uzată;
• reţelei publice de joasă tensiune şi a reţelei publice de iluminat;
• reţelei publice locale de alimentare cu gaz;
• a unor staţii de transfer pentru deşeuri şi dotarea cu echipamente de gestionare;

– crearea şi dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia rurală:
• dezvoltarea spaţiilor publice (pentru recreere, parcări, pieţe, organizări de târguri) şi a serviciilor sociale (centre de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale);
• renovarea clădirilor publice;
• construirea şi dotarea grădiniţelor;
• achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.).

– protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural:
• renovarea, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale;
• restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural şi natural.

În urma depunerii a peste 3.039 de cereri de finanţare, suma alocată prin PNDR acestei Măsuri, până în anul 2013, respectiv 1,57 miliarde de euro, a fost depăşită de aproape cinci ori.

Suma maximă nerambursabilă poate ajunge până la  6 milioane de euro, proiectele fiind în mod obligatoriu de interes public.

Au fost contractate până în prezent 476 de proiecte cu o valoare de 1,24 miliarde de euro, etapa de contractare fiind încă în desfăşurare.

Din datele existente la finalul anului 2009, pentru proiectele deja contractate reiese faptul că finanţările au fost obţinute în principal pentru:

• reţeaua de drumuri de interes local, fiind construiţi sau modernizaţi 1.228 km;
• reţeaua publică de alimentare cu apă, fiind realizate investiţii pe 2.114 km;
• reţeaua publică de canalizare, fiind realizate investiţii pentru 3.022 km.

Plăţile efectuate beneficiarilor Măsurii 322 sunt de 51,58 milioane de euro, majoritatea proiectelor fiind însă în etapa de licitaţii publice.

Dacă băncile vor trece la executarea forţată a datornicilor, aşa cum îi ameninţă, atunci este foarte posibil ca multe dintre investiţiile efectuate în agricultură să-şi înceteze activitatea, iar România să se compromită în faţa Uniunii Europene cu programele implementate de aceasta. Primul program de proporţii promovat de UE în România are în spate o susţinere financiară de 1,14 miliarde de euro, la care se adaugă şi contribuţia beneficiarilor direcţi, în sumă de 800 milioane de euro.

Acest aport propriu a fost acoperit mai ales pe seama unor credite bancare care aveau termene de scadenţă precise. Însă, la vremea respectivă bancherii lăsau să se înţeleagă că vor putea exista şi unele reeşalonări. Ei bine, aceste învoieli nu au mai fost valabile în momentul achitării ratelor la credit. Aşa s-au întâmplat lucrurile în cazul unora dintre membrii grupurilor de producători legume-fructe din Curtici şi Satu-Mare, care astăzi se află în situaţia de a fi puşi sub sechestru bancar şi care practic vor fi deposedaţi nu numai de investiţiile făcute, ci şi de averile personale.

Demolarea psihică a ţăranului

Horga Ioan din localitatea Sărăruş, judeţul Arad, a realizat prin SAPARD 1 ha de legume şi 20 ha de livadă superintensivă. În urma experienţei avute cu băncile a ajuns să gândească despre acestea că rolul lor este de a-i demola psihic pe fermieri.

Deşi poate după regulile bancare atitudinea lor pare a fi una corectă, în esenţă un fermier care nu e uns cu toate alifiile şi care ajunge să le bată la uşă iese întotdeauna cu capul plecat după părerea sa. Însă, din punctul de vedere al producătorului, banca ar trebui să acorde încredere şi implicit bani celor care au experienţă în producţie şi nu celor care stăpânesc arta conversaţiei.

Despre membrii grupului de producători din Curtici, fermieri de care este foarte apropiat, spune că aproape că nu mai au ce să sacrifice. Şi asta pe motiv că băncile nu acceptă situaţia de criză, de încetinire a vânzărilor şi încasărilor şi, prin urmare, mai puţin de 20% dintre ei pot să mai plătească ratele.

Visul devenit coşmar

Povestea lui Victor Codrea din Drăguşeni-Satu Mare e mai complicată, pentru că plăteşte de mai bine de un an rate pentru o investiţie care nu este realizată. Visul său, care constă în realizarea unei sere de 3.000 mp pentru căpşun, întârzie să se înfăptuiască deoarece constructorul a încasat banii, dar a plecat fără să mai realizeze construcţia.

Fermierul a încercat să discute cu banca, dar parteneriatul cu aceasta a funcţionat doar până la semnarea contractului. Deşi i s-a promis o perioadă de graţie de un an de zile dacă reuşeşte să achite dobânzile, acest lucru nu s-a adeverit. Mai trebuie spus că proiectul se ridică la valoarea de 100 mii de euro şi a primit finanţare prin SAPARD în 2007 cu credit subvenţionat prin Fermierul.

Un parteneriat înrobitor

Otto Varga din localitatea Doba judeţul Satu Mare. Cu un an în urmă, Otto Varga, din Doba-Satu Mare, era mândru de noul tip de seră realizat în ferma sa. Era şi mulţumit pentru că banca era înţelegătoare cu el, promiţându-i că îi va reeşalona din datoriile făcute pentru proiectele aflate în dificultate. De atunci şi până acum lucrurile au luat însă o altă întorsătură.

Reeşalonarea nu a mai avut loc, iar perioada de graţie, care în contract apărea ca fiind posibilă între 1 şi 5 ani, s-a redus la minimum posibil, adică la un an. Domnia sa susţine că aproape 80% dintre firmele care au accesat SAPARD-ul se confruntă cu aceleaşi probleme, motiv pentru care împreună cu grupul de producători de la Satu-Mare a cerut intervenţia ministerului în amânarea datoriilor. „Am fost generaţia de sacrificiu în ceea ce priveşte proiectele SAPARD, spune domnul Varga. Dacă pe noi, care am fost deschizători de drum ne distrug, oamenii nu vor mai face proiecte.“

Cei cu care am vorbit au reprezentat aşadar primul flanc în bătălia cu SAPARD-ul, luptă pe care la un moment dat credeau că au şi câştigat-o. Atunci erau parteneri cu băncile, iar acum se văd în situaţia de a fi executaţi de toate bunurile pe care le-au agonisit de-a lungul vieţii.

Valentina ŞOIMU

Judeţul Satu Mare este beneficiarul unei noi investiţii străine. Este vorba despre o fabrică de ciocolată, reconstruită în comuna Odoreu. Unitatea aparţine concernului Wawi din Germania, producător de ciocolată cu o tradiţie din 1957. Firma deţine în prezent şase fabrici de ciocolată în Germania şi câte una în Canada, Rusia, Australia şi China. La inaugurarea de miercuri au participat patronul Walter Müller, managerul Burian Camil, primarul Dumitru Dorel Pop, alături de reprezentanţi ai Parlamentului României şi Consiliului Judeţean Satu Mare.

În prima etapă, unitatea de la Odoreu va produce doar 4-5 sortimente de ciocolată cu adaosuri de grâu şi orez expandat, care în bună parte se vor vinde direct prin magazinul care va funcţiona în incinta fabricii. Acolo se va putea cumpăra marfă proaspătă la preţ de producător, fără a include cheltuieli de transport.

Walter Müller, patronul firmei Wawi din Germania, a ţinut să sublinieze faptul că investiţia de la Odoreu este evaluată la 4,3 milioane de euro, din care 1,3 milioane de euro reprezintă fonduri europene atrase, nerambursabile.

Este un lucru deosebit de important faptul că această firmă care deţine 1% din producţia mondială de ciocolată s-a decis să investească la Odoreu. Fabrica de la Odoreu va fi cea care va asigura ciocolată pentru piaţa românească, dar există preocupări şi în sensul de a exporta acest produs dulce în Bulgaria, Ucraina şi Serbia.

Ioan VEZENTAN