Vezi continutul

Arhiva

Tag: APIA

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverinţe pentru Beneficiarii Schemei de plată unică pe suprafaţă – Campania 2011, care intenţionează să acceseze credite pentru finanţarea activităţilor curente de la băncile care au încheiat convenţii cu agenţia.

Până la această dată, APIA a încheiat convenţii cu BRD Groupe Société Générale, CEC Bank, Banca Comercială Română şi Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA, urmând a fi încheiate în perioada următoare convenţii şi cu alte bănci comerciale.

Potrivit convenţiei, la solicitarea scrisă a fermierului la centrul judeţean/local unde a depus cererea în Campania SAPS 2011, APIA va elibera o adeverinţă prin care confirmă că beneficiarul a depus cererea de plată pentru schema unică de plată pe suprafaţă (SAPS) pentru anul 2011 şi că s-au efectuat controalele şi verificările administrative asupra cererii de plată a beneficiarului, conform reglementărilor în vigoare. Nu pot beneficia de această adeverinţă fermierii selectaţi la controlul pe teren (clasic sau teledetecţie).

De asemenea, în adeverinţă se va menţiona suprafaţa determinată pentru plată în cadrul schemei SAPS şi faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată la data emiterii acesteia, precum şi că îndeplineşte condiţiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Valoarea creditului va fi de până la 80 la sută din suma cuvenită din SAPS, denominată în lei la cursul leu/euro comunicat de BNR de la data solicitării creditului.

Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a ieşit din nou la rampă cu noi date de bilanţ, realizări ale ministerului şi agenţiilor de plăţi, dar şi cu câteva informaţii interesante, unele referitoare la Recensământul General Agricol (RGA). Nu revenim asupra informaţiilor legate de APIA şi APDRP, întrucât acestea au făcut obiectul altor articole.

Utilizarea iraţională a îngrăşămintelor chimice

Ministrul a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte utilizarea iraţională a îngrăşămintelor chimice, care a dus la creşterea acidităţii în sol.

„La Fundulea sau în Bărăgan, Ph – indicator esenţial de calitate a solului – a coborât de la peste 7 la 5,8. Această analiză a fost făcută cu ocazia AgriPlanta, de către o universitate germană“, a afirmat demnitarul.

Explicaţia sa a fost că fermierii nu au făcut o analiză pedologică prealabilă, pentru a şti exact ce fel de îngrăşăminte trebuiau folosite. De aici, a fost reiterată ideea necesităţii creării Codului solului, act legislativ care să reglementeze gestionarea resurselor existente în pământ.

Alte date din RGA

Alte date estimative din RGA arată că numărul exploataţiilor agricole a înregistrat o scădere cu 600.000, de la 4,485 de milioane în 2002 la 3,856 de milioane în 2010, din care 3,825 de milioane fără personalitate şi numai 31.000 cu personalitate juridică. În aceeaşi perioadă, s-a redus numărul de bovine cu aproape un milion, de la 2,871 de milioane în 2002 la 1,985 de milioane. Pierdere de trei milioane de capete s-a înregistrat şi la porcine, de la 8,62 de milioane la 5,383 de milioane anul trecut, din cauza lipsei relaţionării cu piaţa externă. În schimb, avem 8,386 de milioane de ovine, faţă de 7,238 de milioane în 2002. Cea mai mare creştere, din 2002 până astăzi, s-a constatat la familiile de albine, de la 777.000 la 1,283 de milioane.

Exportul de cereale

Datele statistice arată că producţia de cereale pentru boabe a României a crescut anul trecut cu 11,4% faţă de 2009, de la 14,873 milioane de tone la 16,57 milioane de tone. Principalele culturi au fost porumb pentru boabe şi grâu, în proporţie de circa 44,3%, respectiv 40,7% din suprafaţa totală.

În aceste condiţii, a spus Tabără, România a realizat anul trecut cele mai mari exporturi de cereale din ultimii 30 de ani, de peste 6 milioane de tone. Însă domnia sa consideră că producţiile agricole ar trebui să creeze valoare adăugată, adică să fie industrializate şi apoi exportate. Acest lucru s-ar putea realiza prin PNDR, cu noi investiţii în procesare, silozuri şi alte forme de depozitare.

S-au pierdut 1,2 milioane ha

Foarte interesantă ni s-a părut afirmaţia conform căreia suprafaţa arabilă a României s-a redus în ultimii ani.

„Deşi datele RGA nu sunt definitive, pot să vă spun că, la această dată, nu mai vorbim de 9,4 milioane ha de teren arabil, ci de numai 8,1-8,2 milioane ha. Practic, în cei 10 ani care au trecut de la ultimul recensământ, suprafaţa arabilă a României s-a redus cu aproape 1,2 milioane ha“, a declarat Tabără.

Traian DOBRE

Anul acesta există şansa ca fermierii să primească 77 de euro/ha, plafonul maxim acceptat de Uniunea Europeană pentru plăţile complementare pe suprafaţă din bugetul naţional, faţă de 50,64 de euro/ha în 2010, a declarat Florin Marius Faur, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), în cadrul unei conferinţe recente de presă.

„Se discută de 77 de euro/ha, ceea ce ar reprezenta o creştere cu 27 de euro/ha faţă de 2010. Doleanţa MADR este de a da valoarea maximă acceptată de UE, la culturi. Acest lucru se va decide în perioada de vară“, a menţionat directorul general.

Domnia sa a mai spus că plăţile aferente anului 2010 efectuate din bugetul României s-au ridicat la aproximativ 300 milioane de euro. Dacă se va accepta acordarea celor 77 de euro/ha, efortul financiar al statului va urca la 500 milioane de euro.

„Dacă discutăm de 77 de euro/ha în 2011 şi de un grad mai mare de cultivare, pe care ni-l dorim foarte mult, se ajunge la un efort financiar de 500 milioane de euro. Această sumă reprezintă 0,3% din PIB! Banii există, pentru că bugetul MADR este creionat pe trei ani de zile“, a afirmat Faur.

Care este, totuşi, suprafaţa cultivată?

Aşadar, teoretic, fermierii români pot primi în 2011 170 de euro/ha, dintre care 100 de euro de la UE şi restul din bugetul naţional. Problema este că va exista şi o reducere a subvenţiei europene, pentru că românii au cultivat mai mult de 8,7 milioane ha, care au fost negociate cu UE.

Pe de altă parte, Faur crede că depăşirea suprafeţei negociate cu UE este binevenită, pentru că va exista un pachet mai mare de hectare la plată în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC).

„Nu se poate cere, în viitoarea PAC, o suprafaţă mai mare la plată, dacă din istoria recentă nu există dovada că sunt finanţabile 10 milioane ha, nu doar

8,7 milioane ha. Este important, chiar dacă acum avem o reducere la plată, pentru că trebuie să demonstrăm că avem potenţial de 10 milioane ha. Sunt convins că plăţile directe vor exista şi în perioada 2014-2020“, a precizat directorul general.

3,09 milioane de euro, pentru eco

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, Florin Marius Faur a afirmat că s-au terminat verificările specifice pentru pachetul de agricultură ecologică (eco).

Plafonul alocat se ridică la 3,09 milioane de euro din FEGA. Din 1.495 de cereri depuse, 1.068 sunt eligibile şi acoperă numai 2,11 milioane de euro.

Acum se derulează procedura de autorizare, care va fi urmată de efectuarea plăţilor.

Traian DOBRE

La bilanţul prezentat presei a participat ca invitat Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

„APIA este una dintre cele mai bine organizate instituţii din România. Mi se pare nedrept să acuzăm sau să venim cu lucruri negative faţă de cei care fac performanţă, iar la APIA se face performanţă. Este aproape cert că, în acest an, marja de eroare va coborî sub 2%, ceea ce înseamnă că ne vom încadra în indicatorii UE şi nu vom mai discuta de penalităţi. M-aş bucura dacă şi cealaltă agenţie ar merge măcar la două treimi la fel de bine cum merge APIA, astfel n-am mai avea probleme la Ministerul Agriculturii“, a spus ministrul.

Tabără s-a arătat mulţumit şi de baza de date creată de APIA, care poate fi un început pentru lucrările de cadastrare: „Dacă cadastrul nostru şi măsurătorile din teren merg greu, APIA a reuşit prin efortul propriu să facă o corelare cu realităţile din teren şi cu declaraţiile depuse de fermieri, realizând o bază de date excelentă pentru lucrările de cadastrare şi de înregistrare a proprietăţii în cartea funciară.“

Plăţi pentru agromediu şi zonele defavorizate

La începutul lunii iunie au început plăţile pentru agromediu şi zonele defavorizate, aferente anului 2010. Alocarea financiară este de 293,86 de milioane de euro. Banii provin de la Uniunea Europeană, din Fondul de Dezvoltare Rurală, şi au un impact asupra unui milion de hectare. Aceste plăţi încep cu trei luni mai devreme, ca urmare a progreselor realizate, a anunţat Florin Marius Faur.

Ministrul Tabără susţine că administraţia din România a făcut demersuri pe lângă Comisia Europeană, în 2010, pentru a mări cuantumurile. Astfel, pentru zonele montane defavorizate, plăţile au crescut de la 50 la 107 euro/ha, pentru zonele semnificativ defavorizate, de la 90 la 94 de euro/ha, iar pentru zonele defavorizate de condiţii naturale specifice, de la 60 la 80 de euro/ha.

Conform celor prezentate, în 2011 sprijinul financiar pentru animale (bovine) în zonele defavorizate este diferit de plăţile complementare.

Este de precizat că România a implementat un pachet în cadrul căruia s-au depus 81.640 de cereri pentru 204.379 de animale eligibile, înregistrate în Registrul exploataţiilor.

(T.D.)

Aflăm că Delia Mercioiu, fostă directoare la APIA Gorj, s-ar fi autosuspendat, spre a preveni demiterea pe care i-o pregăteau superiorii ei politici. Doamna Delia ne-a făcut onoarea de a fi eroina unui reportaj neprietenesc publicat, toamna trecută, în revista Lumea Satului.

Să recunoaştem însă că autorii morali ai imaginii ei negative sunt gazetarii locali, care au dezvăluit abuzurile fostei directoare. Se pare că au fost atât de numeroase încât cei de la „Partid“ s-au văzut obligaţi să-i retragă sprijinul politic. Şi uite aşa Delia nu mai e… la APIA! Decizia, deşi vine foarte târziu, este totuşi bună, fie şi pentru faptul că ar putea fi de învăţătură şi altora, care ignoră legile statului.

Departe de a se considera o victimă, Delia se va orienta spre o altă ofertă administrativă şi nu este exclus s-o vedem pe un piedestal de pe care îşi va privi cu superioritate retractorii săi de astăzi.

(I.P.)

Viaţa lucrătorilor de la APIA Prahova nu este întotdeauna atât de uşoară şi de liniştită, aşa cum pare a fi acum prin birourile instituţiei. Până zilele trecute, holurile erau încă pline de ţărani. Ei veneau, pe ultima sută de metri, să-şi depună cererile pentru a primi ajutorul financiar al statului, al cărui termen limită era, potrivit legii, 10 iunie 2011. Directorul executiv adjunct, doamna Gabriela Buligescu, ne spune: „Avem depuse la sfârşit de mai 15.800 de solicitări, faţă de 16.336 câte erau anul trecut la această dată.

Asta înseamnă acoperirea cu subvenţii pentru 136.000 ha teren de cultură. Faţă de anul trecut, suprafaţa declarată de fermieri a crescut, numărul fermierilor mari fiind de 352 faţă de 330, semn că se schimbă ceva în bine în domeniul extinderii exploataţiilor agricole.“ La toate acestea se mai adaugă şi faptul că acum toate subvenţiile pe suprafaţă cuvenite pe anul trecut au intrat în contul fermierilor. Este vorba de aproximativ 10 milioane de euro! În următoarea perioadă vor intra în contul fermierilor şi banii din FEADR – măsuri de agromediu şi zonă defavorizată.

Anual, plata pe suprafaţă a crescut de la 50 euro/ha în 2007, ajungând la 80 euro/ha în anul 2010!

APIA a acordat subvenţii crescătorilor de animale astfel: pentru 70.165 ovine – 2.806.600 lei, pentru 13.278 caprine – 531.120 lei; iar pentru 11.468 bovine – 4.701.880 lei. Au mai fost acordate subvenţii şi pentru motorină în valoare de 3.470.607 lei.

Erorile par a avea o explicaţie

Întrebată ce fac lucrătorii de la APIA Prahova după 10 iunie, directorul adjunct Gabriela Buligescu ne spune că urmează etapa de control administrativ al dosarelor primite în perioada 1 martie – 10 iunie 2011. Funcţionarii de la serviciul control teren încep verificările pe baza eşantioanelor emise de către centrul APIA, astfel încât sumele care urmează a fi autorizate la plată pentru 2011 să fie cele reale. Interlocutoarea noastră ne-a mai declarat că rata de eroare între suprafaţa înregistrată în campania 2010 şi cea rezultată după toate controalele administrative şi în teren a fost de numai 6%!

Această eroare nu a fost cauzată, în totalitate, de declaraţiile false. Au existat diferenţe între suprafaţa declarată de fermier şi cea măsurată la controlul prin teledetecţie deoarece fermierii declară suprafaţa din titlul de proprietate şi nu pe cea cultivată efectiv. Sunt diferenţe de suprafaţă ca urmare a identificărilor eronate a parcelelor mai ales în zona de munte, a declarării livezilor ca fâneţe, fermierii evitând să declare corect categoria de folosinţă de teama unor eventuale impozite.

Există încă o categorie din ce în ce mai restrânsă a fermierilor care, deşi au suprafeţele arendate, vin totuşi la agenţie şi le declară, neînţelegând că până la plată sunt mai multe verificări, riscând deci excluderea de la plată până la o perioadă de trei ani!

Şi, totuşi, pe la APIA Prahova se aude cum că în judeţ ar exista circa 500 de fermieri mari şi mici care ar fi înşelat statul cu mii şi mii de euro în perioada ultimilor ani. Însă directorul adjunct al APIA Prahova nu ne confirmă, dar nici nu ne infirmă acest lucru. Totuşi, la APIA Prahova şefii de la Bucureşti au dispus un control de fond.

Cristea BOCIOACĂ

„De la primele absorbţii de fonduri europene şi până acum sunt 3,24 miliarde de euro care au fost implementate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA – n.n.) în România“, a declarat Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în timpul unei recente conferinţe de presă.

Conform celor spuse, această sumă acoperă câteva componente majore. În perioada 2007-2010, cea mai consistentă plată, în valoare de 2,28 miliarde de euro, se referă la plăţile pe suprafaţă. De asemenea, s-au alocat 770 milioane de euro pentru zonele defavorizate şi măsurile de agromediu. Alte 263 milioane de euro s-au plătit pentru măsurile de piaţă.

„Aici vorbim de reconversia în sectorul vitivinicol, de interven­ţia pe piaţa cerealelor şi de programul de ajutorare a persoanelor defavorizate“, a precizat ministrul.

Plăţile aferente anului 2010 s-au făcut fără întârzieri şi s-au încheiat chiar în avans faţă de termenul-limită, 30 iunie 2011. Până la jumătatea lunii mai au fost plătiţi fizic 1,05 milioane de fermieri, dintr-un total de 1,088 de milioane, ultimii fiind în fluxul de autorizare. Cei mai mulţi au primit banii încă din lunile ianuarie şi februarie.

Obiectiv prioritar: diminuarea ratei de eroare

Diminuarea ratei de eroare la 2% în cazul cererilor de plată depuse pentru obţinerea sprijinului pe suprafaţă din fonduri europene este obiectivul APIA în 2011.

„Orice stat membru trebuie să atingă un nivel de eroare de 2% în ceea ce priveşte controalele administrative şi în teren pentru plăţile pe suprafaţă din fonduri europene. Acest lucru înseamnă că, din 1,1 milioane de fermieri care au depus cerere de plată, nu trebuie să identificăm erori pe suprafaţă mai mari de 2% în controale, aceasta în condiţiile în care avem solicitări de plată pe aproape 10 milioane ha de terenuri fărâmiţate. Vrem ca în 2011 să ajungem la 2% şi să intrăm în normalitate absolută“, a afirmat Florin Marius Faur, directorul general al APIA.

Domnia sa a spus că, în 2010, gradul de eroare a fost redus la 3,64% de la 5,6% în 2009, în timp ce în 2007 şi 2008 depăşea 10%, ceea ce a atras corecţii şi penalizări din partea UE.

Sancţiunea – aproximativ 75 milioane de euro

Comisia Europeană a anunţat că România a fost sancţionată cu 74,9 milioane de euro, în cadrul procedurii de corecţie pentru anul financiar 2009, aferente campaniilor 2007 şi 2008, pentru punctele slabe ale sistemului LPIS-GIS în privinţa controalelor administrative încrucişate, furnizarea de informaţii inexacte fermierilor şi controale ineficiente la faţa locului referitoare la ajutoarele şi la măsurile de dezvoltare rurală pe suprafaţă.

Până în prezent, demersurile făcute la Bruxelles de administraţia din România au avut ca rezultat reducerea corecţiei financiare de la 99 milioane euro la 75 milioane euro, respectiv 15 milioane euro pentru anul 2007 şi 60 milioane euro pentru anul 2008. În paralel, România a solicitat şi reţinerea acestei corecţii eşalonat, în cinci etape, distribuite pe o perioadă de cinci ani. Suma respectivă urmează să fie oprită automat, din viitoarele cheltuieli aferente Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA).

Traian DOBRE

Duminică, 10 aprilie 2011, a avut loc la sediul prefecturii din municipiul Baia Mare alegerea conducerii Comisiei Regionale de Organizare a alegerilor pentru Regiunea de Nord-Vest a Camerelor Agricole, fiind aleasă totodată şi conducerea comisiilor judeţene pentru cele şase judeţe membre ale acestei regiuni.

La întâlnire au participat membrii comitetelor judeţene constituite în baza Legii camerelor pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală nr. 283/2010: Maramureş, Satu Mare, Bihor, Sălaj şi Bistriţa-Năsăud.

Din partea judeţului Bihor, Comitetul de iniţiativă a fost reprezentat de către Nicolae Hodişan, din partea Direcţiei pentru Agricultură Bihor; Traian Abrudan, din partea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, Adelina Coste, din partea Instituţiei Prefectului, şi Barton Vereş, Mihai Dănuţ Pop, Mihai Dan Demian, din partea Asociaţiilor profesionale.

La nivel regional, preşedinţia şi secretariatul Comitetului Regional de iniţiativă au revenit reprezentanţilor din Maramureş, iar funcţia de vicepreşedinte a fost adjudecată de către reprezentantul judeţului Satu Mare.

Pentru judeţul Bihor, în urma voturilor exprimate, Comitetul Judeţean de iniţiativă a ales în unanimitate pentru funcţia de preşedinte pe domnul Nicolae Hodişan. Pentru funcţia de vicepreşedinte a fost ales Traian Abrudan, iar pentru cea de secretar, doamna Adelina Coste.

Astfel a fost făcut primul pas pentru constituirea camerelor agricole.

 APIA comunică noi reglementări

 Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează fermierii că a fost emis Ordinul MADR nr. 67/2011 pentru modificarea şi completarea Ordinului MADR nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zonelor defavorizate.

Documentele doveditoare

Astfel, au fost aduse modificări în ceea ce priveşte documentele doveditoare ale utilizării terenului solicitate fermierilor care depun cereri de plată pe suprafaţă (pentru anul 2011).

Acestea sunt: titlul de proprietate sau alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate asupra terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune, contractul de asociere în participaţiune, contractul de închiriere, contractul de comodat sau alte acte care fac dovada folosinţei terenului, precum: adeverinţa eliberată de primărie conform înscrierilor în Registrul Agricol, înscrisuri sub semnătură privată ş.a.

Obligaţii ale consiliilor locale

Consiliile locale care depun cereri de plată pentru suprafeţele de pajişti permanente, în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 45/2011 pentru aprobarea formularului de cerere de plată pe suprafaţă, vor depune la centrele APIA şi următoarele documente justificative:

a) plan tehnic de întreţinere şi îmbunătăţire a pajiştilor;

b) procesele-verbale de recepţie a lucrărilor prevăzute în planul tehnic;

c) situaţie, în conformitate cu datele înscrise în Registrul agricol, astfel:

- suprafaţa totală, pe categorii de folosinţă, pe care o deţine unitatea administrativ-teritorială;

- suprafeţele agricole proprii care nu sunt utilizate în scopuri productive;

- suprafeţele repartizate pentru păşunat utilizate de către deţinătorii de animale, persoane fizice/juridice, pentru care au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere, titlu gratuit, înţelegeri verbale;

- numărul de animale pe specii aflate în proprietatea primăriei;

- suprafaţa totală de pajişti existente pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, exclusiv suprafeţele de pajişti deţinute de unitatea administrativ-teritorială;

- efectivul de animale al deţinătorilor din unitatea administrativ-teritorială şi terenul pe care păşunează acestea.

De asemenea, noul ordin MADR prevede decuplarea de producţie a Plăţilor Naţionale Directe Complementare PNDC 2 – in pentru fibră, PNDC 3 – cânepă pentru fibră, PNDC 4 – tutun, cu îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate menţionate în ordin.

În primele trei luni ale anului, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat şi plătit fermierilor peste 736 milioane de euro. Cele mai mari sume, în valoare de 470 milioane de euro, s-au alocat pentru campania SAPS. Astfel, din Fondul European de Garantare în Agricultură (FEGA), s-au efectuat plăţi regulare de 218 milioane de euro, iar din Bugetul naţional, 252 milioane de euro, plata pe cultură.

Numai pe 23 martie s-au dat banii pentru schema de plată naţională directă complementară (PNDC1), în valoare de 7,28 milioane euro, precum şi pentru sfecla de zahar (PNDC6), în valoare de 1,06 milioane euro. De asemenea, în intervalul 21 – 22 martie 2011, s-au efectuat plăţi pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), în valoare de 22,46 milioane euro, şi pentru schema de plată separata pentru zahăr, în valoare de 1,37 milioane euro.

Sume mai mici, de 57 milioane de euro, s-au achitat pentru măsuri de piaţă. Acestea au vizat reconversia sectorului viti-vinicol, fructe în şcoli, lapte în şcoli, grupuri de producători, sprijin pentru persoane defavorizate, intervenţie pe piaţa cerealelor, în valoare de 10 milioane de euro. Totodată, s-au acordat 47 milioane de euro pentru produse puse la dispoziţia României de către Comisia Europeană, pentru derularea PEAD 2011.

Ultima categorie, în valoare totală de 197 milioane de euro, o reprezintă ajutoarele de stat acceptate de Comisia Europeană. Astfel, pentru plata naţională directă complementară în sectorul zootehnic, s-au efectuat plăți de 172 milioane de euro, iar pentru acciza la motorină, 25 milioane de euro.

Traian DOBRE

În perioada februarie 2010 – februarie 2011, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a autorizat şi efectuat plăţi în conturile beneficiarilor în valoare de aproximativ 2,28 miliarde euro, dintre care 1,39 miliarde euro din fonduri din bugetul UE (FEGA şi FEADR).

Sumele autorizate şi plătite au avut următoarea destinaţie:

Plăţi aferente campaniei SAPS 2009:

- FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) – 300.823.852 euro;

- FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) – 523.081.884 euro (plăţi pentru zone defavorizate, pachetele de agromediu şi plata pe cultură – componenta europeană).

- Buget naţional – 308.758.238 euro.

Notă* A fost primul an în care România, la data de 30.06.2010, conform reglementărilor europene, a atins pragul de 96,1% plăţi efectuate, evitând aplicarea de penalităţi de întârziere.

Plăţi aferente campaniei SAPS 2010:

- FEGA – campania de avans 2010 (16.10.2010 – 30.11.2010) – 207.782.027 euro.

– Plăţi regulare (01.12.2010 – 30.06.2011) – 248.975.927 euro.

- Buget naţional – plata pe cultură – 219.334.183 euro.

Notă*: În anii precedenţi, primele plăţi regulare SAPS, respectiv pentru cultură, erau declanşate cel mai devreme în luna martie a anului următor.

– Plăţi pentru măsurile de piaţă (reconversie sector vitivinicol, fructe în şcoli, lapte în şcoli, grupuri de producători, sprijin pentru persoane defavorizate, intervenţie piaţa cerealelor):

- F.E.G.A.: 113.594.697 euro;

Ajutoare de stat:

- Plata naţională directă complementară în sector zootehnic: 685.222.633 lei

(aferent cererilor depuse în 2009);

- Plata naţională directă complementară în sector zootehnic: 724.871.053 lei, reprezentând 92% din total (aferent cererilor depuse în 2010);

- Acciza la motorină: 143.626.417 lei.

Traian DOBRE

„La Brăila se teledetectează până şi cimitirele“, este declaraţia-şoc a directorului executiv al Centrului Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Brăila, Daniela Militaru.

În cadrul unei reuniuni de lucru desfăşurate recent la Brăila, la iniţiativa Asociaţiei Producătorilor Agricoli, în prezenţa ministrului agriculturii Valeriu Tabără, Daniela Militaru, directorul executiv al APIA Brăila, s-a declarat uimită de perpetuarea problemei supradeclarărilor la depunerea cererilor de plată pentru suprafaţă. „La teledetecţie, din 3.453 ha, câte au fost selectate, cu stupoare constat că sunt foarte multe supradeclarări. Vreţi să ştiţi că echipa de control a găsit cimitire declarate pentru subvenţii? Nu se declară numai suprafeţe cultivate, ci şi canale, drumuri, terenuri posibil abandonate, construcţii“, a precizat şefa APIA Brăila.

Reacţia dură a ministrului

În replică, ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat că numeroasele disfuncţionalităţi ivite în activitatea curentă a APIA Brăila au ca sursă imobilismul şi noncomunicarea reprezentanţilor acesteia cu autorităţile locale şi cu fermierii. „O spun direct în faţa oamenilor. Foarte mulţi ne-am domnit. Şi eu pot să stau la Bucureşti şi să vină domnul Cucu la mine. Şi vine de obicei cu multă plăcere, cum şi eu vin aici cu aceeaşi plăcere“, a tunat ministrul către directorul APIA Brăila, pentru ca apoi să continue în termeni şi mai duri. „Înainte de a umbla după funcţii, mergeţi acasă la oameni. Doamnă, nu stăm să dăm comenzi de la centru! Fiţi lângă oameni, pentru că o să schimbăm regulile jocului. Eu când dau drumul la nişte afirmaţii nu o fac fără suport. Ţineţi legătura mai bine cu prefectul şi cu primarii. Sper să nu mai ajung încă o dată să vă spun treaba asta. Nu întâmplător sunt multe inadvertenţe în anumite situaţii. APIA trebuie să fie alături de fermieri, fie ei mari sau mici“, s-a adresat Valeriu Tabără directorului executiv al APIA Brăila, demis ca şi alţi şefi de deconcentrate în 2009 şi ulterior repus în funcţie printr-o hotărâre judecătorească.

Şi, totuşi, „buba“  e la Centru

Fără apărare în faţa oficialului de la Bucureşti, care i-a refuzat orice explicaţie cu un sec „nu, nu justificăm aici, vă rog, am înţeles“, şefa APIA Brăila a primit un ajutor nesperat de la fermierii locali. „La nivel central e buba, nu la Brăila“, a declarat în aplauzele asistenţei unul dintre fermierii prezenţi la întâlnire.

În ajutorul directorului APIA a sărit şi Vasile Datcu, membru al APA Brăila: „Profit de ocazie să mulţumesc doamnei director Daniela Militaru, cu care am colaborat bine întotdeauna şi a fost deschisă parteneriatului cu noi“, a punctat fermierul brăilean.

Camelia MOISE

Susţinerea financiară a agriculturii prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură a fost orientată în 2010 în primul rând spre acordarea plăţilor la hectar, care însumează peste 700 milioane de euro. Urmează, în ordine, ajutorul de stat pentru motorină, plăţile complementare în zootehnie, precum şi sprijinul acordat zonei montane şi pentru împădurirea terenurilor slab productive.

Priorităţi în 2011

În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2011, APIA are în program lansarea mai multor măsuri pentru sprijinirea agricultorilor şi continuarea celor începute în anul trecut. Valoarea totală se ridică la peste 1,38 miliarde de euro, la care se adaugă 611 milioane de lei.

Cea mai mare sumă, de 700.424.000 de euro (80,36 euro/ha), este folosită pentru Plăţile directe pe hectar (SAPS), care au început în avans în 2010 şi vor continua în 2011.

În cadrul Măsurilor de piaţă, pentru Intervenţie au fost alocate 145.054.210 euro, iar pentru Comerţ 2.252.538 de euro. Menţionăm că sunt două măsuri referitoare la Zahăr alb încorporat în produse procesate şi Restituiri zahăr vanilat.

Alte plăţi se vor face pentru Scheme de ajutor finanţate din bugetul comunitar şi de stat, a căror valoare este de 25.545.205 euro şi încă 611.067.520 de lei. Nu s-a stabilit încă plafonul financiar pentru Schema de Plăţi Naţionale Directe Complementare în Sectorul Zootehnic, specia bovine.

Ultimul capitol, Măsuri de dezvoltare rurală, are prevăzute 510.292.471,53 de euro.

Reconsiderarea zonei montane

Cu sau fără vrerea lor, autorităţile noastre s-au văzut obligate să adopte o nouă atitudine pentru sprijinirea zonei montane, cu deosebire a zonelor defavorizate. În această categorie intră şi sprijinul orientat spre măsurile de agromediu, a căror susţinere financiară este deosebit de ademenitoare.

• Plafoane financiare alocate României  în perioada 2007 – 2013 (euro) din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)

Stadiul plăţilor efectuate de APIA din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în intervalul 2007 – 2010
(vezi tabel in revista tiparita)

Precizări

Alocarea financiară 2007-2010 pentru Schema de plată unică pe suprafaţa (SAPS) s-a calculat prin cumulul alocărilor pentru campaniile 2007, 2008, 2009. Conform Reglementărilor comunitare pentru acest tip de schemă, sprijinul din FEGA este alocat pe campanie. Astfel, depunerea cererilor de plată pentru fiecare campanie se desfăşoară în perioada martie – iunie a fiecărui an.

Suma de 1.612.625.237,37 euro reprezintă plăţile efectuate pentru campaniile 2007, 2008, 2009, la care s-a adăugat şi avansul acordat fermierilor începând cu 15 octombrie 2010, aferent campaniei 2010.

Alocaţiile pentru măsurile din AXA 11

• Plafoane financiare alocate României în perioada 2007-2013 (euro) din fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) – pentru măsurile din AXA II a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, respectiv plata naţională complementară la culturi

Acestea au ca obiectiv îmbunătăţirea mediului în spaţiul rural şi a biodiversităţii printr-un management durabil al terenurilor agricole şi forestiere. Prin aceste măsuri se acordă plăţi pentru:

• Zona montană defavorizată (Măsura 211);

• Zonele defavorizate altele decât cele montane (Zone semnificativ defavorizate – ZSD şi Zone defavorizate de condiţii naturale specifice – ZDS) (Măsura 212);

• Măsuri de agromediu (Măsura 214).

În plus, din FEADR se derulează şi schema de plăţi naţionale directe complementare în teren arabil, decuplată de producţie (PNDC1).

Situaţia cererilor de plată pentru măsurile de dezvoltare rurală, defalcată pe campanii
(vezi tabel in revista tiparita)

Situaţia plăţilor de la bugetul naţional
(vezi tabel in revista tiparita)

NOTĂ: Măsura 611 – finanţare asigurată pentru plăţile naţionale directe complementare (la nivel de teren cultivat).

Viorel Pintea, directorul executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Satu Mare, este un specialist care, de-a lungul activităţii, a fost participant activ la transformările de substanţă ale sectorului agricol din zona de nord-vest a României. Fişa sa profesională începe în zona bihoreană a Marghitei şi continuă mai spre nord, în spaţiul agricol al Sătmarului. Propulsarea sa la Agenţia de Plăţi Satu Mare s-a produs încă de la înfiinţarea acestei instituţii, unde, spre cinstea celor care fac politica de cadre a judeţului, au ales, cum s-ar spune, omul potrivit la locul potrivit.

Inginerul Viorel Pintea ne mărturiseşte că, atunci a fost pus în situaţia de a accepta un post în conducerea unei instituţii de sorginte europeană a cărui răspundere mai mult o intuia decât să o stăpânească, s-a repliat rapid, apelând şi la un stagiu de pregătire practică la instituţiile de profil din Ungaria, unde şi-a însuşit punct cu punct legislaţia europeană în materie.

Lecţia ungurească despre gestionarea fondurilor europene i-a permis să se alinieze rapid la legislaţia românească în materie. De atunci şi până acum a deprins ca învăţăminte de căpătâi: corectitudine şi profesionalism în tot ceea ce face pentru distribuirea fondurilor europene în zona sa de activitate.

Am ţinut să facem aceste precizări mai ales pentru a sublinia faptul că acest sector vital pentru finanţarea agriculturii are în componenţa sa şi oameni de o valoare profesională şi morală deosebită.

Dimensiunea actului de coordonare şi selecţia

− Domnule Viorel Pintea, iată-ne în situaţia ca România să fie penalizată din nou de către Comisia Europeană pentru erorile comise în acordarea incorectă a sprijinului financiar comunitar. Cum comentaţi această sancţiune?

− Nu se cade să-mi exprim opinia asupra acestui verdict. Este însă de datoria mea să spun că instituţiile aflate în subordinea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură sunt vulnerabile oricărui control al experţilor europeni. Într-o instituţie cum este cea a judeţului Satu Mare, în care eşti obligat să porţi o discuţie pe tema plăţilor la hectar cu 50.000 proprietari şi să pui verdictul asupra a 500.000 de dosare, este foarte greu să nu greşeşti. Eu pretind că funcţionarii din subordine sunt deosebit de corecţi şi profesionalişti adevăraţi, dar nu garantez că nu greşesc. Nu din cauza lor, ci a haosului existent în evidenţele fondului funciar sau sectorului zootehnic.

− Concret, la ce vă referiţi?

− În gestionarea dosarelor fermierilor privind diversele forme de sprijin din bugetul naţional (până la cele ale UE) erau reflectate diverse cerinţe ce ţin de abordare şi rigurozitate din partea funcţionarului public. La accesarea fondurilor, peste 2/3 din dosare nu puteau primi viza finală, în pofida faptului că ele trecuseră pe la un funcţionar public. Bineînţeles, până la urmă aceste dosare trebuiau aduse la faza finală legală, dar substratul, fondul era deficitar, evidenţa terenurilor şi animalelor lăsând mult de dorit.

În respectul legii

Atitudinea personalului APIA Satu Mare fiind una de intransigenţă, a fost nevoie de multe întâlniri cu fermierii pentru a se promova o nouă relaţie în raportul agricultor-bugetul public.

Un exemplu de atitudine nouă a instituţiei publice îl constituie, bunăoară, controlul tuturor parcelelor semănate în toamna anului 2007 pentru sprijinul acordat în baza Ordinului nr. 687, soldat cu restituiri de 22 miliarde lei vechi din partea fermierilor pentru suprafeţele nesemănate – acţiune pe care o socotesc în premieră.

Întâlnirile periodice de referinţă pot fi socotite cele cu deţinătorii de ovine. Au fost invitaţi toţi aceşti fermieri la sediul APIA Satu Mare, în prealabil depunerii cererilor în baza Ordinului nr. 98/2010. Cu acest prilej a fost verificat întregul efectiv pentru care s-a depus cerere, iar rezultatul a fost că s-au găsit mai puţine animale în turme decât numărul solicitat. Această acţiune riguroasă arată adevărata faţă a evidenţei animalelor.

Aceste controale riguroase privind evidenţa animalelor asociate cu eşantioane mărite de control al fermierilor la cererile de plată unică pe suprafaţă, atât clasic, cât şi prin teledetecţie, fără îndoială că vor duce la o evidenţă mult mai corectă în domeniu.

Trebuie subliniat faptul că toate aşa-zisele concesii în ceea ce priveşte evidenţa cadastrului funciar şi a efectivelor de animale, abordările superficiale de-a lungul anilor se îndreaptă împotriva fermierilor, a alocării şi absorbţiei fondurilor de la UE sau bugetul naţional.

Atitudini care acuză

−APIA, oricât ar fi de bine organizată, de una singură nu poate răzbi.

− În toate aceste acţiuni, să spunem suplimentare de control, am solicitat aportul şi celorlalte instituţii agricole „implicate”, cu disponibilitate mare din partea conducătorilor, dar aportul final a fost „zero”. Ne-am întâlnit cu cei de la OARZ, dar a doua zi li s-a spus „de mai sus” că nu au obligaţii, iar cei de la DADR erau bolnavi şi nu puteau sta în soare la strungă să numere oile. De fapt, rezultatul demersului colectiv a fost pe măsura aşteptării din partea noastră. Trebuie totuşi să reliefăm că acolo unde efortul se conjugă şi găseşti persoanele disponibile, succesul este asigurat.

Programul de reconversie şi plantări de viţă-de-vie în judeţul Satu Mare este amprentat de 3-4 funcţionari din APIA şi DADR, putându-l cataloga ca fiind un succes.

Îmbucurător este faptul că astăzi dispunem de toate condiţiile pentru a ne face datoria.

În cadrul măsurilor de piaţă, restructurarea podgoriilor în judeţul Satu Mare a început în campania 2006/2007 cu două programe: reconversia soiurilor şi modernizarea formei de conducere a sistemului de susţinere şi palisaj.

Iosif POP

În virtutea Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, vă propun o dezbatere constructivă privind reorganizarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, mai mult decât necesară în această perioadă marcată de o criză profundă.

Un apel mobilizator

„Stimaţi coordonatori de regiuni, directori executivi, şefi de seviciu, şefi de birou centre locale,

În baza centralizatorului de activităţi majore, la nivelul datei de 25.07.2010, pe care şi le-a definit APIA Central şi care urmau a fi definite în continuare la nivel de direcţii Resurse umane, Economic, Relaţii instituţionale, şefii APIA chemau unităţile teritoriale să identifice propriile obiective majore şi de detaliu.

Iată semnalul de luptă adresat de directorul general al APIA reprezentaţilor săi din teritoriu. Aceiaşi. Neschimbaţi.

Îndemnul sprinten, cu „detaliu“ la marca metalică de pe urechea fiecărui şef identificat săptămânal în şedinţe, ne-ar putea da senzaţia că în APIA începe cu adevărat o restructurare, în sensul respectării reglementărilor comunitare în materie de gestionare a fondurilor FEGA, FEADR şi Bugetului naţional.

Planificarea activităţilor majore şi de detaliu ale APIA este ca urmare a constatării majore în materie de acreditare şi a planurilor de acţiune pentru implementarea recomandărilor făcute de către auditul Comisiei Europene, Direcţia Generală pentru Agricultură.

Controlorii europeni au constatat că pentru măsurile cuprinse în Axa II finanţată din FEADR nu au fost respectate prevederile din Regulamentul nr. 1290/2005 în ceea ce priveşte cursul de schimb utilizat pentru autorizarea plăţilor, respectiv penultimul curs de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană înainte de luna la care este efectuată plata. În opinia lor, acest curs ar fi trebuit utilizat pentru înregistrarea în euro a obligaţiilor de plată către beneficiari, a plăţilor efectuate, a debitelor, dobânzilor constituite şi recuperate şi sancţiunilor, dar în mod eronat APIA a folosit cursul utilizat pentru autorizarea Schemelor de plată unică pe suprafaţă reglementat prin HG nr. 1560/2008 privind stabilirea pentru anul 2008 a cuantumului plăţilor directe unice pe suprafaţă, al plăţilor naţionale directe complementare în sectorul vegetal.

O primă chemare la bară

Fapt este că, din cauza lipsei reconcilierilor trimestriale dintre cele două agenţii de plăţi în ceea ce priveşte debitele constituite sau recuperate aferente măsurilor delegate (delegate de APDRP către APIA),  au fost devansate plăţile pentru zonele defavorizate (M211,212), agromediu (M214) şi plăţile naţionale directe complementare în sectorul vegetal (M611). Drept urmare, toţi fermierii ar putea da statul român în judecată şi sesiza CE pentru nerespectarea termenului final de plată 30.06.2010, valabil pe teritoriul tuturor statelor membre UE. Nu se poate ca fermierii să sune la centrele locale şi judeţene şi să înjure funcţionarii de execuţie şi întregul sistem de plăţi.

Dacă funcţionarilor de execuţie li se reproşează că au gestionat puţine cazuri de intenţie de fraudă la bugetele comunitare venite din partea fermierilor, cu acelaşi raţionament ne putem întreba dacă se face cineva vinovat din conducerea APIA de neregula menţionată mai sus?

Principiul „celor 4 ochi“

Celebra „planificare“ nu aminteşte niciun cuvânt despre observaţiile Comisiei privind nerespectarea principiului „celor 4 ochi“ în administrarea dosarelor de plată: „Ca urmare a verificărilor efectuate s-a constatat că modulul privind efectuarea plăţilor din sistemul integrat IACS nu asigură respectarea principiului “4 ochi”, în sensul că fiecare operaţiune introdusă în sistem să fie şi validată de către o altă persoană decât cea care a introdus iniţial datele. Astfel, nu au fost respectate prevederile Anexei 1 din Regulamentul CE  nr. 885/2006.“

Conducerea APIA solicită funcţionarilor, sub ameninţarea cu aplicarea legilor pe care tocmai ea nu le respectă, digitizarea de urgenţă a parcelelor fermierilor care au depus cereri până pe 11 iunie 2010 pe suport de hârtie. Aceste mii de cereri online figurează ca deschise pentru Campania 2011 şi se află sub lotul de teledetecţie. APIA vrea să le exporte contractorului în format digital, pentru a interpreta cererile ca fiind din Campania 2010, scutindu-l pe acesta de oarece cheltuieli. În momentul transferului de fermieri digitizaţi pentru Campania 2011 către contractorul prin teledetecţie ne vom afla în situaţia inedită în care APIA va face plăţi pe 2010 cu cereri depuse şi online şi pe suportul de hârtie, adică două cereri pentru un singur fermier şi fără ca el să ştie. Cine are intenţie de fraudă în acest caz? Fermierul care are depuse două cereri pentru aceeaşi suprafaţă sau cele două persoane care au gândit această şmecherie?

Se profită, contrar propriilor manuale, de un sistem extern denumit IPA Online, în care poţi să faci ce vrei. La importul datelor interpretate de către firma contractoare, când se va face maparea cu bazele de date IACS, IPA Online şi Lpis ale APIA, ar trebui ca sistemul să sesizeze această neregulă.

Cea mai gravă constatare a Direcţiei Generale pentru Agricultură, şi de care conducerea APIA nu aminteşte păstorilor săi, se referă la proasta gestionare a sistemului LPIS-GIS, ceea ce a determinat multe nereguli şi a transformat sistemul IACS într-unul deficitar.

Autorităţile statului trebuie să intervină de urgenţă, în aşa fel încât, pe viitor, nimeni să nu se mai joace de-a parcela şi de-a blocu’ fizic pe suprafaţa ţării, în dispreţul banului public.

Antoniu Poienaru

Crescătorii de vaci cu lapte din zonele defavorizate, persoane fizice neautorizate, trebuie să se autorizeze şi să depună copie după certificatul de înregistrare la Registrul Comerţului, până la data de 25 octombrie 2010. Aceasta este una dintre condițiile obligatorii, dacă vor să beneficieze de ajutorul acordat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

De sprijinul specific pot beneficia numai crescătorii persoane juridice şi/sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale constituite potrivit OUG  nr. 44/2008.

APIA a menționat că efectivul pentru care se solicită ajutor specific anual, cuprins între 2 şi maximum 15 capete, trebuie menţinut în exploataţie pe perioada derulării schemei.

Cuantumul ajutorului este de cel mult 100 de euro/cap de vacă şi se calculează după finalizarea verificărilor, prin raportarea numărului de animale eligibile la plafonul de 22.447.205 euro, aferent acestei forme de sprijin.

 (T.D.)

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) ne-a informat că proprietarii de ovine/caprine nu pot obține plăţi naţionale directe complementare (PNDC) fără a fi înscriși într-o asociație de crescători de animale, legal constituită.

Acest lucru a fost prevăzut în Ordinul MADR nr. 98/2010, conform căruia solicitantul declară pe propria răspundere dacă este sau nu membru al unei asociaţii. În caz afirmativ, trebuie să prezinte o adeverinţă emisă de acea asociaţie, din care să rezulte şi efectivele de animale pentru care solicită prima.

În schimb, pentru a fi eligibil, solicitantul este obligat să mențină efectivul declarat din exploataţie, de minimum 50 de capete ovine femele, respectiv 25 de capete caprine femele, vârsta acestora fiind de cel puţin un an, până la data de 31 martie 2010.

Totodată, efectivul pentru care se solicită prima trebuie să fie identificat şi înregistrat în Registrul Naţional al Exploataţiilor, la data depunerii cererii, şi menţinut în exploataţie la adresa menţionată în solicitare, în perioada 1 iunie – 31 august 2010.

(T.D.)

Datele centralizate la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) arată că, în anul 2009, marele fermier Culiţă Tărâţă (SC TCE 3 Brazi SRL Brăila) a solicitat şi primit, aferent anului 2008, subvenţii europene, pentru sprijinul direct pe suprafaţă, în valoare de aproape 12,338 milioane de lei, suprafaţa fiind de 55.666,07 hectare. Este de precizat că omul de afaceri din judeţul Neamţ a gestionat până zilele trecute cea mai mare suprafaţă agricolă din România.

Pe locul doi s-a aflat Adrian Porumboiu (SC Comcereal SA Vaslui), care a încasat peste 7,212 milioane lei pentru 26.757 ha.

Pe locul trei s-au clasat Nicolae Mann şi Vital&Heyl (SC Agrocereal Carani SRL Timiş). Ferma dispune de 22.212 ha, pentru care a primit aproape 5 milioane de lei.

Pe locul patru, la foarte mică distanţă, cu 21.343 ha şi 4,777 milioane lei, s-a situat Ioan Nicolae (SC Interagro SA Teleorman).

În topul APIA, pe locul cinci, a intrat Asociaţia Crescătorilor de Animale – AJCOCTC Bărăganu Ialomiţa, care a beneficiat de 2,923 milioane lei, de pe urma a 13.058 ha.

Plăţile efectuate către cei cinci, în valoare totală de peste 32 milioane de lei, au reprezentat sprijinul acordat în cadrul SAPS, plata separată pentru zahăr, culturi energetice şi plăţi tranzitorii pentru tomate.

Menţionăm că, în anul agricol 2008-2009, APIA a achitat numai pentru SAPS aproape 522 milioane de euro, sprijinul direct pe suprafaţă fiind atunci de 60,75 de euro/ha din fonduri europene şi 47 de euro din bugetul naţional, echivalentul în lei.

În perioada 10-28 mai 2010, Banca Mondială desfăşoară o misiune de evaluare ce vizează analiza funcţională preliminară a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a agenţiilor acestuia. Obiectivele misiunii Băncii Mondiale sunt de a discuta şi de a evalua cadrul strategic în agricultură şi dezvoltare rurală, sistemele şi structura organizaţională, managementul financiar şi al resurselor umane din MADR, APIA, APDRP.

Totodată, reprezentanţii Băncii Mondiale vor discuta planul de acţiuni şi activităţi viitoare necesare evaluării funcţionale a MADR, rezultate în urma setului de concluzii preliminarii pe care echipa le va prezenta cu ocazia şedinţei de încheiere a misiunii.

Este de precizat că Banca Mondială realizează în România o analiză funcţională ce vizează 10 ministere şi Consiliul Concurenţei, în două etape. În cadrul primei etape, Banca Mondială se va concentra asupra unui număr de 5 ministere, printre care MADR, şi a Consiliului Concurenţei.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) ne-a informat că beneficiarii măsurilor de sprijin au obligaţia de a respecta standardele privind Bunele condiţii agricole şi de Mediu (GAEC), pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu sunt folosite în scopul producţiei. Ce presupun aceste obligaţii?

Evitarea eroziunii solului

 - pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi să nu rămână nelucrat după recoltare cel mult 20% din suprafaţa arabilă a fermei;
- lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel;
- se păstrează terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007.

Rotaţia culturilor

- floarea-soarelui nu se cultivă pe aceeaşi parcelă agricolă mai mult de 2 ani consecutivi;
- nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil.
- nu este permisă efectuarea lucrării de arat în condiţii de umiditate excesivă a solului.

Întreţinerea pajiştilor

- întreţinerea pajiştilor permanente, prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an;
- nu este permisă arderea vegetaţiei pajiştilor permanente,
- nu este permisă tăierea arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole;
- evitarea instalării vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu sunt folosite în scopul producţiei.

Protejarea şi gestionarea apelor

 - respectarea normelor legale privind utilizarea apei pentru irigaţii în agricultură: să ţină evidenţa activităţilor desfășurate pe pajiştile permanente din exploataţie, într-un registru al fermei, conform modelului prezentat în ghidul Informații generale pentru fermieri privind plăţile directe pe suprafaţă în anul 2010.

Sancțiunile pot fi şi penale

De la APIA ni s-a menționat că nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea plăţilor directe, precum şi înscrierea cu intenţie în formular a informaţiilor incomplete, neconforme cu realitatea, atrag după sine sancțiuni de natură financiară sau penală, după caz. De aceea, Agenția poate solicita beneficiarului documente suplimentare, în orice moment. În cazul constatării unor nereguli, APIA va întreprinde, după caz, demersurile necesare recuperării sumelor. Nu se mai acordă sprijin dacă se constată existenţa unor condiţii artificial create, de natură să ducă la obţinerea unor plăţi necuvenite. În cazul în care controlul pe teren nu a putut fi efectuat, ca urmare a refuzului fermierului, cererea unică va fi respinsă de la plată.

Traian DOBRE

Copyright © 2012 Agro BUSINESS Design by SRS Solutions