Ştiaţi că irigaţiile cuprind doar 2% din terenurile cultivate?

Share Button

Extinderea irigaţiilor a cunoscut un avânt considerabil începând cu anul 1950, când în lume erau irigate doar 80 milioane de hectare. Potrivit statisticilor, în 2000 suprafaţa agricolă mondială care dispunea de un astfel de sistem însuma 270 milioane de hectare, adică aproximativ 2% din totalul terenurilor cultivate în lume. Deşi elementul financiar este unul restrictiv, cel puţin în cazul ţărilor cu o economie subdezvoltată, previziunile legate de extinderea irigaţiilor evidenţiază o creştere anuală la nivel global de numai 0,6%.

În perspectiva noilor condiţii climatice, irigaţiile ar trebui să joace un rol important în asigurarea securităţii alimentare. Din păcate, factorii restrictivi au o putere mai mare decât voinţa umanităţii. Pentru producerea unei tone de cereale este nevoie de aproximativ 1.000 mc de apă, iar dacă vorbim despre producţia mondială de cereale atunci epuizarea resurselor de apă devine o problemă gravă. Ţările cel mai puternic afectate de acest fenomen îngrijorător sunt India, China, Pakistan, SUA. Secătuirea rezervelor de apă se face resimţită şi în Orientul Apropiat şi Africa de Nord. O posibilă soluţie pentru rezolvarea acestei probleme este desalinizarea apelor mărilor şi oceanelor sau crearea unor soiuri de plante rezistente la apa sărată. 

Ştiaţi că … rele cum sunt, agricultura  nu poate fără pesticide?

Agricultura a cunoscut în ultimele decenii o intensificare care a adus cu sine nevoia implementării unor practici agricole, care nu sunt întotdeauna favorabile sănătăţii populaţiei. Riscurile pe care le implică folosirea îngrăşămintelor chimice în agricultură sunt foarte grave, având ca efect creşterea bolilor infecţioase şi expunerea la diferiţi agenţi patogeni. În pofida acestor pericole, aproximativ 80% din produsele obţinute în industria chimicalelor sunt distribuite către diverse sectoare agricole. Europa de Vest, Japonia şi America de Nord reprezintă cele mai dezvoltate pieţe de desfacere pentru îngrăşămintele chimice. Ce-i drept, mai nou, reticenţa faţă de efectele negative pe care le au acestea asupra organismului uman a determinat o oarecare selecţie a lor. Cert este că volumul de vânzări ale îngrăşămintelor chimice, ierbicidelor sau insecticidelor este în continuă creştere. O perioadă prolifică pentru acest segment a fost între anii 1950-1984. Apogeul a fost atins atunci când pentru un hectar de pământ au fost folosite 211 kg de îngrăşăminte.

După această perioadă a început să se resimtă o încetinire a ritmului de folosire a chimicalelor, astfel că de la 126 milioane de tone de îngrăşăminte, cât erau folosite pe plan mondial între anii 1950-1980, consumul s-a stabilizat după 1998 undeva la aproximativ 120 milioane de tone.

Laura DOBRE

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *