Share Button

Dincolo de optimismul manifestat până mai săptămânile trecute, recolta de grâu se dovedeşte a fi foarte bună, dar nu excepţională. Din datele obţinute direct de la unii fermieri mai cu stare, rezultă producţii medii situate între 3.500 kg/ha şi 6.300 kg/ha. Ce-i drept, pe unele sole, s-au înregistrat chiar 7.000-7.800 kg/ha. Însă, spre deosebire de alţi ani, calitatea este superioară, pentru că s-au folosit seminţe certificate, cu potenţial mare de producţie.

Menţionăm că, în momentul documentării, în unele zone ale ţării, secerişul era în plină desfăşurare.

Dacă la primele livrări spre depozite, preţul grâului pentru panificaţie era de 0,63-0,65 lei/kg, peste câteva zile în unele zone el urcase deja la 0,80 lei/kg. Fermierii se aşteaptă să crească în continuare, astfel încât, în august sau septembrie, să depăşească 1 leu/kg. Previziunile sunt totuşi optimiste, cel puţin pe termen scurt. Este de precizat că, din decembrie 2010 şi până în primăvara anului 2011, grâul s-a vândut cu peste 300 de euro/tonă.

Conform datelor centralizate la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în toamna anului trecut, au fost însămânţare cu grâu 1.921.000 ha. Plantele au răsărit pe 1.911.000 ha, din care au rămas 1.902.145 ha, pentru că 8.855 ha au fost calamitate.

Producţii medii, în câteva ferme

În cazul fermelor mijlocii şi mari, producţiile au fost într-adevăr aproape excepţionale, fără unele cazuri, în care au apărut accidente nedorite.

Ştefan Poienaru (Feteşti, judeţul Ialomiţa), unul dintre cei mai mari agronomi ai României, a cultivat grâu pe 6.000 ha. A obţinut în medie aproximativ 5.400 kg/ha, dar a avut sole cu peste 7.000 kg/ha. Predominante au fost soiuri româneşti de la INCDA Fundulea.

Nicolae Sitaru (Raşi, Ialomiţa) a pus grâu pe 950 ha şi a recoltat între 4.800 kg/ha şi 6.800 kg/ha, cu o medie de 5.500 kg/ha. Sămânţa utilizată a fost din soiurile Glosa, Boema, Delabrad, Apache şi Arlechin.

Florica Tudose (Bârla, Argeş), a însămânţat grâu pe 250 ha, recoltând în medie 4.200 kg/ha. Cultura a fost uniformă, motiv pentru care nu au existat diferenţe mari de cantitate între maxim şi minim. Soiuri: Gold, Glosa şi Boema.

Ştefan Dorr (Luica, Călăraşi) a stabilit adevărate recorduri, de pe cele 600 ha, obţinând în medie

6.300 kg/ha la grâul pentru panificaţie şi 5.400 kg/ha la cel dur. Pe cele mai roditoare loturi, a înregistrat 7.800 kg/ha. A utilizat soiurile Glosa (care a stabilit recordul), Boema, Hargita şi Hattyu.

Gheorghe Nedelcu, preşedintele AMSEM, unul dintre cei mai cunoscuţi şi importanţi producători autohtoni de sămânţă certificată, a obţinut în regim de multiplicare 6.500 kg/ha, cu soiul austriac Pitbul. Pentru cei interesaţi, precizăm că acest soi are spicul alb, nearistat, cu boabe de culoare roşie. În condiţii normale de cultură, are masa a 1.000 de boabe de 43-45 g. Este precoce, rezistent la cădere şi are o bună rezistenţă la secetă şi arşiţă, dar şi la rugini şi făinare.

Ilie Dan (Vărăşti, Giurgiu), în ciuda experienţei mari, a avut cel mai mic randament dintre toţi interlocutorii noştri, în medie numai 3.500 kg/ha, de pe o suprafaţă de 300 ha. Fermierul ne-a spus că a însămânţat o bună parte din teren cu soiul unguresc Hattyu, care nu a avut suficientă apă în faza de înfrăţire şi s-a ales praful de producţie. A mai salvat ceva din recoltă cu soiul Crina, care a dat în medie 4.300 kg/ha. Ghinionul lui a mers mai departe, fiind obligat, prin contract, să vândă puţinul grâu cu numai 0,63 lei/kg.

Zona Lugoj (judeţul Timiş), care a beneficiat de mai multă apă în primăvară, comparativ cu sudul ţării (date din surse): pe parcele mai slabe, s-a obţinut o producţie medie de 5.300 kg/ha, iar pe cele mai bune, de 6.700 kg/ha.

Jale în solele micilor producători

Nea Ion Dragnea vinde legume şi zarzavaturi în piaţa de la colţul străzii unde eu locuiesc. Are o fermă de subzistenţă în comuna Valea Dragului (Giurgiu). A pus grâu pe un pogon (0,5 ha) şi a recoltat aproximativ 1.300 kg, ceea ce înseamnă un randament mediu de 2.600 kg/ha. Nu ştie ce soi a însămânţat, pentru că de ani de zile păstrează sămânţă din recolta anterioară, dar „precis e de-al nostru, românesc“.

Nea Ion, nea Marin şi alţii care locuiesc în comunele din jurul Bucureştiului sau oriunde prin ţară au avut grâu pe cel mult 2-3 ha, iar producţiile nu prea au depăşit

2.500 kg/ha.

Problema este că astfel de agricultori, cu ferme de până la 10 ha, însumează 3,14 milioane ha, din cele 8,3 milioane ha cultivate. Din datele parţiale ale Recensământului General Agricol (RGA), rezultă că, în România, sunt 3.639.248 milioane de ferme cu suprafeţe între 1 şi 10 ha, din totalul de 3.721.885 de exploataţii agricole existente. Este bine că numărul fermelor de subzistenţă a scăzut cu 2% în 2011 şi a crescut cu 5,8% cel al suprafeţelor de peste 100 ha, dar procentele ni se par mult prea mici, pentru a putea vorbi de performanţă.

Analiştii susţin că media pe ţară la grâu nu va depăşi valorile maxime din anii anteriori (3.403 kg/ha), deci nu putem vorbi de recolte excepţionale. În opinia autorului acestor rânduri, producţii excepţionale înseamnă niveluri apropiate de cele occidentale, cu o medie naţională de peste 5.000 kg/ha, ceea ce nu se întâmplă nici în acest an, în România.

Evoluţia producţiei de grâu în ultimii şapte ani
(vezi tabel în revistă)

Preţul grâului în Portul Constanţa, în 2010
(vezi tabel în revistă)

Traian DOBRE