Noile discuții avute la nivel european ar putea schimba Politica Agricolă Comună

Share Button

Participarea delegației ASAS la întâlnirea cu comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală Phil Hogan a pus în discuție teme importante care privesc agricultura românească.

În perioada 27-29 septembrie 2017, delegația Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“, formată din prof. emerit dr. Valeriu Tabără, vicepreședinte ASAS, și prof. dr. Ioan Jelev, șeful serviciului de relații internaționale al ASAS, a efectuat o vizită la Bruxelles în vederea participării la întâlnirea cu comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală Phil Hogan, la sediul Comisiei Europene – Berlaymont și la reuniunea pregătitoare organizată de Uniunea Academiilor Europene pentru Știință Aplicată în Agricultură, Alimentație și Natură (UEAA), la sediul reprezentanței regiunii Toscana din Bruxelles („Liaison Office of the Toscane“). A fost prezent președintele UEAA, dl Michel Thibier. Deplasarea a avut loc în contextul în care conducerea UEAA a decis organizarea unei consultări a țărilor membre pe tema viziunilor acestora privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC). În acest scop au fost solicitate de la academiile europene pentru științe agricole propuneri și puncte de vedere referitoare la viitorul PAC. Au fost prezenți la această dezbatere repre­zentanți ai academiilor de științe agricole din Republica Cehă, Franța, Italia, Lituania, România, Spania, Suedia, Ucraina, Marea Britanie, precum și observatori din Italia. În anexa 1 se prezintă lista participanților. În vederea definitivării unui punct de vedere comun, în data de 28 septembrie 2017 a avut loc o reuniune pregătitoare a Comitetului Director UEAA având următoarea ordine de zi:

  • Discuții despre viitorul PAC în vederea pregătirii întâlnirii cu comisarul european pentru agricultură la sediul Comisiei din clădirea Berlaymont.
  • Prezentarea și analiza raportului întocmit de Comisia pentru Educație a UEAA.
  • Aprobarea minutei încheiate la precedenta întrunire UEAA de la Paris din 11-12 octombrie 2016.
  • Discuții și propuneri pentru viitoarea întâlnire a UEAA ce va avea loc în mai 2018 la Florența.
  • Propuneri pentru îmbunătățirea paginii WEB a UEAA și altele.

Prima parte a reuniunii Comitetului Director UEAA a fost dedicată prezentării punctelor de vedere ale academiilor membre referitoare la viitorul Politicii Agricole Comune. În deschidere, președintele Comitetului Director, prof. Michel Thibier din Franța, a subliniat faptul că această întâlnire și dezbatere are loc la solicitarea expresă a comisarului european pentru agricultură, Phil Hogan, care acordă o importanță deosebită consultării unui organism european independent politic ca UEAA și care are în același timp o componență științifică de mare prestigiu pe plan european.

În continuare, președintele UEAA, prof. Michel Thibier, a invitat țările participante să-și susțină punctele de vedere referitoare la noul PAC. În contextul dezbaterilor, în care prof. Thibier a arătat că nu toți participanții sunt familiarizați cu problematica Politicii Agricole Comune, prezentarea punctului de vedere al ASAS a avut o importanță deosebită prin consistența conținutului, abordarea largă și referirile la rolul și importanța activității de cercetare și educație agricolă pentru viitorul PAC. Punctul de vedere al ASAS, elaborat de prof. Valeriu Tabără, inclusiv prin consultări cu MADR, a fost transmis în scris, inclus în broșura elaborată cu ocazia reuniunii și susținut în fața membrilor comitetului de conducere într-o formă concisă de prof. Ioan Jelev. Printre aspectele mai importante prezentate de delegația română menționăm:

  • Păstrarea ponderii de finanțare din bugetul UE la nivelul perioadei 2014-2020.
  • O politică agricolă cu doi sau chiar trei piloni ar trebui să pună în evidență mai pregnant sistemul de instrumente financiare.
  • Deschiderea PAC într-o mai mare măsură către realitățile și specificitățile naționale.
  • Dezvoltarea unor măsuri și obiective care să aibă în vedere diversitatea sistemelor de agricultură și a unor produse cu grad mare de specificitate.
  • Mobilitate mai mare a resurselor financiare în cadrul primilor doi piloni ai PAC.
  • Dezvoltarea unor măsuri bine individualizate în PAC privind conservarea resurselor naturale: apă, sol, biodiversitate, resurse genetice (toate acestea se constituie ca elemente de patrimoniu național și european).
  • Măsuri de consolidare a poziției producătorilor agricoli în lanțul alimentar.
  • Măsuri de conservare și promovare a patrimoniului național și spiritual din spațiul rural național și european.
  • Eliminarea oricăror discriminări între producătorii agricoli din spațiul țărilor membre.
  • Dezvoltarea sistemului de piețe locale și regionale.
  • Introducerea în PAC a sistemului de învățământ, cercetare-inovare-extensie (agricol, economic-rural). Fonduri pentru cercetarea agricolă aplicată la dispoziția DG-AGRI.
  • Dezvoltarea sistemului de producție integrată (producție primară, procesare, desfacere/comercializare) către consumatori.
  • Dezvoltarea sistemului de valorificare la „poarta fermei“.
  • Simplificarea sistemului birocratic al PAC.
  • Dezvoltarea unui sistem de asistență tehnică (consultanță) pentru economia spațiului rural.

Prezentarea României a fost primită cu interes, urmată de întrebări și discuții. De remarcat că unele dintre academii (Franța, Italia) și-au creat un grup de specialiști dedicat pentru Politica Agricolă Comună.

Pe baza prezentărilor a fost întocmit un material de sinteză care a fost supus dezbaterii participanților. Acesta a fost intitulat: „Viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) – Gânduri și reflexii ale membrilor Comitetului Director al UEAA“ („The Future of the Common Agricultural Policy (CAP) – Thoughts and Reflexion of the UEAA Steering Committee Members“).

În urma participării active a delegației române la dezbateri, materialul sintetic rezultat, acceptat prin consens de către participanți, a reflectat în mare parte punctul de vedere exprimat de partea română. În anexa 2 este prezentat acest punct de vedere care a fost înmânat și comisarului european la întâlnirea avută la sediul Comisiei Europene.

În continuare au avut loc discuții pe marginea raportului întocmit de JP Bastié, președintele nou înființatei comisii pentru educație agricolă din cadrul UEAA. Materialul a fost întocmit pe baza unui chestionar privind situația învățământului agricol în țările europene, care a avut la bază și răspunsurile formulate de vicepreședintele ASAS, prof. Valeriu Tabără. În cursul dezbaterilor, acesta a avut mai multe intervenții și aprecieri privind aspecte legate de educația agricolă. În contextul în care s-a subliniat faptul că inițiativa privind educația și pregătirea profesională a lucrătorilor agricoli este extrem de importantă, având în vedere complexitatea activităților agricole, prof. Tabără a mai subliniat următoarele aspecte:

  • Este important ca tinerii să cunoască domeniul agricol nu numai teoretic, ci și practic.
  • Necesitatea dotării centrelor de educație teoretică și practică cu tehnici adecvate. Formarea practică a absolvenților va asigura intrarea lor directă în activitatea de producție fără o perioadă de tranziție.
  • Formarea complexă a agricultorilor pentru creșterea atât a cunoștințelor agricole teoretice și practice cât și a abilităților legate de managementul afacerilor.
  • Necesitatea ca instruirea să contribuie nu numai la educația profesională, dar și la căpătarea unor cunoștințe care să ducă la diminuarea unor riscuri și crize în domeniul agriculturii și al economiei rurale.
  • Dezvoltarea și dotarea centrelor de formare profesională pentru agricultori ar trebui să fie incluse în noua PAC ca o măsură aparte.

Reprezentantul României a subliniat necesitatea evitării, în cadrul procesului educațional, a influențelor comerciale din partea marilor companii (consultanța trebuie să ofere o pregătire tehnică fără interes comercial). De asemenea, a subliniat importanța cercetării pe termen lung în special în ceea ce privește clima, solul și biodiversitatea.

Reprezentantul Marii Britanii a propus ca pe linia activității Comisiei pentru educație a UEAA să fie evidențiate unele experiențe pozitive existente în țările membre. România a susținut această propunere și s-a oferit să pregătească un studiu de caz referitor la fermele universitare didactice.

În continuare au fost discutate unele aspecte organizatorice legate de: aprobarea Minutei încheiate la precedenta întrunire UEAA de la Paris din 11-12 octombrie 2016; propuneri pentru viitoarea întâlnire a UEAA ce va avea loc în luna mai 2018 la Florența; propuneri pentru îmbunătățirea paginii WEB a UEAA etc.

După terminarea ședinței, membrii Comitetului director UEAA s-au deplasat la sediul Comisiei Europene din clădirea Berlaymont, unde a avut loc partea cea mai importantă a activităților derulate, și anume întâlnirea cu comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală Phil Hogan. La întâlnire a participat și adjunctul directorului de cabinet al comisarului european, dna Siracusa, care, înainte de începerea reuniunii, s-a adresat membrilor delegației ASAS în limba română.

Pentru început, comisarul a adresat un mesaj de bun venit participanților, în care a subliniat faptul că este deosebit de onorat să aibă această întâlnire cu un grup eminent, la nivel înalt. Totodată, a precizat că a dorit în mod deosebit să aibă un punct de vedere privind viitoarea Politică Agricolă Comună exprimat de cele mai înalte forumuri științifice din domeniul agriculturii, forumuri independente față de deciziile politice.

După prezentarea participanților, a luat cuvântul președintele UEAA, prof. Michel Thibier, care a prezentat pe scurt atât activitățile derulate la reuniunea Comitetului director UEAA cât și conținutul punctului de vedere comun al UEAA, elaborat pe baza pozițiilor exprimate de țările participante.

Ca răspuns, comisarul pentru agricultură a parcurs punct cu punct materialul prezentat de UEAA, făcând scurte comentarii. Dintre acestea menționăm:

  • Materialul a sosit exact la timp pentru a fi luat în considerare. Acest lucru este important deoarece calendarul este esențial în UE.
  • E mulțumit de lista prezentată, ea acoperind într-adevăr problemele prioritare aflate în discuție.
  • Există intenția să se consolideze aspectele legate de mediu și ecologie, prin implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și ale „Acordului de la Paris“ privind clima.
  • Există dorința să se facă mai mult și mai bine, în special în legătură cu propunerile care se referă la un nou model de oferire a serviciilor agricole. Totodată, materialul reflectă diversitatea și o angajare mai mare a regiunilor noastre. O singură mărime nu se potrivește tuturor. Aceasta înseamnă mai multă muncă pentru statele membre. Nu trebuie să blamăm „Bruxelles-ul“ pentru toate. Este necesară împărțirea responsabilității. Soluțiile nu sunt ușoare.
  • Legat de plățile directe, fondurile mutuale, instrumentele de stabilizare a veniturilor, au fost numiți mai mulți observatori ai pieței. Aceștia desfășoară o muncă foarte intensă, urmărind evoluțiile pentru lapte, carne de vită etc. Mass-media preia aceste aspecte și folosesc aceste informații. Consumatorul este rege. Trebuie continuată politica de orientare spre piață.
  • Alte aspecte ridicate se referă la volatilitatea prețurilor, plafonare.
  • Soluri sănătoase, alimente sănătoase, fermieri sănătoși sunt aspecte care trebuie abordate împreună cu Direcția Generală Sănătate.
  • Aspectele de competitivitate, clarificarea acestora, consolidarea organizațiilor de producători. Anul viitor se vor face noi propuneri referitoare la aceste aspecte. Suntem competitivi în multe feluri, dar avem bătălii care se derulează cu succes legate de produsele marcate cu „indicatori geografici“ (GI) cu Mexic, America de Sud, Japonia. Deja s-a reușit în Canada.
  • Programele școlare (alimentația) adresate copiilor din zone defavorizate.
  • În general, este nevoie de mai multă performanță, de orientare spre obținerea de rezultate. Uniunea Europeană va păstra controlul asupra obiectivelor PAC, dar situația bugetară nu este ușoară. Brexit-ul poate duce la o reducere de 5 miliarde de euro pentru agricultură. În același timp, noile inițiative în domeniul apărării, securității, migrației etc. vor trebui finanțate.
  • Cercetarea și transferul de inovare și cunoaștere sunt extrem de importante. Agricultura de precizie, datele, digitizarea amintite sunt alte aspecte importante. Foarte mulți bani merg către statele membre pentru educație și cercetare. Sperăm ca mai multe resurse să fie alocate în viitorul Programul Cadru de Cercetare (FP9).
  • Fermele mici și mijlocii nu sunt excluse. Bioeconomia, economia circulară vor face ca fermierii să fie parte a soluțiilor.
  • S-au ridicat și aspecte legate de măsuri pentru conservarea și promovarea patrimoniului cultural și natural al zonelor rurale.

Dna Siracusa, adjunctul șefului de cabinet al comisarului european, a adăugat că vor aprecia foarte mult o contribuție sporită din partea UEAA în viitor.

În continuare, dl prof. Michel Thibier a invitat reprezentanții țărilor membre UEAA să intervină dacă doresc să completeze sau să precizeze anumite aspecte. O poziție activă a avut reprezentantul României, prof. Valeriu Tabără, care practic a dat tonul și pentru celelalte intervenții. Acesta s-a referit la importanța susținerii cercetării agricole mai ales în contextul modificărilor climatice actuale și a necesității conservării resurselor naturale de apă, sol, biodiversitate resurse genetice etc. Totodată, dl vicepreședinte Tabără a subliniat importanța activității de instruire a fermierilor și a educației agricole în general. România a susținut de asemenea necesitatea alocării de resurse financiare corespunzătoare pentru cercetarea agricolă și educație. O grijă sporită trebuie să se acorde în viitorul PAC pentru păstrarea și promovarea moștenirilor culturale și naturale specifice zonei rurale, în ansamblul preocupărilor pentru dezvoltarea durabilă a acesteia.

Reprezentanții altor țări au subliniat în general unele dintre aspectele și propunerile cuprinse în poziția comună a UEAA.

Făcând o apreciere generală, membrii delegației ASAS consideră că aspectul cel mai important legat de această întâlnire este faptul că UEAA s-a făcut vizibil în domeniul PAC și a demonstrat că este capabil să ofere o contribuție colectivă importantă pentru conturarea viitoarei Politici Agricole Comune.

Impresia generală a fost că, în același timp, comisarul european pentru agricultură simte nevoia unui sprijin din direcția academică, pentru a conferi o amprentă mai vizionară politicii sale. Pe de altă parte, deși a subliniat că cercetarea agricolă este importantă, unii participanți au apreciat în particular că acest aspect nu pare să ocupe un loc important în agenda zilnică a comisarului. Astfel, comisarul a menționat rolul Parteneriatului European pentru Inovare (EIP) în promovarea cercetării, organism care, în opinia unora, nu are un rol determinant pentru cercetare. De asemenea, unii participanți au apreciat că referințele făcute de comisar privind „alimentele sigure și utilizarea antibioticelor etc.“ nu au fost foarte clare.

Legat de activitatea delegației ASAS, mai precizăm că în data de 27 septembrie 2017 a avut loc o întâlnire cu dna Dorri te Boekhorst, specialist olandez care face un studiu intitulat „CASA“, comandat de Comitetul Permanent pentru Cercetare Agricolă a Comisiei Europene (SCAR). Studiul are ca scop analiza modului în care țările membre sunt reprezentate în acest organism, participarea reprezentanților acestora la reuniuni și modul în care pot fi îmbunătățite participarea și eficiența activității SCAR în viitor. La discuții au participat dl prof. Valeriu Tabără și dl prof. Ioan Jelev, acesta din urmă membru în cadrul SCAR, nominalizat din partea Ministerului Cercetării și Inovării, ca reprezentant al ASAS și al instituțiilor de cercetare din agricultură. Cu această ocazie, dna Dorri te Boekhorst a afirmat faptul că acest Comitet SCAR ar aprecia în mod deosebit nominalizarea și participarea la nivel politic a reprezentanților Ministerului Agriculturii sau Cercetării, pe lângă reprezentanții comunității științifice. Precizăm că acest Comitet SCAR reprezintă un organism la nivelul căruia se stabilesc orientările prezente și viitoare în domeniul cercetării agricole în UE. Delegația română a evidențiat o serie de dificultăți în calea participării la aceste activități, printre care cele mai importante sunt legate de costurile de participare la reuniunile SCAR de la Bruxelles, precum și de lipsa resurselor umane, supraaglomerate cu alte activități, ca urmare a deficitului de personal.

În concluzie, putem afirma că participarea delegației române în ansamblul ei a fost un succes, propunerile făcute au fost preluate, iar comisarul european pentru agricultură a afirmat că va apela și în viitor la opinia membrilor UEAA pentru definitivarea aspectelor de politică agricolă aflată pe ordinea zilei. Apreciem de asemenea că participarea delegației române a avut succes, cu o implicare activă în cadrul dezbaterilor, iar propunerile făcute de partea română au fost preluate sau reflectate în mare parte în documentul de poziție comun al UEAA.

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *