Reprezentarea la federaţiile europene, mai mult decât dificilă

Reprezentarea fermierilor români în asociaţiile de profil la nivel european a constituit în ultimii ani un motiv de dispută nu doar între agricultori şi Ministerul Agriculturii, care a tot refuzat să achite cotizaţia la COPA-COGECA, ba chiar între federaţiile constituite la nivel local care îşi dispută legitimitatea. Lupta este departe de a fi încheiată.

După ce Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) a fost exclusă din COPA-COGECA în urmă cu câţiva ani pe motiv că nu şi-a plătit cotizaţia, se părea că accesul fermierilor români la cele două organizaţii europene de reprezentare a agricultorilor, COPA-COGECA, este practic imposibil. Surpriză însă, la sfârşitul lunii iunie Federația Națională „PRO AGRO“ anunţă că a fost admisă în COPA-COGECA, iar cotizaţia anuală se ridică la nu mai puţin de 500.000 de euro.

O mişcare care a surprins pe mulţi şi care a încins spiritele între PRO AGRO şi LAPAR, care consideră că federaţia condusă de Alex Jurconi nu reprezintă interesele fermierilor români.

Pentru a fi membru în COPA-COGECA una dintre condiţii este ca organizaţia membră să fie multisectorială, după cum se arată chiar într-un comunicat PRO­ AGRO. Printre organizaţiile care sunt acum înscrise în federaţie se numără Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă, Asociaţia Fermierilor din România sau Asociaţia Naţională a Tinerilor Producători Agricoli. Dacă teoretic reprezentarea ar fi oarecum asigurată, rămâne însă problema cotizaţiei anuale la forul european de jumătate de milion de euro, o sumă ce-i drept nu la îndemâna oricui. Jurconi spune însă că a identificat sursele de finanţare, iar, în plus, are la dispoziţie cotizaţiile membrilor.

De ce însă costă aşa de mult? Pentru că România intră în categoria întâi – alături de Franța, Germania, Spania, Polonia și Italia – a ţărilor membre.

Miza COPA-COGECA

COPA-COGECA reprezintă cea mai puternică federaţie a agricultorilor europeni. Este formată din 60 de organizaţii din ţările Uniunii Europene şi 36 de organizaţii partenere din alte ţări europene, cum ar fi Islanda, Norvegia, Elveţia şi Turcia. Organizaţia europeană este formată din două mari Comitete care au fuzionat încă din 1962 – Comitetul General al Cooperativelor Agricole din Uniunea Europeană şi Comitetul Organizațiilor Profesionale Agricole. COPA-COGECA reprezintă în prezent interesele generale şi specifice a peste 660.000 de persoane din 40.000 de cooperative de fermieri, cu o cifră de afaceri anuală globală de peste 300 miliarde de euro în toată Europa. De la crearea sa, COGECA a fost recunoscută de către instituţiile europene ca organ reprezentativ principal şi purtător de cuvânt pentru întregul sector agricol.

Participarea la asociaţiile europene în noua PAC

Dacă până în 2011 statul plătea jumătate din cotizaţia Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli (FNPAR) la COPA-COGECA, acum lucrurile s-au schimbat. În lipsa fondurilor bugetare, dar şi a unor programe care să susţină reprezentarea internaţională a producătorilor români, aceştia se bazează mai degrabă pe cotizaţiile membrilor. Dar ca să strângi câteva sute de mii de euro este practic imposibil. Agricultorii speră însă ca prin noua PAC să se rezolve şi acest lucru, mai ales că Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură, a promis că vor fi disponibile fonduri pentru asociaţiile de producători, iar acestea vor putea să-i folosească inclusiv pentru reprezentarea lor la federaţiilor europene, după cum susţine Daniel Ciobanu, vicepreşedinte LAPAR. Prezent cu câteva luni în urmă la conferinţa LAPAR, Cioloş atrăgea atenţia guvernanţilor asupra pericolelor ce ne pândesc din cauza nereprezentării la asociaţiile internaţionale – România era la acel moment singurul stat din Europa care nu avea organizaţii agricole naţionale reprezentate în confederaţiile şi federaţiile europene. Comisarul european spunea că „în mod sigur Guvernul poate să ajute cu o susţinere financiară, însă multe sectoare din agricultură au suficientă forţă economică pentru a susţine financiar prezenţa la Bruxelles“. Prezenţa internaţională este importantă pentru că asociaţiile pot fi la curent cu ceea ce se întâmplă şi, mai ales, cu ce se decide la nivel european, dar îşi pot exprima şi punctul de vedere cu privire la noua PAC.

Crescătorii de pui, membri a două organizaţii internaţionale

Uniunea Crescătorilor de Păsări se numără printre puţinele organizaţii patronale din sector care este afiliată internaţional, după cum spune Ilie Van, şi nu la una ci la două organizaţii, la care plăteşte 20.000 de euro. În acelaşi timp, Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară (Romalimenta), se plânge că statul nu subvenţionează participarea la asociaţiile europene, aşa cum s-a promis. În urmă cu câţiva ani, organizaţia pe care o reprezenta plătea doar 50% din cotizaţia de 30.000 de euro.

Marius ŞERBAN