Miza „revoluției fiscale“: banii multinaționalelor

Share Button

Ultimele săptămâni au fost marcate de declarații „incendiare“, de mișcări de stradă, de atitudini „revoluționare“ – toate prilejuite de așa-numita „revoluție fiscală“ declanșată de autorități. Brusc, televiziunile au devenit tribune ale politicienilor, oamenilor de afaceri, analiștilor, dar și ale diferitor „experți“… Cert este că nimeni nu prea a înțeles mai nimic: nici patronii, nici angajații, nici contabilii… Un lucru este sigur: de la 1 ianuarie 2018 Noul Cod Fiscal va intra în vigoare. Cu bune și cu rele…

Lucrurile ar trebui să fie clare…

Încă la începutul „bătăliei“ de opinie s-au făcut calcule peste calcule, au curs râuri, fluvii de cerneală prin reviste, ziare, bloguri, social media, părerile fiind care mai de care mai contradictorii. Iar „cuiul lui Pepelea“ a fost majorarea salariului minim pe economie de la 1.450 de lei, cât este în prezent, la 1.900 de lei. De exemplu, potrivit unui studiu de impact privind efectul pe care noile reglementări fiscale îl vor avea, impozitul de 1% aplicat cifrei de afaceri, pentru toate companiile cu venituri sub 1 milion euro, precum și majorarea salariului minim la 1.900 lei vor avea un impact direct asupra a 90% dintre companiile active în România. Astfel, firmele care înregistrează o margine a profitului brut între 0%-6,25% vor înregistra costuri fiscale mai mari deoarece impozitul de 16% aplicat profitului brut este inferior impozitului de 1% aplicat cifrei de afaceri. Iar 8.239 de companii se regăsesc în această situație. La rândul lor, autorităţile au anunţat o serie de măsuri cu impact potenţial pozitiv pentru mediul de afaceri, cum ar fi reducerea cotei de impozit pe venit la 10%. Aceasta s-ar aplica atât la veniturile salariale, precum şi la veniturile din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole, venituri independente şi drepturi de autor. Alte măsuri benefice le reprezintă menţinerea plafonului la plata CAS pentru persoanele fizice autorizate, precum şi creşterea deducerilor personale pentru cei cu venituri mici.

Adică…

De cealaltă parte, Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PricewaterhouseCoopers (PwC) România, crede că „astfel de măsuri sunt de salutat, însă mediul de afaceri are semne de întrebare în privinţa sustenabilităţii bugetare a unor astfel de iniţiative, având în vedere faptul că, în expunerea de motive privind acest pachet legislativ, se menţionează fapul că acestea vor genera o scădere a veniturilor bugetare cu până la 5 miliarde de lei în 2018. România are deja una dintre cele mai mici ponderi a veniturilor fiscale în PIB dintre statele membre UE, iar încasările bugetare sunt dependente în mod disproporționat de veniturile din impozite şi taxe indirecte – TVA şi accize, care sunt până la urmă taxe pe consum şi deci puternic prociclice“. În plus, în opinia reprezentantului PwC, „aplicarea unui astfel de impozit pe cifra de afaceri de 1% va afecta îndeo­sebi companiile cu profitabilitate scăzută sau care înregistrează pierderi. Practic, companiile care au o rată de profit mai mică de 6,25% raportată la cifra de afaceri vor fi nevoite să plătească un impozit mai mare decât în prezent. Şi să nu uităm că în această categorie de companii cu cifra de afaceri de sub 1 milion de euro intră aproximativ 80% din companiile înregistrate în România“. Tot specialiștii PwC au remarcat faptul că noul Cod Fiscal nu prevede caracterul obligatoriu al majorării salariilor brute pentru toţi anga­jaţii, pentru a menţine actualul cuantum al salariului net, ceea ce este puțin posibil  din punct de vedere juridic.

Și cu CAS cum rămâne?

Dezbateri aprinse au generat mutarea CAS de la angajator la angajat. În prezent, din totalul salariului brut, contribuţiile angajatorului reprezintă 22,75%, iar ale salariatului – 16,5%, cu un impozit pe salariu de 16%. Din 2018, potrivit Ordonanţei adoptate de Guvern, contribuţiile angajatorului vor scădea la 2,25%, iar CAS plătite de salariat vor urca la 35%, cu un impozit pe salariu de 10%. Per ansamblu, totalul contribuţiilor urmează să scadă de la 39,25% la 37,25%, după cum arată calculele Finanţelor. „Concret, la un salariu brut de 3.200 de lei în 2017 salariul net este de 2.244 de lei, impozitul este de 428 de lei (16%), contribuţiile salariatului sunt de 528 de lei (16,5%) şi contribuţiile angajatorului sunt de 728 de lei (22,75%). Din 2018, la un salariu brut de 3.840 de lei, salariul net va fi de 2.246 de lei, impozitul va fi de 250 de lei (10%), contribuţiile salariatului vor fi de 1.344 de lei (35%) şi contribuţiile angajatorului – de 86 de lei (2,25%)“, a ex­plicat ministrul Finanțelor Ionuţ Mişa într-o conferinţă de presă. Oficialul a arătat că scăderea impozitului pe venit se va aplica şi persoanelor fizice autorizate care au activităţi independente, dar şi veniturilor din do­bânzi, chirii, activităţi agricole, premii şi investiţii, cu excepţia dividendelor.

„Cifra care mie mi-a sărit în ochi în discuţia de aseară a domnului ministru de Finanţe este faptul că 140.000 de firme nu plătesc contribuţiile. Deci, acolo este o problemă. Nu știu dacă aceste măsuri vor rezolva situația… Noi am mai ridicat, de exemplu, problema că sunt foarte multe firme subcapitalizate. Așadar, ai sute de mii de firme care nu au acces la credit şi te întrebi cum trăiesc, cum îşi finanţează operaţiunile. Absolut toate – şi aceea pe care am ridicat-o noi de un an de zile şi aceasta – sunt probleme care sunt definite în literatura de specialitate ca probleme structurale. Acum cuvintele acestea, reforme structurale, s-au tot repetat şi până la urmă lumea nu mai ştie despre ce este vorba“, Mugur Isărescu,  Guvernatorul Băncii Naţionale a României.

Totuși… IMM-urile

Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a încercat să explice cu mai multe ocazii că, dacă salariile vor scădea din 2018, este doar vina angajatorului. „Noi ne-am asigurat că, din cauza acestui nou Cod Fiscal, salariile nete nu au cum să scadă. Dacă vor scădea înseamnă că este fix doar vina angajatorului, care doreşte să ia din banii angajatului, care i se cuvin lui, dar angajatorul, anul viitor, va avea aceeaşi cheltuială salarială pe care o are şi anul acesta. Deci, nu e niciun motiv să umble la netul salariatului. Iar prin deducerile pe care le-am făcut, prin impozitele pe care le-am scăzut, ne-am asi­gurat că netul nu numai că nu scade, ci dimpotrivă, creşte. E adevărat, creşterea este foarte mică“, a declarat Lia Olguţa Vasilescu la o televiziune. La rândul său, vicepreședintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Dan Mureșan, apreciază că trasferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat va bulversa organizarea internă a firmelor, în vreme ce decidenții din zona executivă vor urmări implementarea măsurii ca pe un experiment cu final necunoscut. Cu toate acestea, angajații nu se vor alege cu veniturile diminuate. În plus, se vor crea premisele ca salariații să gestioneze în viitor o cotă mai mare din venitul brut pentru a o direcționa către fonduri de pensii și sănătate private cu adevărat performante, subliniază reprezentantul IMM-urilor. „Într-adevăr, nu există obligația de creș­tere a salariului brut, dar pe o piață a muncii în care resursa umană este dificil de găsit ar fi normal ca angajatorii să fie foarte atenți să nu reducă bugetul alocat salariilor, iar în cazul IT și al salariaților cu grad de handicap să mărească acel brut“, a declarat Dan Mureșan.

Concluzia e cât se poate de…

Într-un final, cel puțin din dezbaterea din media pare a fi avut câștig de cauză opinia potrivit căreia „va fi rău“ după ce revoluția fiscală va fi declanșată. Și, chiar când părea că nu se mai poate întâmpla nimic, autoritățile scot asul din mânecă. Acestea au anunțat că, în virtutea unei directive europene, multinaționalele vor fi impozitate pentru sumele transferate în străinătate. Este vorba de directiva europeană pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale — Directiva UE 1164/2016. „Multinaționalele care evitau până acum plata taxelor în România nu vor mai putea face acest lucru. Se va acorda astfel deducerea limitată a dobânzilor, se va introduce un impozit pentru sumele transferate în afara țării de multinaționale, în încercarea de a-și reduce baza de impozitare. Vor fi împiedicate transferurile unor grupuri de firme către filialele lor din paradisurile fiscale și nu vor mai fi oferite beneficii fiscale obținute prin aranjamente abuzive între firme“, a declarat ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa. Iar declarația a fost făcută cu ocazia mișcărilor de stradă al #rezist-enților. „Directiva europeană ne va ajuta să nu mai dăm posibilitatea grupurilor multinaţionale să stabilească dobânzi uriaşe. Avem o situaţie în care se împrumutau de la compania mamă la 17% şi plasau pe piaţa internă la 4%“, explică Mişa. Se pare că implementarea acestei directive europene va împiedica anumite companii să mai transfere bani în străinătate, să acorde împrumuturi cu dobânzi exagerate, să evite plata unor impozite. „Le spun companiilor multinaţionale, care încearcă să evite plata impozitelor şi taxelor, că vor trebui să respecte România şi să plătească aceste impozite şi taxe la fel ca în celelalte ţări“, a conchis Mişa în fața presei. La rândul său, premierul Mihai Tudose a spus că măsurile fiscale pe care vrea Guvernul să le adopte au devenit atât de contestate pentru că „s-au inflamat niște multinaționale“.

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *