Producător de flori şi legume: „Programul Tomate româneşti ar trebui modificat“

Share Button

În satul Novaci, din Mihăilești, la 20 de kilometri de București, agricultura este la mare prețuire. Am întâlnit aici o familie care a dezvoltat în lunca Argeșului un mic paradis al florilor și legumelor. Ion Drăgan este în prezent viceprimar al orașului Mihăilești, dar are experiență anterioară în agricultură, iar soția sa, Mihaela, a lucrat, de asemenea, zeci de ani în administrația publică, dar a renunțat în favoarea meseriei de agricultor. Împreună au dezvoltat o afacere de familie concentrată pe cultivarea legumelor și a florilor în solarii.

Un flux continuu de producție

Dezvoltarea afacerii cu legume și flori de la Novaci a început în urmă cu opt ani, inițial cu plantarea livezilor de pomi, și a continuat cu construcția solariilor întinse pe 2.600 mp și a unor magazii ce adăpostesc acum centrala care încălzește solariile. Pentru viitor familia Drăgan și-a propus să mai facă încă două solarii. Sectorul de producție în solarii se desfășoară în două direcții. De aproape opt ani aici se cultivă tomate, ardei gras, vinete, fasole și de patru ani s-au dedicat floriculturii, activitate care acum are cea mai mare pondere. Familia Drăgan cultivă flori pe tot parcursul anului. În luna martie solariile sunt pline cu zambile, lalele și narcise. Urmează apoi crinul asiatic în mai multe varietăți de culoare, și apoi lisianthus. În toamnă fluxul tehnologic reîncepe. Dintre toate florile cultivate, cea mai pretențioasă, spune Mihaela Drăgan, este lisianthus, căreia trebuie să i se asigure anumite condiții.

Investiții continue, prețuri mici

În solariile din Novaci se obțin de pe 600 mp cca. 4.000 de tone de tomate. Dacă producția este mai mult decât bună, prețul de valorificare nu este întotdeauna avantajos. Spre deosebire de floricultură, cheltuielile în legumicultură sunt mult mai mici pentru că familia Drăgan produce o parte din sămânță. Într-un sezon legumicol investițiile sunt de cca. 10 mii lei, fără a contoriza munca familiei în solarii. Întreaga producție de legume pleacă spre piețele din București. În anii trecuți familia a avut propria tarabă în piața Rahova, însă atunci când a fost supraproducție producătorii din Novaci au fost nevoiți să vândă intermediarilor în piața de en-gros. Producerea florilor este mai costisitoare pentru sunt nevoiți să cumpere bulbii din Olanda. După ce se scad cheltuielile de transport și de cultivare a florilor, câștigul producătorului este de 30-40 bani.

Programul, aplicat pe suprafaţă

În calitate de producător de flori și legume, Ion Drăgan a făcut referire și la programul de susținere a cultivatorilor de roșii.

„Prin Programul «Tomate românești», la o suprafață de 1.000 mp se alocă legumicultorilor în jur de 3.000 euro. Eu m-aș încadra în etapa a doua a programului, numai că sunt condiționat de faptul că trebuie să le vând în lunile noiembrie și decembrie. Eu sunt și producător de flori tăiate, așa că ar trebui să scot producția de roșii cel mai târziu la jumătatea lunii octombrie. Asta pentru a putea pregăti solariile pentru zambile și lalele. Practic, pentru acest decalaj de două săptămâni nu pot beneficia de acest program. Sper că se va găsi o soluție și pentru noi, cei care cultivăm flori. Eu cred că Programul „Tomate Româneşti“ ar trebui să înceapă de la o suprafață mai mică, astfel încât cei care nu au 1.000 mp sau au și alte culturi să poată beneficia şi ei. O altă măsură ar fi ca programul să fie stabilit la suprafață, nu pe gamă de culturi, pentru că și fasolea, vinetele tot legume sunt.“

Ion Drăgan

„Este foarte important ca micii producători să fie sprijiniți. Din fericire, eu am suprafață mai mare și am un serviciu dincolo de agricultură. Însă sunt familii care trăiesc exclusiv dintr-o astfel de afacere. Sunt și veri în care suntem nevoiți să vindem marfa cu 50 de bani/kilogramul. De multe ori nu scoatem nici cheltuiala.“

Mihaela Drăgan

„Meseria de floricultor este frumoasă, dar și grea în același timp pentru că florile sunt plante foarte sensibile. Uneori sunt afectate de precipitații, de diferențele de temperatură și de boli și dăunători. Trebuie să fim permanent atenți și eu și soțul și urmărim pas cu pas evoluția lor. Însă cea mai mare problemă este desfacerea. Ar trebui ca producătorii de flori să beneficieze de un spațiu amenajat pentru valorificarea producției în orice perioadă a anului. Un spațiu pe care să îl plătească, firește. Noi valorificăm florile în piața de en-gros George Coșbuc din București și avem un câștig minim, în vreme ce în florării acestea ajung la un preț dublu sau triplu.“

GALERIE FOTO

Laura ZMARANDA

Revista Agrobusiness nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 12-13

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *