Marea dislocare funciară a Banatului istoric

Şvabilor din Banatul istoric, şi nu numai lor, le este dat să trăiască o a doua tragedie a ultimilor 50 de ani. Nesiliţi de nimeni, ei îşi vând în masă proprietăţile funciare moştenite de-a lungul istoriei, oferindu-le la preţuri de batjocură noilor venetici, sosiţi de pretutindeni. Noile comunităţi străine au reuşit să creeze în ţinutul Banatului un fel de colonii funciare care au puţine elemente comune cu modelul de gospodărire şi convieţuire al bănăţenilor de altădată.

Liniştea dinaintea furtunii

Dacă în anii trecuţi cele mai multe terenuri agricole din Banat erau cumpărate de italieni, pentru diverse activităţi agricole şi nu în ultimul rând pentru speculă, la ora actuală asistăm la o stagnare suspectă. O explicaţie ar fi scăderile preţurilor în toate zonele.

Ofensiva daneză

Anul acesta, două mari societăţi daneze au cumpărat teren în Banat. Este vorba de Grupul FirstFarms, care a cumpărat 9.000 ha de teren agricol, din care lângă Timişoara 3.296 ha. Al doilea mare concern danez a preluat două companii italiene din judeţele Timiş şi Caraş-Severin.

În această tranzacţie ar fi vorba de 4.000 ha de teren arabil. Un al treilea grup din Danemarca este Dangro Invest, specializat în achiziţionarea de ferme agricole în Europa de Est.

El deţine suprafeţe mari de teren agricol în Caraş-Severin şi Arad, ceea ce înseamnă că Banatul este încă prolific în achiziţionarea de terenuri. Dacă în anii precedenţi un hectar de teren arabil se cumpăra cu 3.500 euro pe hectar, astăzi se ajunge până la 150 euro mp.

Deruta este totală

– În judeţul Arad, ca de altfel în întreg Banatul, preţurile diferă, în unele cazuri inexplicabil de mult. De exemplu în Sânicolaul Mic, o parcelă de 2.800 mp se vinde cu 3 euro mp. În zona industrială Arad, acelaşi proprietar vinde cu 12 euro mp. În apropierea autostrăzii, preţul unui metru pătrat începe de la 38 euro şi ajunge la 50 euro. La Zerind, un proprietar vinde 5 hectare la preţul de 4,5 euro mp. Cu cât au mai multe facilităţi – apă, curent, gaz etc. – şi dacă se mai află şi în zone industriale, pe lângă autostradă, cu atât preţurile cresc.

– La Bihor, un teren extravilan, în suprafaţă de 4.000 mp, din care 3,4 ari pădure, se vinde cu 0,4 eurocenţi mp. În Salonta, preţul a ajuns şi la 1 euro mp, iar la Rontău, la cca 1 km de Băile 1 Mai, 8.700 mp de teren se vând cu 120.000 euro. Un teren arabil la cca. 20 km de Oradea costă 1.800 euro mp. Tot aici un teren cu livadă în suprafaţă de 11.700 mp se vinde cu 30 euro mp.

– În Caraş-Severin, la 9 km de Reşiţa, preţul unui mp ajunge la 9 euro. În localitatea Obreja preţul pe hectar este de 2.900 euro, iar în staţiunea Brebu preţul este de 5 euro mp, în timp ce la Sacu preţul unui mp este de 1 euro; în zona Lacului Trei Ape preţul ajunge la 15 euro mp, la Gărâna este de 6 euro mp, în timp ce pe muntele Semenic pentru 720 mp de teren se cer 10.000 euro.

– În Timiş, la 40 km de Timişoara, comuna Bulgăruş, metrul pătrat se vinde cu 9 euro, la Hodoni hectarul compact se vinde cu 3.000 euro, la Recaş un hectar de vie se vinde cu 30.000 euro, în zona Aeroportului şi a autostrăzii în Timiş un hectar se vinde cu 9.900 euro, iar la Igriş preţul la un hectar ajunge la 2.500 euro.

Nemţii revin cu gânduri bune

România este socotită drept una dintre cele mai interesante ţări pentru investiţii în terenuri agricole. Cel puţin aceasta este afirmaţia management-ului societăţii germane Agrarius, pregătită să facă investiţii masive.

În opinia nemţilor, România este socotită printre cele mai lucrative ţări pentru investiţii în terenuri agricole. Firma din oraşul german Bad Homburg vrea să cumpere masiv teren agricol în România. Prima afacere a fost efectuată în luna martie anul curent.

O prognoză optimistă

Fondată cu un an şi jumătate în urmă, firma germană cumpără terenuri agricole drept „marfă“ rentabilă. Gerald Krämer, licenţiat în ştiinţe agricole şi manager de ţară pentru România al Agrarius, invocă mai multe motive pentru care în România afacerile cu terenuri agricole ar fi rentabile. El apreciază că pământul agricol se va scumpi pentru că România a aderat la Uniunea Europeană. Cu fonduri din Bruxelles, agricultura se va moderniza şi vor veni din ce în ce mai mulţi investitori agricoli din Occident.

În Câmpia de Vest, preţul la terenurile agricole extravilane urcă de la 1.000 euro/ha, ajungând în unele zone la 6.000 euro/ha.

Nu este chiar un land banking

Ceea ce intenţionează să facă Agrarius sună a land banking, cum s-a practicat de pildă în ultimii ani în America Latină, în ţări precum Paraguay, unde oameni de afaceri au cumpărat ieftin păduri, păşuni sau pământ agricol, aşteptând să le vândă scump. Acesta nu este însă modelul de afaceri al societăţii Agrarius, afirmă Krämer.

„Nu putem să cumpărăm teren pe care-l lăsăm să stea părăginit, făcând land banking. Nici nu este intenţia noastră, pentru că avem în firmă cunoştinţe agrare şi ştim că pământul ori va fi năpădit de buruieni, ori va fi afectat de deşertificare şi deja vedem multe astfel de terenuri în România. Noi vrem să cumpărăm numai pământ pe care putem să-l dăm în arendă.“

Agrarius are, în prezent, oferte de a cumpăra până la opt mii de hectare de pământ, mai ales în Banat, după cum spune Krämer. Între Timişoara şi Arad, într-o localitate pe care Krämer nu doreşte s-o numească, Agrarius a încheiat recent şi prima afacere.

Modelul de afacere al societăţii Agrarius promite investitorilor un profit anual de cel puţin 10%.

Mai multe firme vest-europene au cumpărat teren agricol în România, pe care îl cultivă. Societatea Agrarius este însă singurul investitor care cumpără pământ drept marfă cotabilă la bursă.

Clement LUPU