<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		>
<channel>
	<title>Comentarii la: Revin în actualitate depozitele de fructe</title>
	<atom:link href="http://www.agro-business.ro/revin-in-actualitate-depozitele-de-fructe/2010/07/15/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.agro-business.ro/revin-in-actualitate-depozitele-de-fructe/2010/07/15/</link>
	<description>Succes garantat in afaceri</description>
	<lastBuildDate>Tue, 07 Feb 2012 16:10:56 +0000</lastBuildDate>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.2.1</generator>
	<item>
		<title>De către: zlate nicolae</title>
		<link>http://www.agro-business.ro/revin-in-actualitate-depozitele-de-fructe/2010/07/15/comment-page-1/#comment-742</link>
		<dc:creator>zlate nicolae</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 16 Jul 2010 09:25:54 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.agro-business.ro/?p=1030#comment-742</guid>
		<description>in anul 1970 in calitate de salariat al statiunii de cercetare agricola di oradea am facut o vizita  de serviciu la fabrica de masini de sortat si impachetat fructe  R O D A din cesena. ce am aflat: agricultura nu se facea ca amatori ci dupa reguli bine stabilite. ex.datorita concurentei grecilor italienii proprietari de livezide pe dealuri au fost obligati sa renunte la producerea fructelor in livezi situate pe dealuri . statul i-a incurajat si sprijinit sa impadureasca terenurile respective
fermierii de la ses au infiintat ferme pomico9le s-au unit in cooperative agricole care preluau intreaga productie de fructe o sortau o impachetau si valorificau pe piata europeana. in anii urmatori producatorii de piersici de ex din romania au fost scosi de pe piata fiindca nu tineau pasul cu calitatea si pretul . in perioada 1960  197o in unitatea noastra pe baza planului de dezvoltare am amenajat  terase pe care s-au plantat pomi fructiferi. exact invers de cum faceau cei cu care concuram pe piata europeana a fructelor. in anul urmator 1971  in europa s-a ivit asa zisul razboi al perelor, care a constat in faptul ca producatorii de pere din australia au invadat europa centrala cu pere proaspete aduse cu avioanele  iar producatorii de pere din europa n-au putut face fata cu pretul.in anul 1970 am  apreciat ca agricultura romaniei din sectorul de stat era ramasa in urma cu cca. 50 de ani. acum dupa ce am vazut cum arata terenul  dupa aplicare legii 18 cred ca suntem la nivelul  anilor nedefiniti. pe terenurile din patrimoniul s c a se recoltau anual cca 30 -35 mii de tone de fructe acum aproape nimic. nici macar aceste terenuri daca nu sunt cultivate nu sunt nici macar impadurite. din aceste motive si nu numai trebuie ca dezvoltarea  productiei de fructe si nu numai sa se faca pe baza unor studii iar alocarea resurselor financiare sa fie dirijate  tinand cond de  faptul ca participam cu voia sau fara voia noastra la concurenta globala.mai vreau sa vin cu un argument.olanda s-a redresat dupa razboi prin productia de lapte si produse din lapte. in acea perioada s-au infiintat mii de fabricute de prelucrarea laptelui acum in olanda sunt in exploatare 6 fabrici de lapte  fabricutele de lapteau ajuns centre de preluare si pastrarea laptelui.  tot in olanda 3600 de brutarii au falimentat fiindca un producator de paine din germania a investit in fabrici mari si performante de paine si produse de panificatie. asaq ca infiintarea unor depozite mici de fructe trebuie gandita in functie si de evolutia comertului cu fructe global daca acum se apreciaza ca undepozit la 20 ha de pomi este rentabil cred ca ar trebui incurajata cooperarea fermierilor  si construirea depozitelorpe baza unor studii competente</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>in anul 1970 in calitate de salariat al statiunii de cercetare agricola di oradea am facut o vizita  de serviciu la fabrica de masini de sortat si impachetat fructe  R O D A din cesena. ce am aflat: agricultura nu se facea ca amatori ci dupa reguli bine stabilite. ex.datorita concurentei grecilor italienii proprietari de livezide pe dealuri au fost obligati sa renunte la producerea fructelor in livezi situate pe dealuri . statul i-a incurajat si sprijinit sa impadureasca terenurile respective<br />
fermierii de la ses au infiintat ferme pomico9le s-au unit in cooperative agricole care preluau intreaga productie de fructe o sortau o impachetau si valorificau pe piata europeana. in anii urmatori producatorii de piersici de ex din romania au fost scosi de pe piata fiindca nu tineau pasul cu calitatea si pretul . in perioada 1960  197o in unitatea noastra pe baza planului de dezvoltare am amenajat  terase pe care s-au plantat pomi fructiferi. exact invers de cum faceau cei cu care concuram pe piata europeana a fructelor. in anul urmator 1971  in europa s-a ivit asa zisul razboi al perelor, care a constat in faptul ca producatorii de pere din australia au invadat europa centrala cu pere proaspete aduse cu avioanele  iar producatorii de pere din europa n-au putut face fata cu pretul.in anul 1970 am  apreciat ca agricultura romaniei din sectorul de stat era ramasa in urma cu cca. 50 de ani. acum dupa ce am vazut cum arata terenul  dupa aplicare legii 18 cred ca suntem la nivelul  anilor nedefiniti. pe terenurile din patrimoniul s c a se recoltau anual cca 30 -35 mii de tone de fructe acum aproape nimic. nici macar aceste terenuri daca nu sunt cultivate nu sunt nici macar impadurite. din aceste motive si nu numai trebuie ca dezvoltarea  productiei de fructe si nu numai sa se faca pe baza unor studii iar alocarea resurselor financiare sa fie dirijate  tinand cond de  faptul ca participam cu voia sau fara voia noastra la concurenta globala.mai vreau sa vin cu un argument.olanda s-a redresat dupa razboi prin productia de lapte si produse din lapte. in acea perioada s-au infiintat mii de fabricute de prelucrarea laptelui acum in olanda sunt in exploatare 6 fabrici de lapte  fabricutele de lapteau ajuns centre de preluare si pastrarea laptelui.  tot in olanda 3600 de brutarii au falimentat fiindca un producator de paine din germania a investit in fabrici mari si performante de paine si produse de panificatie. asaq ca infiintarea unor depozite mici de fructe trebuie gandita in functie si de evolutia comertului cu fructe global daca acum se apreciaza ca undepozit la 20 ha de pomi este rentabil cred ca ar trebui incurajata cooperarea fermierilor  si construirea depozitelorpe baza unor studii competente</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>De către: zlate nicolae</title>
		<link>http://www.agro-business.ro/revin-in-actualitate-depozitele-de-fructe/2010/07/15/comment-page-1/#comment-741</link>
		<dc:creator>zlate nicolae</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 16 Jul 2010 08:02:35 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.agro-business.ro/?p=1030#comment-741</guid>
		<description>articolul despre depozitele de fructe este interesant. cred ca construirea de depozite ar trebui analizata dupa ce o echipa de specialisti si din decidenti ar face o vizita de studiu in italia as zice in orasul cesena. acolototi fermierii eunt asociati in cooperative agricole. acestia cultiva pamantul pe care il are in proprietate si aduce productia la capatul pacelei. cooperative transporta productia la sediul firmei acolofructele sunt spalate,sortate si ambalate si depozite cu mediu controlat. tot cooperativa valortifica marfa obtinuta .iar profitul se repartizeaza si pentru productia bruta depusa spre pastrere si valorificare .</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>articolul despre depozitele de fructe este interesant. cred ca construirea de depozite ar trebui analizata dupa ce o echipa de specialisti si din decidenti ar face o vizita de studiu in italia as zice in orasul cesena. acolototi fermierii eunt asociati in cooperative agricole. acestia cultiva pamantul pe care il are in proprietate si aduce productia la capatul pacelei. cooperative transporta productia la sediul firmei acolofructele sunt spalate,sortate si ambalate si depozite cu mediu controlat. tot cooperativa valortifica marfa obtinuta .iar profitul se repartizeaza si pentru productia bruta depusa spre pastrere si valorificare .</p>
]]></content:encoded>
	</item>
</channel>
</rss>

