Afaceri

La Gheorgheni, iarna aceasta se pregătesc 10 tone de sarmale

Share

În 2010, în presa generalistă începea să se scrie despre o afacere inedită dezvoltată în Ținutul Secuiesc, și anume o fabrică de sarmale. Prima din România. După șapte ani, fabrica funcționează încă, iar Laszlo Bajko, inițiatorul acestui proiect, ne-a vorbit despre dimensiunea actuală a acestei activități.

Investiție – 130.000 de euro

Potrivit interlocutorului nostru, afacerea cu sarmale a fost „clădită“ pe un business deja existent, societatea Intercom SRL, pe care Laszlo Bajko o administrează și care a fost înfiinţată în anul 1994. Acest domeniu nou de activitate a fost demarat în 2010, prin implementarea unei linii de fabricare de produse alimentare în baza unei investiții de 130.000 de euro. Investiția a fost amortizată, iar creditul luat pentru demararea acestei afaceri a fost deja rambursat. Banii au fost folosiți pentru a reamenaja complet un spațiu pe baza unui proiect special conceput pentru această activitate. Practic, așa a început producerea „Sarmalelor secuieşti“, un produs autentic, fără niciun fel de conservanţi.

„În realitate, acest sector de producţie ar trebui numit manufactură, pentru că aproape 90% din producţie se realizează manual, iar principala garanţie a calităţii produsului nostru este, în baza tradiţiilor locale, manopera. În prezent, în fabrică lucrează 4 oameni și nu sunt aparate speciale care prepară sarmalele. Practic, avem 21 de încăperi cu mese inox, malaxor, depozit pentru refrigerat și congelat, congelator rapid, depozit varză murată și multe echipamente din inox alimentar etc.“

2.000 de sarmale pe zi

Pentru iarna aceasta în fabrica de la Gheorgheni se pregătesc aproximativ 10 tone de sarmale, iar produsele sunt prezente pe piaţă sub trei forme: sarmale proaspete, refrigerate sau congelate. În fiecare zi, spune dl Bajko, se pregătesc aproximativ 2.000 de sarmale. Dezavantajul acestei afaceri este că, în mare parte, este o activitate sezonieră, vara fiind realizate doar comenzi speciale.

„Producția de sarmale rămâne în țară, în magazine cu specific tradițional din județele Mureș, Brașov, Harghita, Covasna. Din cauza unor probleme de transport, comercianții cu specific tradițional întâmpină greutăți cu privire la organizarea transportului congelat, motiv pentru care în momentul de față doar 15% din producție este valorificată la export, deocamdată în Ungaria. În anii anteriori am livrat și în țări precum Suedia, Franța și prin intermediari în mai multe țări. În Gheorgheni, sarmalele noastre se găsesc în majoritatea magazinelor. În marile magazine nu livrăm tot din cauza unor probleme logistice, dar cred că în scurt timp vom găsi soluția.“ Prețul de valorificare la producător este de 11-12 lei + TVA case­rola de 850 gr, dar prețul fluctuează și în funcție de dimensiunea comenzii.

Rețete tradiționale

„Tehnologia noastră de producţie este aproape identică celei utilizate în cadrul familial, excepţie fiind cantitatea mult mai mare de sarmale pe care trebuie să o realizăm. Diferenţele majore apar, din aceste motive, doar la fazele mai grele, cum ar fi mixarea sau felierea, unde suntem nevoiți să ape­lăm la utilaje.“ Laszlo Bajko spune că sarmalele pregătite în fabrica sa nu au alte ingrediente decât cele folosite în mod normal (varză murată, carne proaspătă de porc, cu o atenţie deosebită acordată conţinutului de grăsimi, orez de bună calitate, ceapă, boia dulce, piper, ulei, sare, cimbru şi mărar, dar proporțiile și felul în care se combină acestea au la bază o rețetă de familie probată de-a lungul timpului. „Calitatea este primordială la achiziţia componentelor. Toate ingredientele sarmalelor secuieşti trebuie să fie impecabile din punct de vedere calitativ, pentru că noi pornim de la elementara regulă conform căreia calitatea unei mâncări se bazează pe calitatea componentelor sale.“

  • Ce nu știm despre sarmale? Spre exemplu, că prima menționare a acestui fel de mâncare în istorie a fost făcută în anul 1662 și că, potrivit unor cercetări, sarmalele au ajuns în bucătăria maghiară din curtea bizantină, iar răspândirea lor are legătură cu dominaţia otomană.
  • „Ne străduim să oferim cumpărătorului un produs care să trezească celui care consumă sarmaua noastră, secuiască, imaginea unei mame, bunici, străbunici sau, cel puţin, un gând, o amintire, revelaţia unei sărbători …“

Laura ZMARANDA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *