Agro BUSINESS

Proiectele finanţate prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR), aduc până în acest moment în economie peste 4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă mai mult de 40% din totalul fondurilor disponibile pentru dezvoltare rurală.

Dotarea cu maşini agricole, o prioritate

Rezultatele de până în acest moment arată că, în ceea ce priveşte modernizarea exploataţiilor agricole (Măsura 121), finanţările europene au vizat în principal culturile de câmp, mai precis achiziţionarea de utilaje specifice. Astfel, 1.064 de proiecte de investiţii, pentru care APDRP a semnat deja contractele de finanţare, au ca scop dotarea cu maşini agricole.
Alte proiecte au în vedere investiţii în creşterea porcilor, păsărilor sau bovinelor, principalele achiziţii fiind direcţionate spre construcţia de clădiri. Este vorba despre aproximativ 300 de proiecte.

Un lucru îmbucurător în finanţarea proiectelor de investiţii în agricultură îl reprezintă ponderea din ce în ce mai mare a producţiei ecologice. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit finanţează peste 260 de proiecte de investiţii care sunt axate pe agricultură ecologică.

Investiţii semnificative în industrie alimentară şi turism rural

În ceea ce priveşte creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere (Măsura 123 împreună cu Schemele de ajutor de Stat aferente), majoritatea investiţiilor s-au concentrat pe industria alimentară (709 proiecte), procesarea produselor silvice, atrăgând 135 de beneficiari. În industria alimentară APDRP a contractat şi 39 de proiecte care vizează procesarea BIO a produselor agricole.

Dacă ne referim la tipurile de beneficiari care au accesat Măsura 123, putem spune că majoritatea covârşitoare este reprezentată de microîntreprinderi, aproximativ 714.

O situaţie la fel de bună se constată şi în ceea ce priveşte diversificarea economiei rurale. Astfel, prin Măsura 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi, au fost finanţate 2.157 de noi microîntreprinderi, cu alte cuvinte, noi agenţi economici care să contribuie la dezvoltarea directă a economiei locale. Valoarea totală a tuturor acestor proiecte este de 125,56 milioane de euro.

Deşi nu a mai avut interesul uriaş din perioada Programului SAPARD, proiectele de investiţii în turismul rural (Măsura 313) constituie un domeniu care a atras finanţări de 379 milioane de euro prin 921 de proiecte contractate. Dintre acestea, peste 720 au solicitat fonduri nerambursabile pentru construcţia sau modernizarea de structuri turistice de cazare, alimentaţie publică şi agrement. Valoarea totală a investiţiilor este de 337 milioane de euro. Alte proiecte au propus înfiinţarea în zonele rurale de centre de informare turistică, prevăzute cu toate echipamentele necesare, inclusiv cu personal de specialitate.

Peste 1,14 miliarde de euro sunt angajate în investiţiile pentru renovarea şi dezvoltarea satelor (Măsura 322), fiind vorba de 369 de proiecte. Cu toate acestea, comunele beneficiare în mod real de banii europeni pentru infrastructură rurală sunt în număr de 390. Alocarea acestei Măsuri a fost epuizată încă de la primele licitaţii de proiecte.

Măsura 112, un real succes

Anul trecut, tinerii fermieri au depus 4.083 de proiecte pentru a obţine finanţare nerambursabilă prin Măsura 112, dintre care 3.500 au fost evaluate ca fiind eligibile. Valoarea nerambursabilă a acestora este de 71,6 milioane de euro.
Cele mai accesate domenii de investiţii au fost pentru apicultură şi ferme vegetale, pentru creşterea animalelor, exploataţii horticole şi modernizări ale fermelor.

Din anul 2008, când a fost lansată prima sesiune pe Măsura 112, au fost depuse 10.678 de cereri de finanţare, în valoare de peste 221 milioane de euro. Alocarea totală pentru Instalarea tinerilor fermieri, până la finalul perioadei de implementare, respectiv 2013, se ridică la 337,22 milioane de euro, din care APDRP a efectuat deja plăţi de 74,23 milioane de euro.

Concurenţă acerbă pentru obţinerea finanţării

Acestea sunt datele statistice ale implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în România până în acest moment, procesul de contractare de noi proiecte fiind în plină desfăşurare.

„Rezultatele de până acum arată contribuţia majoră pe care fondurile europene derulate de APDRP o au în economia rurală. Putem spune că se aduce un aport semnificativ la progresul mediului rural românesc. Cred că nu mai există vreo comună în care să nu fie o investiţie publică sau privată pe care să nu o sprijinim.

Nu mai sunt mulţi bani disponibili, aşa că sfatul meu pentru toţi cei interesaţi este acela de a demara cât mai repede demersurile pentru alcătuirea proiectelor. În contextul unei concurenţe acerbe pentru obţinerea finanţării, APDRP va selecta doar cele mai bune şi viabile proiecte“, a precizat Mihai Gavril Vădan, directorul general al Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

De la demararea PNDR în anul 2008, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a gestionat 95.694 de cereri de finanţare, în valoare de peste 15,26 miliarde de euro.

Până la această dată, au fost selectate spre finanţare 48.073 de proiecte în sumă de 4,58 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o angajare de 47% a fondurilor disponibile prin PNDR.

Realizările anului trecut

În cursul anului 2011 APDRP a efectuat plăți către beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) în valoare de 1,56 miliarde de euro.

Din această sumă, 902 milioane de euro reprezintă plăți pentru beneficiarii măsurilor de investiții derulate de APDRP, iar restul plăți efectuate către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură în baza măsurilor delegate.
Astfel, de la începutul derulării PNDR au fost plătite efectiv 3,35 miliarde de euro.

Pe lângă această sumă, România a absorbit şi 561 milioane de euro, fonduri care reprezintă avansul acordat de Comisia Europeană în momentul demarării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a finalizat la începutul acestui an evaluarea proiectelor depuse în sesiunile din 2011 de către cei interesaţi în a obţine finanţare nerambursabilă prin trei dintre măsurile Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole

• 501 fermieri au fost evaluaţi ca fiind eligibili pentru modernizarea exploataţiilor agricole cu fonduri UE

În urma analizării tuturor celor 572 de proiecte depuse pe Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, experţii APDRP au evaluat ca fiind eligibile 501 proiecte. Dintre acestea, 354 de proiecte vizează investiţii în domeniul vegetal şi 147 în domeniul animal. Valoarea eligibilă totală a celor 501 proiecte este de 386,12 milioane de euro, dintre care 188,47 milioane de euro pentru proiectele din sectorul vegetal şi alte 197,65 milioane de euro pentru cele din sectorul animal.
Pentru domeniul vegetal, proiectele solicitanţilor vizează achiziţionarea de maşini, echipamente şi utilaje agricole, înfiinţarea unor sere, a ciupercăriilor, plantaţii de nuc, măr, cireş, prun, dar şi de cătină, înfiinţarea culturilor energetice, dar şi construirea unor spaţii de procesare a produselor agricole.

Pentru domeniul animal, cele mai multe cereri de finanţare sunt orientate către înfiinţarea sau modernizarea fermelor de vaci, de găini ouătoare sau pentru creşterea puilor de carne, a porcilor, caprelor, ovinelor sau curcanilor, dar şi construirea unor unităţi de procesare a laptelui.

Alocarea financiară totală pentru Măsura 121 este de 913,39 milioane de euro. Proiectele depuse de solicitanţi sunt în număr de 6.116 şi au o valoare de 2,36 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un grad de utilizare a alocărilor de 258,68%. În cadrul acestei măsuri sunt deja semnate 1.803 de contracte, acestea având o valoare de 689,49 milioane de euro. Prin aceste contracte s-a utilizat deja un procent de 75,49% din fondurile alocate acestei măsuri.

Măsura 123 – Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice

• 114 beneficiari selectaţi pentru proiecte de creştere a valorii adăugate

Pentru proiecte de creştere a valorii adăugate a produselor agricole şi silvice (Măsura 123) vor fi încheiate contracte de finanţare în valoare de 96 milioane de euro cu 114 solicitanţi de fonduri europene nerambursabile. Acestea au fost selectate din cele 329 depuse în sesiunea 1-31 martie 2011. Valoarea totală nerambursabilă a proiectelor selectate este de aproximativ 96 de milioane de euro.

Cele 114 proiecte vor primi fonduri nerambursabile pentru realizarea investiţiilor privind construirea spaţiilor pentru depozitare (nutreţuri, cereale, cartofi) dotate cu uscătoare sau aparatură de laborator, construirea spaţiilor pentru procesare (ciuperci, cereale, ulei etc.) sau a morilor de făină. Totodată, investiţiile selectate pentru finanţare prevăd înfiinţarea secţiilor de prelucrare a deşeurilor animale, a fabricilor de nutreţuri combinate, a fabricilor de procesare lapte, a silozurilor, a abatoarelor pentru păsări, a unităţilor de vinificaţie etc.

Cea mai accesată investiţie este cea de construire a spaţiilor pentru depozitarea cerealelor sau a produselor agricole.
Valorile proiectelor selectate se situează între 43.000 de euro (amenajarea unui centru de prelucrare şi ambalare a laptelui) şi 2,95 milioane de euro (construirea unei fabrici de nutreţuri combinate). Un proiect care se încadrează în aria de investiţii a Măsurii 123 poate obţine maximum 3 milioane de euro.

Fondurile alocate pentru Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice (Măsura 123) în această sesiune au fost în valoare de 130 milioane de euro.

Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri

• 3.500 de proiecte candidate la finanţarea nerambursabilă pentru instalarea tinerilor fermieri

Angajaţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) au finalizat evaluarea celor 4.083 de proiecte depuse de tinerii fermieri pentru a obţine finanţare nerambursabilă prin Măsura 112.

Sesiunea pentru depunerea cererilor de finanţare aferente Instalării tinerilor fermieri (Măsura 112) s-a desfăşurat în perioada 1-29 iulie 2011.

În urma analizării tuturor proiectelor depuse, au fost evaluate ca fiind eligibile 3.500 de proiecte ale tinerilor fermieri de pe întreg teritoriul României. Valoarea nerambursabilă a acestora este de 71,6 milioane de euro.

Sudul ţării deţine monopol asupra numărului de proiecte eligibile depuse în cadrul acestei sesiuni. Astfel, pe primul loc se află Regiunea 4 Sud – Vest, Craiova cu 844 de cereri de finanţare, urmată de Regiunea 2 Sud – Est, Constanţa cu 614 proiecte şi de cele 521 de proiecte ale Regiunii 3 Sud, Târgovişte.

Tinerii fermieri au solicitat sprijin financiar pentru dezvoltarea diverselor activităţi. Cele mai accesate domenii de investiţii au fost cele pentru apicultură şi ferme vegetale, dar şi pentru creşterea animalelor, exploataţii horticole şi modernizări ale fermelor.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a semnat cu beneficiarii fondurilor europene nerambursabile, până în acest moment, peste 33.000 contracte de finanţare în valoare de peste 4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de utilizare a sumelor alocate României prin PNDR de aproximativ 60%.

Din cele peste 33.000 de proiecte pentru care s-au semnat contracte de finanţare, aproximativ 2.000 de proiecte sunt în întregime finalizate, iar restul se află în diferite etape de implementare. Valoarea contractată a tuturor proiectelor finalizate depăşeşte 374 milioane de euro.

Interes pentru modernizarea exploataţiilor agricole

Cele mai multe proiecte finalizate (959 de proiecte) sunt pentru „Modernizarea exploataţiilor agricole“ (Măsura 121).

Pentru aceste proiecte, APDRP a semnat contracte de finanţare în valoare de peste 202 milioane de euro. Fondurile acordate investiţiilor Măsurii 121 au ca obiectiv creşterea competitivităţii sectorului agricol.

Valoarea cea mai mare a plăţilor efectuate se regăseşte tot la Măsura 121. Astfel, pentru beneficiarii care au depus dosare de plată aferente investiţiilor Măsurii 121, APDRP a făcut plăţi în valoare de peste 276 milioane de euro, această valoare cuprinzând şi plăţile pentru proiectele care nu sunt încă finalizate.

Alte 488 de proiecte au fost finalizate în cadrul Măsurii 312 („Crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor“). Acestea au beneficiat de fonduri nerambursabile în valoare de peste 63,2 milioane de euro. Obiectivul general stabilit pentru Măsura 312 îl reprezintă dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor nonagricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale.

De asemenea, în cadrul Măsurii 123 („Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere“), dar şi a Schemelor de Ajutor de Stat XS 13/2008 şi XS 28/2008 au fost finalizate 227 proiecte de investiţii, pentru care au fost semnate contracte de finanţare în valoare de aproximativ 75 milioane de euro. Măsura 123 are drept scop general obţinerea de noi produse agricole şi forestiere.

Pentru „Instalarea tinerilor fermieri“ (Măsura 112), beneficiarii au finalizat deja 83 de proiecte pentru care au primit aproximativ 1,8 milioane de euro.

Agroturism şi dezvoltare rurală

Beneficiarii Măsurii 313 („Încurajarea activităţilor turistice“) au finalizat 5 proiecte din cele 890 de contracte semnate în valoare de 153 milioane de euro. Valoarea totală a proiectelor finalizate depăşeşte 550 mii de euro.

S-au mai acordat peste 24 milioane de euro beneficiarilor publici pentru 13 proiecte finalizate în cadrul „Renovării şi dezvoltării satelor“ (Măsura 322), fiind semnate contracte de finanţare cu 619 beneficiari, în valoare de 1,53 miliarde de euro.

Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a ieşit din nou la rampă cu noi date de bilanţ, realizări ale ministerului şi agenţiilor de plăţi, dar şi cu câteva informaţii interesante, unele referitoare la Recensământul General Agricol (RGA). Nu revenim asupra informaţiilor legate de APIA şi APDRP, întrucât acestea au făcut obiectul altor articole.

Utilizarea iraţională a îngrăşămintelor chimice

Ministrul a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte utilizarea iraţională a îngrăşămintelor chimice, care a dus la creşterea acidităţii în sol.

„La Fundulea sau în Bărăgan, Ph – indicator esenţial de calitate a solului – a coborât de la peste 7 la 5,8. Această analiză a fost făcută cu ocazia AgriPlanta, de către o universitate germană“, a afirmat demnitarul.

Explicaţia sa a fost că fermierii nu au făcut o analiză pedologică prealabilă, pentru a şti exact ce fel de îngrăşăminte trebuiau folosite. De aici, a fost reiterată ideea necesităţii creării Codului solului, act legislativ care să reglementeze gestionarea resurselor existente în pământ.

Alte date din RGA

Alte date estimative din RGA arată că numărul exploataţiilor agricole a înregistrat o scădere cu 600.000, de la 4,485 de milioane în 2002 la 3,856 de milioane în 2010, din care 3,825 de milioane fără personalitate şi numai 31.000 cu personalitate juridică. În aceeaşi perioadă, s-a redus numărul de bovine cu aproape un milion, de la 2,871 de milioane în 2002 la 1,985 de milioane. Pierdere de trei milioane de capete s-a înregistrat şi la porcine, de la 8,62 de milioane la 5,383 de milioane anul trecut, din cauza lipsei relaţionării cu piaţa externă. În schimb, avem 8,386 de milioane de ovine, faţă de 7,238 de milioane în 2002. Cea mai mare creştere, din 2002 până astăzi, s-a constatat la familiile de albine, de la 777.000 la 1,283 de milioane.

Exportul de cereale

Datele statistice arată că producţia de cereale pentru boabe a României a crescut anul trecut cu 11,4% faţă de 2009, de la 14,873 milioane de tone la 16,57 milioane de tone. Principalele culturi au fost porumb pentru boabe şi grâu, în proporţie de circa 44,3%, respectiv 40,7% din suprafaţa totală.

În aceste condiţii, a spus Tabără, România a realizat anul trecut cele mai mari exporturi de cereale din ultimii 30 de ani, de peste 6 milioane de tone. Însă domnia sa consideră că producţiile agricole ar trebui să creeze valoare adăugată, adică să fie industrializate şi apoi exportate. Acest lucru s-ar putea realiza prin PNDR, cu noi investiţii în procesare, silozuri şi alte forme de depozitare.

S-au pierdut 1,2 milioane ha

Foarte interesantă ni s-a părut afirmaţia conform căreia suprafaţa arabilă a României s-a redus în ultimii ani.

„Deşi datele RGA nu sunt definitive, pot să vă spun că, la această dată, nu mai vorbim de 9,4 milioane ha de teren arabil, ci de numai 8,1-8,2 milioane ha. Practic, în cei 10 ani care au trecut de la ultimul recensământ, suprafaţa arabilă a României s-a redus cu aproape 1,2 milioane ha“, a declarat Tabără.

Traian DOBRE

În acest număr, revenim cu amănunte despre încheierea primului proiect de anvergură, care a vizat informarea fermierilor asupra fondurilor europene nerambursabile, pentru agricultură şi dezvoltarea mediului rural, derulat de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

„Susţinerea financiară din toamnă, achitarea banilor la timp, dar şi lucrările agricole de calitate au contribuit la astfel de producţii. Începem deja preluarea de avansuri pentru lucrările din toamna lui 2011. Eu estimez că vom avea în acest an rezultate excelente pe producţie şi preţuri. Deşi iniţial au existat îndoieli în ceea ce priveşte calitatea, s-au făcut intervenţii, tratamente şi se pare că avem un an fără atacul ploşniţei-cerealelor, principalul factor de diminuare a calităţii panificabile. Consider că România poate livra pe piaţă grâu excepţional pentru panificaţie“, a conchis Valeriu Tabără.

O participare imensă

În cadrul acestui program de informare au fost organizate nouă târguri zonale şi 42 de conferinţe judeţene. Valoarea proiectului s-a ridicat la aproximativ 500.000 de euro, finanţare asigurată integral de Uniunea Europeană. Din aceşti bani s-au plătit acţiunile menţionate, la care s-a adăugat tipărirea de materiale informative.

Ultimul act s-a desfăşurat la Complexul expoziţional Romexpo din Bucureşti şi a constat în susţinerea unei conferinţe şi a unui târg, similare celor care au avut loc în provincie.

„Programul şi-a propus şi s-au realizat întâlniri directe cu fermierii, în cadrul cărora grupuri mici de potenţiali beneficiari au discutat faţă în faţă cu promotorii şi specialiştii noştri. De asemenea, au avut loc târguri regionale de proiecte. Încă nu avem o evidenţă exactă, dar cred că, în total, au fost peste 100.000 de participanţi“ – a declarat Ciprian Octavian Alic, director general adjunct Implementare Tehnică la APDRP, pentru Lumea Satului.

Plăţile efective depăşesc  2,1 miliarde euro

Lucrările conferinţei au fost deschise de Mihai Gavril Vădan, directorul general al APDRP, care a declarat că plăţile efectuate până în prezent au ajuns la 2,119 miliarde de euro, aproape jumătate din valoarea totală a cererilor selectate pentru finanţare.

Însă au fost selectate spre contractare, în vederea dezvoltării mediului rural, cereri de finanţare care însumează 4,4 miliarde de euro. A menţionat că sunt cifre totale, începând din martie 2008, când a demarat Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), şi până astăzi.

În aceeaşi perioadă, numărul total de proiecte depuse pentru măsurile PNDR s-a ridicat la 66.000. Au fost selectate pentru contractare 47.681, fiind eligibile, faţă de care s-au încheiat 30.000 de contracte, care acoperă aproximativ 57% din banii alocaţi. S-a spus că, practic, este vorba de un concurs de proiecte.

Suma totală prevăzută pentru PNDR, în perioada 2007-2013, este de 9,67 de miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, pentru investiţii private şi publice.

40.000 de euro, pentru tinerii fermieri

Ciprian Octavian Alic a prezentat pe larg stadiul implementării PNDR şi progresele înregistrate până la data de 9 iunie 2011. A fost explicată situaţia fiecărei măsuri în parte.

Domnia sa a anunţat că tinerii fermieri care intenţionează să se instaleze în mediul rural vor putea primi, începând cu sfârşitul acestui an, 40.000 de euro din fonduri europene, cu 60% mai mult decât în prezent.

„Comitetul de monitorizare pentru PNDR a decis majorarea sumei alocate pentru proiectele depuse pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri în mediul rural, de la 25.000 de euro în prezent, la 40.000 de euro. Aşteptăm în momentul de faţă aprobarea de la Bruxelles. Estimăm că, în a doua sesiune de depunere de proiecte, care va avea loc în perioada 1-30 noiembrie, fermierii vor primi deja o sumă mai mare“, a declarat Alic.

Conform celor spuse, s-a majorat şi limita minimală pe Măsura 112, de la 10.000 la 12.000 de euro, şi s-au aprobat anumite realocări pe măsurile de mare impact ale PNDR, precum 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi sau 313 – Încurajarea activităţilor turistice.

„Rata de absorbţie a fondurilor europene alocate României pentru dezvoltare rurală va depăşi 60% până în 2013. Motivul ar fi că, deşi contractarea proiectelor se va face până în 2013, când se închide PNDR, plăţile vor putea fi realizate până în anii 2015-2016. Pentru creşterea acestei rate, trebuie să se implice mai mult şi instituţiile bancare şi de garantare, ceea ce ar permite atingerea ţintei privind finanţarea zonei rurale din România cu 8 miliarde de euro“, a afirmat Ciprian Octavian Alic, director general adjunct APDRP.

Evaluări oficiale

Prezent la eveniment, Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a afirmat că, anul acesta, valoarea producţiei vegetale va fi de 10-12 miliarde de euro, dublă faţă de anul trecut.

„Am făcut o evaluare pe baza preţului producţiilor vegetale şi estimez că, în acest an, valoarea producţiei vegetale va depăşi 10 miliarde de euro. Cred că va fi aproape dublă faţă de anul trecut şi nu discut decât de producţia vegetală, nu şi de restul sectoarelor“, a declarat ministrul.

Domnia sa a spus că, în cazul cerealelor, este vorba de o creştere a calităţii şi a producţiilor faţă de anii anteriori. Însă cea mai mare influenţă o au preţurile de valorificare în piaţă, care sunt duble faţă de anii trecuţi.

„Este posibil ca toţi fermierii, cel puţin cei mijlocii, care în ultimii ani au avut pierderi din cauza secetei, să se redreseze în 2011“, a menţionat demnitarul.

În opinia sa, la ora actuală se înregistrează una dintre cele mai bune producţii de orz din ultimii 25 de ani, atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ. În unele zone s-au obţinut 7 t/ha, iar media este de peste 4 t/ha.

De asemenea, ministrul a estimat o producţie bună şi la grâu, chiar dacă în vestul ţării a fost secetă, pentru că producţia din Bărăgan este esenţială şi dictează recolta totală.

Târgul de finanţări

Târgul Naţional al Finanţărilor Europene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală s-a desfăşurat în perioada 23-26 iunie 2011 tot la Romexpo, dar şi în Pavilionul C1.

Au participat 46 de expozanţi, reprezentând firme de consultanţă, ministere, agenţii, agenţi economici şi persoane fizice autorizate, beneficiari din toate regiunile ţării, care au obţinut bani europeni în vederea dezvoltării unei afaceri în mediul rural. De asemenea, au avut standuri Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM şi instituţii bancare reprezentative pentru acordarea creditelor bancare solicitanţilor de fonduri europene.

Persoanele interesate au putut să se informeze direct cu privire la etapele care trebuie parcurse pentru accesarea fondurilor nerambursabile.

Traian DOBRE

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a organizat în perioada 11 – 12 iunie 2011 în comuna Răcăşdia, din judeţul Caraş-Severin, Târgul finanţărilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală pentru Regiunea 5 Vest.

Evenimentul s-a bucurat de o participare peste aşteptări atât din partea expozanţilor, cât mai ales a vizitatorilor.

La acest târg au putut fi achiziţionate atât produse agroalimentare la preţuri de producător, cât şi servicii specifice mediului rural, realizate la standarde europene prin proiectele finanţate cu fonduri nerambursabile acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013.

În mod deosebit, pe întregul parcurs al târgului, toţi vizitatorii au fost serviţi cu mâncăruri tradiţionale bănăţene, au luat parte la un spectacol de dansuri populare oferit de Ansamblul „Semenicul“ din Reşiţa şi au ascultat cântece populare ale interpreţilor locali.

Peste 1.000 de vizitatori au primit numeroase obiecte promoţionale oferite de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Cei 60 de expozanţi au prezentat publicului vizitator produse diverse, pornind de la utilaje agricole şi animale, preparate din carne, brânzeturi, miere, produse de panificaţie şi chiar obiecte de pielărie şi flori. Doar în prima zi a desfăşurării acestui eveniment au fost înregistraţi

peste 3.500 de vizitatori, iar numărul acestora a crescut considerabil, după închiderea târgului ajungând aproape de 6.000.

Miile de vizitatori au putut nu doar să vadă produsele tradiţionale şi serviciile realizate la standarde europene, dar şi să se informeze direct cu privire la etapele care trebuie parcurse pentru accesarea fondurilor nerambursabile pentru dezvoltarea unei investiţii, atât de la instituţiile abilitate, care le pot acorda informaţii avizate şi sprijin, cât şi de la cei care au beneficiat deja de fondurile nerambursabile acordate prin PNDR.

Târgul regional APDRP de la Răcăşdia a adus laolaltă beneficiarii proiectelor finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Pescuit (PNDR) din Regiunea de Dezvoltare 5 Vest, Timişoara, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor publice şi private implicate în implementarea PNDR în România, respectiv: Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM.

(M. Afrenie)

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) anunţă deschiderea unor noi sesiuni pentru depunerea proiectelor care vizează Măsura 121 – „Modernizarea exploataţiilor agricole“ şi Schema de Ajutor de Stat N578/2009  aferentă Măsurii 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere“ din cadrul Programului Naţional de  Dezvoltare Rurală 2007-2013. Cererile de finanţare vor putea fi depuse la oficiile judeţene de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit în perioada 01 – 29 aprilie 2011.

Pentru această sesiune, alocarea totală pentru Măsura 121 este de 150 de milioane de euro, fiind defalcată pe fiecare din cele două sectoare principale agricole. Astfel, sectorul vegetal va beneficia de 56 de milioane de euro, iar cel de creştere a animalelor de 84 de milioane de euro.

Totodată, pentru a facilita accesul la sprijinul financiar oferit, beneficiarii Măsurii 141 – „Sprijinirea exploataţiilor agricole de semi-subzistenţă“ vor avea alocaţi separat 10 milioane de euro pentru această sesiune, pentru a depune proiecte şi pentru Măsura 121. În ceea ce priveşte Schema de Ajutor de Stat N578/2009, aceasta beneficiază de o alocare de 101 milioane de euro, din care 80,8 milioane de euro pentru sectorul agricol şi 20,2 milioane de euro pentru sectorul forestier.

Ce-i reproşează preşedintele FNPAR domnului Tabără

Decizia de a vă adresa această scrisoare deschisă a fost determinată de poziţia dumneavoastră în calitate de ministru al agriculturii, de a refuza constant dialogul cu organizaţiile profesionale reprezentative la nivel naţional şi european.

Vă reamintesc câteva probleme la care nu avem soluţii astăzi, deşi la învestitura dumneavoastră aţi dat termen de realizare:

- Nivelul subvenţiilor acordate agricultorilor printre cele mai mici din Europa;

- Confuzie în aplicarea măsurilor prevăzute de Politica Agricolă Comună actuală şi în negocierea viitoarei PAC după 2013;

- Lipsa dialogului cu organizaţiile profesionale reprezentative;

- Lipsa unei strategii agricole coerente şi uşor de pus în practică;

- Lipsa de transparenţă în luarea deciziilor pentru fiecare filieră agroalimentară;

- Deficienţe în interpretarea legislaţiei;

- Organizarea şi funcţionarea defectuoasă a sistemelor de irigaţii;

- Birocratizarea excesivă a măsurilor din PNDR (cu 20% din voturi ale organizaţiilor profesionale nu se poate influenţa decizia);

- Trecerea în planul al doilea al demersurilor privitoare la introducerea în cultură a soiei modificate genetic;

- Funcţionarea pieţelor produselor agricole şi evaziunea fiscală;

- Comasarea terenurilor agricole;

- Volatilitatea preţurilor produselor agricole şi funcţionarea lanţului agroalimentar;

- Măsuri coerente de instalare a tinerilor fermieri odată cu măsuri pentru pensionarea anticipată a agricultorilor;

- Stimularea reală a sectorului de cercetare-dezvoltare;

- Constituirea grupurilor de producători.

Răspunsul dumneavoastră la toate acestea a fost ambiguu.

Taxarea pârloagei

Impozitarea terenurilor agricole necultivate este tema cea mai dragă dumneavoastră din ultima perioadă. Există proprietari de teren care plătesc de ani de zile impozit pe terenurile agricole fără a realiza niciun venit de pe urma acestora, pentru că nu au posibilitatea să-l lucreze şi pentru că nu găsesc persoane dispuse să îl arendeze.

Ministerul Agriculturii a funcţionat în ultima perioadă doar ca o veritabilă agenţie de plăţi, deşi rolul acestuia este altul. Sarcina sa este de a elabora politici şi a adopta strategii sectoriale naţionale în toate domeniile de activitate. Domnule ministru, pe această cale vă transmit rugămintea de a medita la cele prezentate în această scrisoare deschisă şi poate că, fiind călăuzit de cele mai bune gânduri, veţi lăsa deoparte mândria şi vă veţi apleca cu responsabilitate asupra problemelor reale ale sectorului agricol.

Cu deosebită consideraţie,

Viorel MATEI,

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) asigură implementarea tehnică şi financiară a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Dacă proiectul de investiţii depus de solicitant respectă toate criteriile şi condiţiile de eligibilitate, acesta este acceptat pentru finanţare şi, astfel, beneficiarul proiectului va demara realizarea investiţiei.

Ulterior, în urma efectuării parţiale sau integrale a investiţiei, beneficiarul va solicita APDRP decontarea cheltuielilor efectuate, prin depunerea Dosarului Cererii de Plată, până la implementarea completă a proiectului.

Derularea contractului

Beneficiarul poate opta pentru plata finanţării nerambursabile în maximum cinci tranşe.

Termenul de rambursare a cheltuielilor eligibile aferente unui dosar Cerere de plată este de maximum 90 de zile calendaristice de la data la care Cererea de plată este înregistrată la sediul Oficiului Judeţean al APDRP.

Beneficiarul va comunica Agenţiei contul deschis la instituţia financiară creditoare. APDRP va rambursa direct în contul beneficiarului deschis la instituţia financiară creditoare sumele reprezentând cofinanţarea contribuţiei publice a proiectelor.

Beneficiarul trebuie să depună la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Declaraţia de eşalonare a depunerii Dosarelor Cererilor de Plată în maximum 30 de zile de la avizarea primului dosar de achiziţie (excepţie făcând dosarele de servicii).

Pe parcursul implementării investiţiei, la fiecare tranşă de plată, conform Declaraţiei de eşalonare a cererilor de plată depusă de către beneficiar, se va calcula valoarea plătită în euro şi în lei la cursul Băncii Centrale Europene (BCE) din penultima zi lucrătoare a lunii precedente efectuării plăţii, astfel încât la ultima tranşă de plată valoarea sumelor rambursate acestuia să nu depăşească valoarea în euro şi în lei prevăzută în Contractul de finanţare aferent respectivei investiţii.

Fundamentarea proiectului

În acelaşi timp, beneficiarul trebuie să întocmească rapoarte tehnice şi financiare pentru a fundamenta cererile de plată în conformitate cu Instrucţiunile de plată, care se regăsesc ca Anexă la contractul de finanţare.

Autorizarea cererilor de plată se face în urma verificării documentelor justificative prezentate în Instrucţiunile de plată.

În cazul în care se constată nereguli, autorizarea cererilor de plată poate fi invalidată de către APDRP. Totodată, dacă APDRP constată faptul că obiectivele finanţate nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate pe o perioadă de minimum 2 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăţi) îşi rezervă dreptul de a recupera sprijinul acordat.

Începând cu anul 2011, perioada de monitorizare a investiţilor a fost redusă de la 5 ani la minimum 2 ani, conform prevederilor Regulamentelor europene, şi va fi aplicată noilor contracte de finanţare, dar şi celor aflate în derulare.

(L.D.)

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) ne informează că se acordă până la 1,6 milioane de euro, fonduri europene, pentru înfiinţarea sau modernizarea fermelor mixte, cum ar fi, de exemplu, zootehnie – culturi de câmp. Mai mult, fermierul poate procesa o parte din producţia rezultată din cultura vegetală, obţinând nutreţuri combinate (porumb, grâu, floarea-soarelui etc.) pentru animalele din fermă.

Prin Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, conform căreia, până în anul 2013, solicitanţii pot obţine fonduri nerambursabile între 40% şi 75% din valoarea eligibilă a proiectului, acestea reprezentând cofinanţarea publică, la care se adaugă contribuţia privată. Valoarea maximă eligibilă a proiectului poate fi de două milioane de euro, cu excepţia proiectelor care includ şi investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile, în acest caz fiind de trei milioane de euro. Suma minimă acceptată a unui proiect pe Măsura 121 este de 5.000 de euro.

Este de precizat că o fermă mixtă poate fi alcătuită din orice tip de creştere a animalelor pentru consumul uman şi orice tip de cultură vegetală (legume, fructe, culturi de câmp, sere).

În cadrul unei ferme mixte, fermierul poate achiziţiona bovine pentru lapte, porcine pentru reproducţie sau îngrăşat, ovine, caprine şi păsări sau construi şi moderniza ferma de taurine. De asemenea, se poate dota cu tehnologii specifice pentru culturile vegetale, achiziţionând echipamente performante, cum ar fi tractoare, combine, remorci, semănătoare, maşini şi utilaje.

Sunt decontabile şi investiţiile pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând echipamente pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire (de exemplu, tancul de răcire şi stocare a laptelui crud), costurile generale ale realizării proiectului, investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică, cât şi cele necesare realizării conformităţii cu standardele comunitare.

(T. Dobre)

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) ne-a informat că sesiunea a doua pentru depunerea de proiecte pe Măsura 125 – Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii agricole şi silvice se va desfăşura în perioada 2-31 decembrie.

Potenţialii beneficiari vor depune proiectele la sediile oficiilor judeţene ale APDRP (OJPDRP), acolo unde va fi amplasată investiţia.

Fondurile disponibile sunt de 148.774.185 de euro, repartizate pe următoarele submăsuri.

• „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii“ – 89.264.511 euro.

• „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii“ – 59.509.674 de euro.

Pentru prima submăsură au fost alocate 40.169.030 de euro strict pentru proiectele de investiţii în sisteme de irigaţii, restul de 49.095.481 de euro fiind disponibili pentru alte tipuri de investiţii, cum ar fi modernizarea drumurilor de acces, a drumurilor agricole de exploataţie etc.

(V.Ş.)

În perioada 10-28 mai 2010, Banca Mondială desfăşoară o misiune de evaluare ce vizează analiza funcţională preliminară a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a agenţiilor acestuia. Obiectivele misiunii Băncii Mondiale sunt de a discuta şi de a evalua cadrul strategic în agricultură şi dezvoltare rurală, sistemele şi structura organizaţională, managementul financiar şi al resurselor umane din MADR, APIA, APDRP.

Totodată, reprezentanţii Băncii Mondiale vor discuta planul de acţiuni şi activităţi viitoare necesare evaluării funcţionale a MADR, rezultate în urma setului de concluzii preliminarii pe care echipa le va prezenta cu ocazia şedinţei de încheiere a misiunii.

Este de precizat că Banca Mondială realizează în România o analiză funcţională ce vizează 10 ministere şi Consiliul Concurenţei, în două etape. În cadrul primei etape, Banca Mondială se va concentra asupra unui număr de 5 ministere, printre care MADR, şi a Consiliului Concurenţei.