Lavanda, o plantă devenită brand de Cluj

Share Button

lavandaLavanda sau levănţica (Lavandula angustifolia), supranumită şi aurul mov al agriculturii, este cultura de nişă care a creat brandul „Lavanda Cluj“, fondat de Gabriela Culda, după 2009. Planta, cunoscută de mult timp în gospodăria tradiţională, a fost transformată în afacere de succes de mai mulţi tineri din ţară, profitul net putând urca la câteva mii de euro pe hectarul cultivat, iar lavanda nu este dificil de întreţinut.

Gabriela Culda a început să cultive lavanda cu totul întâmplător. N-ar fi bănuit, atunci când s-a hotărât să facă agricultură, că planta o să-i aducă o afacere în toată regula şi mulţumire pe plan personal: „Am început business-ul cu lavandă în anul 2009, după o activitate de mai mulţi ani pe piaţa asigurărilor, atunci când m-am hotărât că vreau să fac ceva pe cont propriu şi mai ales în deplină libertate. Prima dată am plantat o parceluţă de 1.000 mp şi, apoi, în fiecare primăvară şi toamnă, m-am extins cu câte o mie de metri pătraţi, astfel că acum am ajuns la un hectar de lavandă cultivată.“ De ce, dintre toate culturile, tânăra întreprinzătoare a ales lavanda? „De fapt, eu am vrut să accesez fonduri europene, dar n-aveam idee cu ce o să fac agricultură. Mi-am dorit doar să fie ceva inedit, să nu cultiv şi eu plante comune, piaţa e plină de aşa ceva. Am căutat pe Internet şi astfel am găsit lavanda. Nu am călătorit în Franţa, să văd faimoasele lor câmpuri albastre sau mov, să mă informez, să aflu amănunte despre tehnologie. Toate informaţiile le-am luat de pe net. A fost destul de greu la început, fiindcă nu ştiam de unde să procur soiuri aclimatizate în România.“

Blue Scent, o tehnologie lejeră

Dilema privind alegerea soiurilor a fost rezolvată într-un fel la fel de personal: „Pentru că nu mă puteam decide, am cumpărat mai multe soiuri din Olanda şi, în final, am rămas numai cu unul, Blue Scent, de care sunt extrem de mulţumită, fiindcă se pretează condiţiilor de climă şi sol de la mine, din Cluj, are o intensitate a culorii extraordinară, tija lungă, de 35 cm, este rezistent la secetă, cu parfum puternic, înflorire bogată. La cultura de toamnă, fiindcă lavanda se recoltează de două ori, prima dată în iunie, a doua oară toamna, culorile sunt mai vii, dar tija un pic mai scurtă. Distanţele de plantare diferă de la ceea ce vrei să faci, cultură manuală sau mecanizată. Vorbind despre soiul pe care-l cultiv eu, recomand o distanţă mai mare între plante. Bine, lavanda nu se judecă pentru un an, ci pentru cum va reacţiona pe întreaga perioadă de cultură. Eu am greşit în primele suprafeţe, plantând butaşii mai des, iar în anii trei şi patru am probleme, pentru că tufele, care ating maximul de producţie, nu au suprafaţă corespunzătoare pentru a-şi dezvolta întreaga masă vegetativă. Se plantează 20.000 de butaşi la hectar, dar eu, la Blue Scent, folosesc doar 15.000 de plante/ha, iar distanţa dintre tufe o recomand să fie de un metru, iar între rânduri poate să se ducă şi la 1,5 m, dacă se intră cu utilaje. Cât despre cost, faceţi un calcul; eu dau butaşul cu 2 lei, chiar şi mai puţin la cantităţi mari.“ Ca lucrări, la înfiinţarea culturii se aplică afânarea solului în profunzime, nivelarea şi distrugerea buruienilor, iar în perioada de vegetaţie se execută completarea golurilor, prăşitul pe rând şi între rânduri ori de câte ori e necesar.

Valorificare 100% la producător

Pentru a nu risipi veniturile, Gabriela Culda s-a hotărât să-şi organizeze propria valorificare a lavandei, iar pe viitor visează să ducă toată recolta în Germania: „Eu nu vând planta ca materie primă pentru alţii, fac singură valorificarea, fie că vând, cum spuneam, butaşi, fie bucheţele de vară şi de toamnă, fie fac produse (diverse ambalaje din lavandă uscată, săculeţi personalizaţi) pe care le vând personal sau prin magazinele din ţară. Lucrez direct cu clienţii, care-mi cer aranjamente pentru florării, evenimente speciale, cum ar fi nunţile. Dar scopul meu e să mă îndrept spre Germania şi mai apoi Austria, ţări unde lavanda este foarte căutată, recomandată de medici pentru proprietăţile pe care le are. În casele de saşi nu lipseşte lavanda, e ţinută inclusiv sub pernă, ca mare aducător de linişte şi îndepărtare a stresului. Lavanda calmează, alungă insomnia, tratează afecţiunile respiratorii, alungă durerile musculare. Am mari speranţe că îmi voi muta piaţa de desfacere în străinătate. Am fost în Germania, am studiat piaţa şi am stabilit deja nişte legături. Acum ne aflăm în tratative, sper să încep cât de curând lucrul cu ei, aspect care mă va avantaja foarte mult.“

Utilizări ale lavandei

Uz intern:

– dischinezie biliară, balonare provocată de bilă, crize biliare însoţite de dureri de cap: lavandă sub formă de pulbere, administrată pe stomacul gol, câte o linguriţă de patru ori pe zi;

– depresie, anxietate: o linguriţă de tinctură de lavandă dizolvată în jumătate de pahar de apă, de 3-4 ori pe zi, în cure de minimum trei luni. În crizele severe se administrează două picături de ulei volatil amestecat cu miere, de trei ori pe zi, pe stomacul gol;

– aritmie cardiacă, adjuvant în ischemia cardiacă apărută pe fond de stres: o linguriţă de tinctură diluată într-o jumătate de pahar cu apă, de trei ori pe zi;

– paraziţi intestinali: tinctură de lavandă, combinată în proporţii egale cu tinctură de pelin şi de cimbru, o linguriţă diluată în apă, înainte de masă, de patru ori pe zi;

– insomnie, iritabilitate psihică, oboseală: băi de lavandă, cu o jumătate de oră înainte de culcare, iar suplimentar se pune sub pernă un săculeţ cu lavandă uscată;

– migrene, ameţeală, dureri de cap: remediu urgent, 1-2 picături de ulei volatil, cu puţină miere; pe termen lung, o linguriţă de pulbere de lavandă, de patru ori pe zi, pe stomacul gol;

– reumatism: ceai din o parte flori de soc, două părţi de lavandă, 2-3 căni calde pe zi.

Extern:

– adjuvant în pneumonie şi bronşită cronică: patru linguri de lavandă proaspăt măcinată se amestecă progresiv cu apă până se formează o pastă, se înveleşte în tifon şi se aplică pe piele, o jumătate de oră (pentru a păstra căldura, peste cataplasmă se aşază o sticlă de apă fierbinte, învelită în pătură);

– creşterea părului: masaj la rădăcina părului cu oţet de lavandă.

Casnice:

– condiment de lavandă: cimbru amestecat cu lavandă în proporţie de 5 la 1, se obţin mâncăruri aromate, rafinate şi uşor digerabile;

– mirosuri neplăcute din casă: într-o cană cu apă se pun 10 picături de ulei volatil de lavandă şi 10 picături de mentă. Se şterg cu această soluţie pereţii şi locurile care emană mirosul neplăcut, mai puţin suprafeţele lăcuite;

– molii: se pun în şifonier săculeţi cu inflorescenţe de lavandă uscată; zilnic se freacă ambalajul în palmă pentru a provoca degajarea mirosului în acel spaţiu;

– furnici, gândaci: se stropesc de două ori pe zi spaţiile respective cu o soluţie compusă din 6 linguri de apă şi 10 picături de ulei volatil.

Maria BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *