Agro BUSINESS

În perioada 10-28 mai 2010, Banca Mondială desfăşoară o misiune de evaluare ce vizează analiza funcţională preliminară a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a agenţiilor acestuia. Obiectivele misiunii Băncii Mondiale sunt de a discuta şi de a evalua cadrul strategic în agricultură şi dezvoltare rurală, sistemele şi structura organizaţională, managementul financiar şi al resurselor umane din MADR, APIA, APDRP.

Totodată, reprezentanţii Băncii Mondiale vor discuta planul de acţiuni şi activităţi viitoare necesare evaluării funcţionale a MADR, rezultate în urma setului de concluzii preliminarii pe care echipa le va prezenta cu ocazia şedinţei de încheiere a misiunii.

Este de precizat că Banca Mondială realizează în România o analiză funcţională ce vizează 10 ministere şi Consiliul Concurenţei, în două etape. În cadrul primei etape, Banca Mondială se va concentra asupra unui număr de 5 ministere, printre care MADR, şi a Consiliului Concurenţei.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) ne-a informat că beneficiarii măsurilor de sprijin au obligaţia de a respecta standardele privind Bunele condiţii agricole şi de Mediu (GAEC), pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu sunt folosite în scopul producţiei. Ce presupun aceste obligaţii?

Evitarea eroziunii solului

 - pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi să nu rămână nelucrat după recoltare cel mult 20% din suprafaţa arabilă a fermei;
- lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel;
- se păstrează terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007.

Rotaţia culturilor

- floarea-soarelui nu se cultivă pe aceeaşi parcelă agricolă mai mult de 2 ani consecutivi;
- nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil.
- nu este permisă efectuarea lucrării de arat în condiţii de umiditate excesivă a solului.

Întreţinerea pajiştilor

- întreţinerea pajiştilor permanente, prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an;
- nu este permisă arderea vegetaţiei pajiştilor permanente,
- nu este permisă tăierea arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole;
- evitarea instalării vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu sunt folosite în scopul producţiei.

Protejarea şi gestionarea apelor

 - respectarea normelor legale privind utilizarea apei pentru irigaţii în agricultură: să ţină evidenţa activităţilor desfășurate pe pajiştile permanente din exploataţie, într-un registru al fermei, conform modelului prezentat în ghidul Informații generale pentru fermieri privind plăţile directe pe suprafaţă în anul 2010.

Sancțiunile pot fi şi penale

De la APIA ni s-a menționat că nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea plăţilor directe, precum şi înscrierea cu intenţie în formular a informaţiilor incomplete, neconforme cu realitatea, atrag după sine sancțiuni de natură financiară sau penală, după caz. De aceea, Agenția poate solicita beneficiarului documente suplimentare, în orice moment. În cazul constatării unor nereguli, APIA va întreprinde, după caz, demersurile necesare recuperării sumelor. Nu se mai acordă sprijin dacă se constată existenţa unor condiţii artificial create, de natură să ducă la obţinerea unor plăţi necuvenite. În cazul în care controlul pe teren nu a putut fi efectuat, ca urmare a refuzului fermierului, cererea unică va fi respinsă de la plată.

Traian DOBRE

Mai mulţi fermieri au venit, încă de la prima oră, la Centrul local nr. 3 Brăneşti (Ilfov) al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Tocmai se lansase noua campanie de primire a cererilor de plată pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă. În timp ce unul dintre ei se chinuia, pe lângă un specialist al agenţiei, să stabilească exact parcela sa, a intrat pe uşă Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, însoţit de mai mulţi directori ai APIA, printre care şi noul director general, Florin Faur.

„Noua campanie are asigurate toate condiţiile pentru o bună desfăşurare, astfel încât toate cererile să poată fi depuse la timp, pentru a ne încadra în calendarul stabilit de Uniunea Europeană. Ideea este să nu avem întârzieri şi să nu fim obligaţi să aplicăm penalizări celor care întârzie să-şi depună cererile“ – a declarat ministrul.

În faţa ochilor curioşi, Dumitru a spus că, pentru campania din 2010, fondurile europene din FEGA se ridică la 730 milioane de euro, care vor fi distribuite fermierilor eligibili.

„După calculele noastre, dacă se depun cereri în limita suprafeţei de referinţă vom avea un nivel al sprijinului de 81 de euro pe hectar din fonduri europene. La această sumă se adaugă 85 €/ha de la bugetul naţional, valoare aprobată deja de Guvern. Cuantumul sprijinului naţional se ridică la 635 milioane de euro atât pentru sectorul vegetal, cât şi pentru cel animalier“ – a precizat demnitarul.

Fermierii prezenţi la eveniment, din întâmplare, s-au declarat mulţumiţi de banii la hectar pe care îi vor primi în acest an.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaţă, fermierii trebuie să depună la Centrele APIA, în intervalul 1 martie – 17 mai 2010, o singură cerere de plată. În cazul întârzierilor se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. După 11 iunie 2010, cererea de sprijin nu mai este admisă la calculul plăţii pentru anul în curs.

Ajutorul naţional, doar pentru suprafeţele cultivate

„În 2010, vrem să creştem rigoarea şi responsabilitatea fermierilor de a cultiva terenurile. De aceea, am hotărât ca ajutoarele din fonduri naţionale să nu fie acordate decât celor care cultivă terenurile“ – a atras atenţia ministrul.

Însă, pentru terenuri întreţinute, chiar neînsămânţate, se acordă sprijinul european de 81 €/ha! În această situaţie, trebuie respectate Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu – GAEC impuse de Uniunea Europeană, cum ar fi, de exemplu, „Evitarea instalării vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu sunt folosite pentru producţie“. Şeful Agriculturii a precizat că APIA va efectua mai multe controale, tocmai pentru a preveni încălcarea legislaţiei în domeniu, pentru a nu se mai acorda subvenţii pentru terenurile abandonate.

Condiţii de acordare a sprijinului pe suprafaţă

„Beneficiarii măsurilor de sprijin pe suprafaţă pot fi persoane fizice şi/sau juridice, care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune etc. Dacă proprietarul a dat terenul în arendă, l-a concesionat sau l-a închiriat, sprijinul financiar pe suprafaţa respectivă va fi acordat celui care lucrează terenul“ – a declarat Florin Faur.

Sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 ha, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare în cazul culturilor de câmp şi de cel puţin 0,1 ha în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole şi arbuştilor fructiferi.

De asemenea, solicitantul trebuie să respecte Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) pe toată suprafaţa fermei.

Traian DOBRE

- Anual, peste 3 milioane de hectare nu beneficiază de subvenţii. Dincolo de temerile unor fermieri, de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) am fost asiguraţi că plăţile aferente anului 2009 sunt în grafic şi se vor încheia (fără penalităţi) la data de 30 iunie 2010, conform obligaţiilor europene asumate de România.

Până la data de 31 ianuarie 2010, APIA a făcut plăţi în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plăţi naţionale directe complementare (PNDC), plăţi tranzitorii pentru tomate, plăţi separate pentru tomate, precum şi pentru culturile energetice şi măsurile delegate din PNDR. Menţionăm că, din suma de peste 1,3 miliarde de lei, achitată deja, s-a acoperit şi avansul de 70% acordat agricultorilor pentru înfiinţarea culturilor de toamnă. În continuare, intră pe rol plăţile din FEADR şi din bugetul naţional.

Cum se împart banii

APIA a autorizat suma de 22,2 milioane de euro, reprezentând diferenţa faţă de plata pe suprafaţă acordată în avans pentru campania SAPS 2009, precum şi sprijinul aferent plăţilor naţionale directe complementare (PNDC).

Din suma totală autorizată, 8,3 milioane de euro reprezintă diferenţa faţă de avansul (70%) din SAPS acordat începând cu data de 16 octombrie 2009. De acest sprijin financiar beneficiază aproape 127.000 fermieri care au îndeplinit condiţiile impuse de regulamentele europene şi pentru care, în urma controalelor, nu s-au constatat discrepanţe faţă de datele declarate în cereri. Totodată, suma de 14,5 milioane de euro reprezintă contribuţia de la buget şi fonduri FEADR pentru plata PNDC în cadrul măsurilor/schemelor de sprijin pe suprafaţă.

Niciun leu pentru pârloagă

Tot de la APIA, am aflat că, anual, peste 3 milioane de hectare nu beneficiază de subvenţii pentru că nu sunt eligibile. Suprafaţa totală arabilă, aflată în evidenţa APIA, a crescut de la 9.288.328 ha în sezonul trecut la 9.654.028 ha în prezent, dar sunt lucrate doar 6 milioane de hectare.

În cele mai multe situaţii, sunt terenuri pe care cresc doar mărăcini şi rugi, pentru că proprietarii nu le lucrează. Există însă şi multe proprietăţi mici, de subzistenţă, care aparţin, de regulă, unor ţărani săraci, cărora nu li se acordă niciun fel de sprijin. În cazul culturilor de câmp, proprietăţile fie au sub 1 ha, fie sunt formate din parcele mai mici de 0,3 ha, iar în cazul păşunilor, livezilor, viilor sau grădinilor, sub 0,1 ha.

Traian DOBRE

Ne-am ars! Dacă nu găsim îndurare la Comisia Europeană, agricultura românească va returna vreo 50 milioane de euro, care reprezintă penalizări şi corecţii financiare aferente anului 2007. Totul din cauza unor nereguli, cum ar fi declararea incorectă a suprafeţelor cultivate.

„Aş dori ca, în această nouă campanie, să avem cât mai puţine erori. Într-adevăr, este dificilă identificarea parcelei, dar îi rugăm pe fermieri să vină cu toate datele cerute, astfel încât identificarea să fie făcută corect, pentru a nu se mai ajunge la corecturi de fonduri, eventuale penalizări generate de un grad mare de eroare“ – a declarat Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în cadrul unei recente conferinţe de presă.

Domnia sa a mai spus că, acum, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) se află în plin proces de închidere a conturilor pe 2007. Este vorba de vreo 3 milioane de euro care trebuie să ajungă în conturile unor fermieri.

Referitor la acelaşi an, demnitarul a spus că există o propunere din partea Uniunii Europene, în urma unui audit, de a aplica o corecţie financiară României, de 10% din suma plătită în 2007, adică 42 milioane de euro dint-un total de 420 milioane de euro fonduri europene. Însă, conform datelor existente la APIA, corecţia nu ar trebui să depăşească 2,8 milioane de euro, sumă care va fi notificată la CE.

Dacă vom fi iertaţi, vom vedea. Cert este că, tot pentru 2007, ţara noastră va plăti şi penalităţi, de „numai“ 8 milioane de euro. Nu se ştie încă ce surprize ne aşteaptă pentru 2008 şi 2009!

Marea discordie în jurul accizei la motorină este  pe cale să aibă un sfârşit fericit. Anul acesta, MADR a pregătit o formă de sprijin care se referă la reducerea accizei la motorină pentru toată agricultura românească. „În acest scop, Ministerul Agriculturii a pregătit un proiect de hotărâre care prevede reducerea maximă, până la 21 de euro pe 1.000 de litri, faţă de 350 €/1.000 l, cât este nivelul actual la pompă. După calculele mele, acest sprijin înseamnă cam 1,2 lei/l de motorină“ – a declarat Mihail Dumitru, ministrul agriculturii.

Domnia sa a menţionat că fermierii vor cumpăra motorina de la pompă, la preţul pieţei, iar diferenţa de accizare o vor recupera de la APIA.

Hotărârea va intra în circuitul de avizare şi ar putea fi aprobată într-o lună, pentru ca să poată fi funcţională în campania agricolă de primăvară.

Vă reamintim că, până în 2009, motorina pentru agricultură era subvenţionată cu un leu/litru, dar acest ajutor de stat a fost eliminat.

Mai există şi alte forme de ajutor, dar care trebuie notificate la Comisia Europeană, pentru a obţine aprobare. De exemplu, există două scheme de ajutor pentru porci şi pentru păsări, despre care revista noastră v-a informat deja.

De asemenea, continuă acordarea formelor de ajutor pe hectar din celălalt fond european, FEADR Axa 2, pentru zonele cu handicap natural. În aceleaşi zone se acordă o primă pentru respectarea unor condiţii de agromediu.

Traian DOBRE