Ofensiva chineză în agricultura europeană

Share Button

chinaResursele naturale limitate, schimbările climatice şi mai ales populaţia tot mai numeroasă sunt doar câteva din motivele care au determinat autorităţile chineze să susţină investiţiile în agricultură în întreaga lume, în scopul asigurării propriei securităţi alimentare. Mai nou, chinezii au trecut la achiziţii în Europa, de la podgorii la terenuri agricole sau producători de input-uri.

Cel mai mare proiect, în Ucraina

China vrea să investească masiv în agricultura ucraineană, fiind avută în vedere o suprafaţă de nu mai puţin 3 milioane de hectare, după cum au anunţat autorităţile de la Beijing, cu scopul de a-şi asigura securitatea alimentară.

„Ucraina va furniza Chinei o suprafaţă iniţială de cel puţin 100.000 hectare de terenuri agricole de calitate […] pentru culturi agricole şi creşterea porcilor […] Proiectul se va derula pe termen lung şi va fi extins până la o suprafaţă de trei milioane de hectare“, a anunţat South China Morning Post, un cotidian din Hong Kong.

În acest scop a fost semnat un acord între o organizaţie economică şi semimilitară chineză, Xinjiang Production and Construction Corp. (XPCC), şi grupul agricol ucrainean, KSG Agro.

În ultimii ani, companii chineze specializate în producţia de cereale precum Beidahuang şi Chongqing Grain au investit sume importante în America de Sud, în special în culturi de soia.

Fondul Chengdong Investment Corporation, filială a fondului China Investment Corporation (CIC), a cumpărat un pachet de 12,5% din acţiunile producătorului rus de îngrăşăminte Uralkali, unul dintre principalii jucători pe piaţa mondială a potasiului.

Vii şi castele în Franţa

Un important grup agroalimentar chinez a cumpărat în 2011 castelul Viaud, situat în Lalande-de-Pomerol (Bordelais). Anterior, alte cinci castele au fost cumpărate în circa trei ani: castelul Laulan Ducos, castelul Latour-Laguens, castelul Chenu Lafitte, castelul Richelieu etc. În ultima vreme, suprafeţele de vii cumpărate de chinezi sunt în creştere, ca şi cererea tot mai mare pe piaţa asiatică. De altfel, China este principala destinaţie (volum) la export pentru vinurile franţuzeşti. Asiaticii sunt interesaţi şi de sectorul laptelui, în special lapte praf, realizând deja primele investiţii în acest sens.

Canalul Siret – Bărăgan, o posibilă investiţie ratată

Ministerul Agriculturii a anunţat în 2012 că există investitori chinezi interesaţi de realizarea Canalului Siret-Bărăgan, mai precis de modul de amortizare a investiţiei. Din păcate, însă, la aproape un an de la acest anunţ, nu s-a întâmplat mai nimic, iar proiectul a rămas la stadiul de intenţii.

China, o mare putere economică

China este un jucător de prim rang pe piaţă la nivel mondial. Doar câteva cifre: populaţia acestei ţări reprezintă circa un sfert din numărul total de locuitori de pe întreg mapamondul, China asigură 9,5% din PIB-ul mondial (în 2010), 10% din comerţul mondial, deţinând cea mai mare rezervă de devize din lume. La nivelul anului 2010, investiţiile directe în străinătate se ridicau la 59 miliarde de dolari, în creştere cu 380% faţă de 2005. China este cea mai mare putere agricolă a lumii şi un jucător important în ceea ce priveşte schimburile internaţionale cu produse agricole. Statul asiatic produce circa 18% din producţia mondială de cereale, 30% din cea de orez, 28% din producţia de carne, 37% din cea de fructe şi legume şi 50% din producţia de carne de porc. În contextul unei cereri în creştere de alimente, ca urmare a creşterii populaţiei, devin tot mai evidente slăbiciunile agriculturii chineze, cu efecte directe asupra producţiei. Suprafeţele cultivate în scădere – 120 milioane hectare – pe fondul urbanizării, poluarea terenurilor, deşertificarea sau eroziunea solurilor, precum şi schimbările climatice fac imposibilă majorarea producţiei.

Ioana GUŢE

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *