Share Button

Noutăţile pe care firmele furnizoare de inputuri şi servicii pentru agricultură le oferă fermierilor sunt mai întotdeauna de ultimă oră. Iar când este vorba de material biologic, se întrec în a pune la dispoziţie cele mai noi şi mai performante soiuri şi hibrizi, ba chiar tehnologii şi diverse produse, aşa-zisele ,,pachete tehnologice“.

PIONEER, prezentă în România de peste patruzeci de ani, este una dintre firmele care au reuşit să cucerească fermierii prin noutăţile pe care le oferă an de an. Hibrizii de porumb şi floarea-soarelui, soiurile de rapiţă sunt doar câteva din realizările sale din domeniul cercetării şi producţiei. Performanţele lor sunt demonstrate în câmpurile experimentale şi loturile demonstrative organizate în toate zonele de cultură, manifestări la care participă de fiecare dată sute de fermieri.

O astfel de întâlnire cu producătorii a avut loc recent la una dintre fermele holding-ului TCE 3 BRAZI Piatra-Neamţ, unde Pioneer a prezentat celor peste 200 de participanţi 31 de hibrizi de porumb din diferite grupe de precocitate, mergându-se până la recoltat şi cântărit producţia. Fermierii au avut aşadar posibilitatea să constate, direct în câmp, capacitatea de producţie a fiecărui hibrid şi să aleagă pe cei mai potriviţi pentru condiţiile agropedoclimatice ale fiecăruia.

Sămânţa bună înseamnă plus valoare

Despre rolul acestor demonstraţii, cât şi despre importanţa achiziţionării unei seminţe de calitate ne vorbeşte doamna Maria Cîrjă, director de marketing şi produs Pioneer: „Scopul nostru, în fiecare an, este să arătăm fermierilor care nu au în câmp produse Pioneer ce avantaje ar avea dacă ar cultiva hibrizii noştri de porumb, floarea-soarelui sau rapiţă. Avem astfel de demonstraţii în peste 300 de locaţii la porumb, 200 la floarea-soarelui şi 150 de loturi înfiinţate în toamna aceasta pentru rapiţă. Toate au acelaşi scop, să convingem fermierii că numai cu o sămânţă de calitate pot fi obţinute producţii mari. Sămânţa nu poate decât să aducă plus valoare fermierului, sigur cu condiţia aplicării şi a celorlalte verigi tehnologice. Dacă lucrările de bază nu sunt executate corect, nu sunt combătute buruienile, bolile şi dăunătorii în timpul vegetaţiei, sămânţa nu-şi poate demonstra potenţialul de producţie. Suntem siguri că fermierii s-au convins de acest lucru, altfel nu cred că am avea un număr atât de mare de participanţi la aceste demonstraţii. Apoi, un fermier nu poate fi convins numai prin cataloage. El trebuie să  vadă la faţa locului, cu ochii lui, loturile demonstrative şi cântarul“, mai spune Maria Cîrjă, rezultatele înregistrate fiind cuprinse detaliat într-un tabel expus celor prezenţi.

Anul acesta ne mai rentabilizăm

Şi pentru că acţiunea despre care vorbim s-a desfăşurat în loturile demonstrative organizate în judeţul Neamţ, mai exact la TCE 3 Brazi- ferma Zăneşti, nu puteam rata ocazia de a sta de vorbă cu unul dintre specialiştii de aici, domnul Vasile Iacob, despre cât de rentabilă este anul acesta cultura porumbului. De la domnia sa am aflat că, poţi obţine, cu noile preţuri de anul acesta, peste 3.300 lei/ha cu o cheltuială de 2.300 lei/ha.

„Avem oferte de 170 de euro/tona de porumb şi, având în vedere că obţinem o producţie de circa 9-10 t/ha, venitul este de 5.500-6.000 lei/ha, cu cantităţi de îngrăşăminte nu foarte mari, pentru că acestea nu reprezintă factorul determinant la porumb, ci apa. Anul acesta a fost apă şi toţi fermierii au putut să obţină producţii bune la porumb. Deci ne mai rentabilizăm cât de cât fermele“, mai spune inginerul.

Cele 800 de hectare sunt recoltate în aproximativ două săptămâni cu ajutorul a şase combine. Asta înseamnă în jur de

110-120 de hectare pe zi. Producţia merge către cele patru uscătoare cu o capacitate de 200 t avute la dispoziţie, care permit punerea la adăpost a producţiei în scurt timp.

Sunt producţii, dar şi pierderi

Tot în cadrul TCE 3 Brazi, dar ceva mai la sud, ce-i drept, cultura porumbului nu s-a mai dovedit a fi la fel de rentabilă anul acesta. „Avem o situaţie bună aici, pe judeţul Neamţ, unde culturile au fost extraordinare anul acesta. Nu acelaşi lucru putem spune despre zona de sud şi vă pot da exemplul din Insula Mare a Brăilei, unde anul acesta a fost unul cu mari greutăţi“, ne spune Culiţă Tărâţă, preşedintele holding-ului. „În primul rând, exact a doua zi după ce ne-am apucat de recoltat a venit dezastrul cu ploile care au ţinut aproape o lună de zile. Acestea ne-au dijmuit producţia la grâu, la orz, la rapiţă, dar în special la porumb, pentru că perioada de băltire a apei a fost mare.

Pagubele se ridică la sute de milioane de euro şi nimeni nu s-a ocupat ca fermierii să recupereze din pierderi. Nici până la această oră guvernul nu a venit cu vreo hotărâre privind acest aspect. Legea nr. 381 trebuia înlocuită, îmbunătăţite condiţiile privind asigurările şi respectiv cele referitoare la despăgubiri. Aşadar, sunt producţii, dar şi pierderi ce nu pot fi recuperate pentru că nimeni nu se ocupă de agricultură şi agricultori aşa cum s-ar merita“, încheie Culiţă Tărâţă.

Loturile experimentale şi comparative cultivate pe suprafeţe întinse în cadrul TCE 3 Brazi reprezintă un fel de şcoală pentru toţi cei din judeţul Neamţ. O spun chiar fermierii care au avut şansa de a folosi ceea ce au experimentat cei de la TCE 3 Brazi în privinţa tehnologiei, dar şi a soiurilor şi hibrizilor.

I. Banu