Raport de 7:1 între cel mai dezvoltat și cel mai sărac județ din România

Share Button

Din punctul de vedere al Produsului Intern Brut, indicator care reflectă în final nivelul de dezvoltare, în România continuă să existe decalaje importante între regiuni sau între județe în interiorul regiunilor. Raportul între cele mai dezvoltate județe și cele mai sărace era, la nivelul anului 2014, ultimul pentru care Institutul Național de Statistică a publicat cifre detaliate, de 7 la 1.

În 2016 PIB-ul României a fost de 761,47 miliarde de lei, iar în 2014, de 668,14 miliarde de lei. Pentru anul 2016 nu sunt încă disponibile datele pe județe și regiuni, așa că ne vom rezuma la statistica din 2014

(CAEN Rev. 2) pentru a oferi o oglindă a situației economice a țării. Și avem așa:

  • PIB mai mic de 5 miliarde de lei: Covasna, Mehedinți;
  • PIB între 5 și 9,99 miliarde de lei: Bistrița-Năsăud, Satu Mare, Sălaj, Harghita, Botoșani, Vaslui, Brăila, Buzău, Tulcea, Vrancea, Călărași, Ialomița, Teleorman, Gorj, Olt, Vâlcea, Caraș-Severin;
  • PIB între 10 și 14,99 miliarde de lei: Maramureș, Alba, Mureș, Bacău, Suceava, Galați, Dâmbovița, Arad, Hunedoara;
  • PIB între 15 și 19,99 miliarde de lei: Bihor, Sibiu, Argeș, Ilfov, Dolj;
  • PIB între 20 și 24,99 miliarde de lei: Brașov, Iași;
  • PIB între 25 și 29,99 miliarde de lei: Cluj, Timiș;
  • PIB între 30 și 34,99 miliarde de lei: Constanța, Prahova;
  • PIB mai mare de 35 miliarde de lei: București (161 miliarde de lei).

Între timp, situația s-a mai schimbat, prin creșteri economice puternice ale județelor Ilfov, Timiș, Iași, Brașov, Bihor și Arad. Oricum ar fi însă, trendul se păstrează și remarcăm decalaje uriașe în teritoriu, cu un raport de 7 : 1 între cele mai puternice județe și cele mai puțin dezvoltate economic. Covasna, Mehedinți, Tulcea, Călărași, Vaslui, Botoșani, Giurgiu, Ialomița, Teleorman, Ialomița și Vrancea se mențin printre cele mai sărace din România, la polul opus aflându-se Constanța, Prahova, Cluj, Timiș, Brașov și Iași.

PIB/cap de locuitor-dezechilibre teritoriale severe

Vorbind despre PIB pe regiuni, mai puțin dezvoltată decât zona despre care se spunea că reprezintă polul sărăciei în România, ne referim la Moldova, este Oltenia. Însă ca PIB/cap de locuitor, din anul 2000 și până astăzi situația e aproape neschimbată, Moldova de Nord-Est fiind, într-adevăr, regiunea cel mai puțin dezvoltată și abia după aceea urmează Oltenia de Sud-Vest. Pe locul al treilea ca PIB/cap de locuitor redus se află Sud-Muntenia, regiune din care fac parte Prahova și Argeș, însă se cunoaște faptul că există un decalaj puternic în interiorul zonei, cu Prahova și Argeș în rol de locomotivă pentru foarte puțin dezvoltatele, dacă nu chiar săracele județe Călărași, Ialomița, Teleorman și Giurgiu. Între cea mai dezvoltată zonă, am numit București-Ilfov, și cea mai săracă (Moldova și Oltenia), există un raport de 4,65:1. Capitala este urmată de regiunile Vest și Centru, cu puternicele județe Timiș, Brașov și Sibiu.

Trai modest în Oltenia, Moldova și Muntenia de Sud

Cum omul nu „mănâncă“ totuși PIB-ul, să vedem care sunt veniturile reale pe care le obține o persoană. Institutul Național de Statistică deține astfel de date pe regiuni de dezvoltare. Din acest punct de vedere, trebuie să recunoaștem deschis, stăm destul de rău. Aproape că dispare entuziasmul, dacă există așa ceva în realitate, al creșterii economice cu care guvernele Ponta, Cioloș, Grindeanu și Tudose se laudă de câțiva ani încoace. În 2011, nivelul de trai cel mai scăzut se înregistra în Regiunea Sud-Vest Oltenia, urmată de Nord-Est (Moldova de Nord), Sud-Est (Moldova de Sud și Dobrogea) și Sud-Muntenia. În 2016 sărăcia revine în Moldova, aceasta fiind urmată, surprinzător, de Sud-Muntenia și abia apoi de Sud-Vest Oltenia. În județele de la granița cu Serbia și Ungaria nivelul de trai este cel mai ridicat, bineînțeles, după oaza (în condițiile de la noi și în comparație cu celelalte zone) București-Ilfov. Dar… țineți-vă bine: pragul sărăciei relative era, în 2015, de 6.169 lei/persoană/an, deci 514,08 lei/ lună/persoană, ceea ce ar înseamna, uitându-ne la cifrele din tabelul de mai jos, că românii, în fine, o parte dintre ei, n-ar fi deloc amărâți.

Bucureștenii au venituri duble față de moldoveni și olteni

Clasamentul nu se schimbă semnificativ nici când este vorba despre veniturile medii lunare pe gospodărie (n.n. – o gospodărie este calculată la 2,672 persoane la nivel național, dar acest număr diferă de la o regiune la alta). Cele patru județe din nordul țării (Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui) înregistrează cel mai scăzut nivel al veniturilor, rata de sărăcie păstrându-se la nivel ridicat și în Oltenia (Mehedinți, Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea), Regiunea Sud-Est (Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Constanța și Tulcea), precum și în Sud-Muntenia. Între locuitorii din Regiunea Nord-Vest și cei din Moldova sau Oltenia există o diferență de câteva sute de lei/lună, iar bucureștenii câștigă dublu decât moldo­venii sau oltenii.

De altfel, în București, la o populație de 1,8 milioane de locuitori, sunt 900.000 de locuri de muncă, un job la fiecare doi locuitori, șomajul fiind de 1,7%, iar în Vaslui, la o populație de 395.499 de locuitori, sunt în jur de 50.000 de locuri de muncă, ceea ce înseamnă 1 job la opt locuitori.

Venituri medii nete lunare/persoană, pe regiuni de dezvoltare

Venituri totale medii lunare pe gospodărie

Maria BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *